Fond funciar. Sentința nr. 4508/2014. Judecătoria BISTRIŢA

Sentința nr. 4508/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 1304/190/2007

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4508/2014

Ședința publică din data de 29 mai 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: O. G., președinte judecătorie

GREFIER: Z. L.

Pe rol fiind soluționarea plângerii la legea fondului funciar formulată de petenta U. M. împotriva intimaților C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA-NĂSĂUD și C. MUNICIPALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA ș.a.

Cauza s-a judecat pe fond la termenul de judecată din data de 15.05.2014, concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, instanța, pentru a da posibilitate părților și reprezentanților acestora să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești la data de 22.05.2014 apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, la data de 29.05.2014, încheierile de ședință respective făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând, constată că:

P. cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, extinsă la termenul din 24.01.2013 (f. 75-77) și precizată la termenele din 24.01.2013 (f. 105) și 07.03.2013 (f. 113-116), petenta U. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimații C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA-NĂSĂUD, C. MUNICIPALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA, F. A. P., M. V. L. și D. L., să se dispună obligarea pârâtei de ordin doi să-i elibereze titlu de proprietate pentru 0,72 ha. în Zăvoaie și 1,16 ha. în B., acestea fiind singurele opțiuni acceptate, reclamanta susținând că scuza "Comisiei" că în ridul Zăvoaie și B. nu mai este teren nu este adevărată; să fie obligată C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița să dispună reconstituirea dreptului de proprietate a reclamantei U. M., în calitate de moștenitoare după M. V., bunicul pe filiația maternă, pentru suprafața de 2,61 ha, teren aflat în perimetru municipiului Bistrița, prin trecerea reclamantei U. M., pe anexa impusă de H.G.890/2005, pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, în baza cererii depuse la Legea 247/2005, cu nr._/17.11.2005; să fie obligată C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor județului Bistrița-Năsăud să valideze propunerile Comisiei municipale Bistrița de reconstituire a dreptului de proprietate pentru U. M., în calitate de moștenitor după M. V.; să fie obligată C. municipală Bistrița, în baza anexei validate, să o pună în posesie pe reclamanta U. M., să-i emită procesul verbal de punere în posesie însoțit de schița parcelară, pe care să le înainteze Comisiei județene Bistrița-Năsăud; și să fie obligată C. județeană Bistrița-Năsăud să-i emită titlu de proprietate, în baza actelor înaintate de C. municipală Bistrița.

În motivarea cererii inițiale se arată că, în prezent, pe rol la Judecătoria Bistrița se află dosarele 4523/2006 pentru 0,72 ha. în ridul Zăvoaie și dosarul 7216/2006 pentru 1,16 ha. în ridul B.. În "Zăvoaie”, din cele 0,72 ha. reconstituite lui U. A., se lucrează 0,18 ha.

Extrasul nr. 1.C/803 de la Arhivele Naționale Bistrița atestă ca M. V. (senior) a deținut 2,61 ha. teren încă din 1948-1951.

Certificatul de moștenitor 89/1958 după testamentul 455/2.07/1955 atestă că terenul lui M. V. a fost în ridul "Zăvoaie" și ridul "B.".

Adresa 7015/07.04.2005 de la Primărie, cu suprafața de teren de 2,61 ha a lui M. V. și cum s-a împărțit - 1,16 ha a fost luat la decret 308/1953, 0,72 ha la U. A. (mama reclamantei, fiica lui M. V.) și 0,72 ha. la nepoții D. L. și M. V. L..

Cererile lui U. A. (mama reclamantei) 5867/13.03.1991 pentru M. V. (tatăl reclamantei) și 5866/13.03.1995 pentru T. S. (mătușa reclamantei) - U. A. a cerut reconstituirea terenului la Legea 18/1991: pentru M. V. (tatăl reclamantei), pentru T. S. (mătușa reclamantei). În 1991, la cereri, U. A. a depus testamentul olograf a lui T. S. care se afla la F. A. P., și certificatul 89/1958 a lui M. V..

Adeverința 304 și 305 emise de C. Municipală, cu mențiunile de pe verso – în baza adeverinței 304 s-a făcut punerea în posesie în Zăvoaie și B.. La punerea în posesie din partea Comisiei municipale a participat M. D.. La dosarul 4253/2006 ea recunoaște, fiind martoră.

C. după registrul unde s-au înregistrat adeverințele – se vede foarte clar că adeverințele sunt pe U. A. ca moștenitoare a lui M. V. și T. S..

Schița de punere în posesie a lui U. A., întocmită de F. V., în ridul B. și ridul Zăvoaie - în 1991, la reconstituire a participat ginerele lui U. A., F. V. și el a întocmit schițele respective. Până în 1995, terenul a fost lucrat de U. A., atât în B. cât și în Zăvoaie, apoi ea l-a vândut la B. Erno, care îl lucrează și în prezent.

Hotărârea 50/1993 de la Prefectura Bistrița-Năsăud - U. A. este trecută la poziția 158 cu 0,72 ha. (cu domiciliul în Nepos), M. V. este la poziția 93 cu 2,61 ha., la adresa nepotului.

Adresa 6912/14.05.1996 emisă de C. Municipală pentru I. G. R. (nepoata lui U. A.) deși U. A. trăia – se ia terenul lui U. A. și i se dă lui P. L.. Numita M. O. care a semnat hârtia, susține că este o greșeală, pentru că lui P. L. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, așa cum este în CF 7692 și schița de la OCPI.

Sentința 339/1996 a lui P. L., dată de Curtea de Apel Cluj - tot în baza hotărârii 50/1993, P. L. a câștigat dreptul de a-și primi terenul în ridul "Zăvoaie" pe vechiul amplasament.

CF 7692 a lui P. L., însoțită de schița de detalii întocmită de OCPI Bistrița unde P. L. a făcut însemnările respective, care sunt adevărate. Se poate trimite un expert pentru a vedea adevărul pe teren, că terenul de pe nr. top 3270, 3271, 3268, 3269 este liber - se vede că P. L. a primit terenul așa cum a fost sentința 339/1996, pe vechiul amplasament, adică pe nr. top 3270, 3271, 3269, 3268, 3277, 3278, 3279. În realitate, terenul vândut de P. L. este dintr-o bucată, el vânzând terenul de pe nr. top 3280 a lui U. A..

Cererea_/17.11.2005 a lui U. M. pentru Legea 247/2005, pentru a i se elibera titlu de proprietate pe terenul care i-a fost reconstituit mamei sale, U. A., la Legea 18/1991 (aceasta menționează că nu știa că lui M. V. L. (nepot), i s-a reconstituit teren, 0,72 ha. în Valea Rusului și i s-a eliberat TP_, deși terenul moștenit de la M. V. a fost în B.) – în baza Legii 247/2005, reclamanta a cerut Comisiei Municipale să-i elibereze titlu de proprietate. Surpriza a fost că numita P. E. i-a precizat că nu mai există terenul reconstituit mamei sale, atunci aceasta s-a hotărât să acționeze în judecată C. de la Primărie și Prefectura, pe rol fiind dosarele nr. 4523/2005 și 7216/2005.

Cererea_/19.09.2006 a lui F. A. P. (sora reclamantei), făcută de soțul ei, F. V.; schița depusă de F. V. pentru ridul P. unde a precizat că ar fi avut M. V. teren – în baza cererii_/19.09.2005 F. V. a întocmit și harta din ridul"P.". El afirmă că numita P. E., șef serviciu la Primăria Bistrița, i-a promis că-i reconstituie 1,16 ha. în ridul "P.". De aceea el nu a mai făcut contestație, fiind sigur că va primi terenul lui M. V. în ridul "P.".

Plan de situație din ridul "Zăvoaie", . vede că U. A. (mama reclamantei) este trecută cu 2 parcele de teren. Se poate vedea că C. Municipală a reconstituit teren și dacă proprietarul îl avea în tarlaua 110 sau 114.

Anexa 23, sunt trecute F. A. P. și U. M. cu 1,16 ha., dar se menționează că terenul este cu TP la P. A.. - lui U. M., C. Municipală nu i-a comunicat înțelegerea dintre numita P. E. și F. V..

În baza acestor acte, reclamanta consideră că se vede cp mamei sale i-a fost reconstituit terenul încă din 1991. Terenul este în "Zăvoaie" și "B.". C. Municipală pentru Stabilirea dreptului de proprietate nu vrea să-i elibereze titlu de proprietate deși teren există, atât în Zăvoaie cât și B..

Reclamanta solicită instanței să dispună obligarea Comisiei Municipale să se mai facă încă o dată măsurarea întregii suprafețe de teren unde sunt nr. topografice a lui P. L., D. M., U. A. și G. I..

În motivarea extinderii de acțiune se arată că aceasta a fost impusă de faptul că C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor județului Bistrița - Năsăud, în H.C.J. nr. 334 din 19.12.2006, la pagina 3-4 și 5, precizează că, din suprafața de 2,61 ha, teren ce a aparținut lui M. V. senior, din mun. Bistrița, .. 34, 0,72 ha au fost reconstituite în favoarea numitei M. L. ca moștenitoare, în baza Legii 18/1991- anexa 4 Bistrița, poziția 74 și a fost emis T.P. nr._/2004, în favoarea acesteia, conform mențiunii R.A. din anii 1951-1958.

Pentru a face aceste afirmații, a ținut cont de cele menționate de consilierul juridic P. V. în referatul privind contestația lui U. M., depusă cu nr. 5895 din 24.01.2006 și care în calitate de membru al Comisiei județene Bistrița-Năsăud și în îndeplinirea art. 6, lit. c din H.G.890/2005, era obligată, să verifice legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orășenești și municipale, în special existența actelor doveditoare, pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestora.

Față de cele precizate în H.C.J.334/ 19.12.2006, reclamanta solicită instanței să dispună obligarea comisiei județene de a depune la dosar: T.P.l3452/2004 eliberat lui M. L., anexa 4, poziția 74 cu M. L., toate actele care au stat la baza emiterii T.P.l3452/2004, pentru M. L., anexa 23, cu F. A. P. și U. M., la poziția nr. 1, anexă validată de C. județeană ...Bistrița-Năsăud și toate celelalte instituții impuse de lege și toate actele atașate contestației nr. 5895/24.01.2006, depusă de U. M..

Reclamanta învederează că F. A. P. este titulara cererilor de reconstituire depuse în baza Legii 247/2005 cu nr._/19.09.2005 și_/14.09.2005, cereri depuse în calitate de moștenitoare după M. V., senior, bunicul, fiind înscrisă în anexa 23, poziția 1, alături de U. M., contestatoarea. În cererea nr._/19.09.2005, F. A. P., la punctul 1, precizează că i s-a reconstituit suprafața de 1,45 ha teren, fără a completa și celelalte impuneri în cerere.

Față de cele precizate de F. A. P., reclamanta solicită instanței să oblige pârâta să depună la dosar toate actele care atestă reconstituire suprafeței de 1, 45 ha și acte în baza căreia i-au fost reconstituite; de asemenea, să depună și testamentul olograf lăsat de T. S. celor doi frați orfani M. V. - junior și M. A., căsătorită U.. Din cuprinsul testamentului se poate constata că terenul lăsat de T. S. fraților M. depășește cu mult suprafața de teren reconstituită până în prezent.

În ceea ce privește situația lui M. V. L. și D. L., în dosarele_ *;_ ;_ și_, unde U. M. s-a judecat cu cele două comisii, municipală și județeană, comisia municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate a municipiului Bistrița a depus la dosare: cererea lui M. V. L. și D. L., cu nr. 5819/13.03.1991, cerere prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparținut mamei lor M. A., cerere scrisă de mână; anexa 19, întocmită în baza Legii 18/1991, inițială, anexă unde sunt menționați persoanele sau moștenitorii acestora, al căror teren a fost preluat de unitățile de stat..., anexă emisă în baza H.G.131/1991, art.32, hotărâre aplicabilă în perioada 1991 până 2000, când a fost abrogată prin H.G. 1172/2000 (în anexa 19, la poziția 209, se regăsește numitul M. V., cu suprafața de 2,61 ha, teren preluat de unitățile agricole de stat); Hotărârea nr. 50 din 1.07.1993, a Comisiei județene ...Bistrița - Năsăud, însoțită de raportul Comisiei municipale...Bistrița și Tabelul nr. 1.

P. Hotărârea nr. 50 din 1.07.1993, se aprobă radierea unui număr de 198 cetățeni din anexa 19, și trecerea lor în anexa 4, anexă emisă în baza art. 15 din H.G 131/1991. În anexa 4 sunt menționate persoanele, precum și - după caz - moștenitorii acestora, ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în proprietatea cooperativei, fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori. Raportul întocmit de C. municipală Bistrița menționează, la lit. a, că cetățenii care au predat terenul în baza Decretului 115/1959, au fost trecuți din greșeală în anexa 19, deoarece terenul se afla în perimetrul fostului CAP. Între cei 200 de cetățeni: la poziția 93 se regăsește M. V., cu suprafața de 2,61 ha, cu domiciliul în .. 25, fiind aceiași persoană din anexa 19 poz.209; la poziția 145 este T. S., .. 38, cu 0,81 ha; la poziția 158 este U. A., din Nepos nr. 359, cu 0,72 ha; T.P. nr._ din 17.12.2002 a lui M. V. L., după M. A.; procesul verbal de punere în posesie nr. 1364 din 10.12.2002 emis pentru M. V. L. după M. A.; procesul verbal pentru M. A., de predare a terenului la stat din 20 iunie 1960 Procesul verbal pentru U. A., de predare la stat a terenului la stat din 30 martie 1960; certificatul de moștenitor nr. s.89/1958, emis în urma dezbaterii succesiunii după M. V., senior, succesiune dezbătută în baza Testamentului nr. 455/207/955.

Întrucât D. L. și M. V. L., nepoții lui M. V., senior, au participat la dezbaterea succesiunii, se impune obligarea pârâților la depunerea în dosar a Certificatului de moștenitor nr. 89/1958 în original însoțit de Testamentul 455/207/955.

În motivarea precizării de acțiune se arată că M. V. Senior a decedat în anul 1956, după decesul fiului M. V. Jr., în data de 1956, iar U. A. a decedat în anul 1997. În acest caz, doi frați, adică M. V. și M. A., s-au căsătorit cu frații U. P. și U. A..

Totodată, reclamanta învederează că M. V., senior, a posedat suprafața de 2,61 ha teren încă din anul 1948, așa cum atestă extrasul nr. 1 C/803 de la Arhivele Naționale, filiala Bistrița, fila 16-17. M. V., senior, nu a predat și nu i s-a preluat niciodată teren la Decretul 308/1953, fapt demonstrat prin extrasul nr. 1, nr. C/112 din 27.03.2009, de la Arhivele Naționale, Direcția Județeană Bistrița-Năsăud. Carnetul nr. 679, obligațiunea de predare, atestă faptul că în anul 1955, M. V., senior, poseda suprafața de 2,61 ha.

Terenul lui M. V., senior, nu a fost niciodată, împărțit moștenitorilor, M. V., junior, și U. A. (născută M.), decedată în anul 1997, pentru că: adresa nr. 45/A din 10.02.2010, de la Judecătoria Bistrița, atestă faptul că, în mapele pe care le deține, nu există Testamentul cu nr._, testament menționat în Certificatul de moștenitor nr.S.89/1958.; adeverința cu nr. 1664/27.XI. 1991, emisă de Societatea Agricolă Viitorul SA Bistrița, atestă faptul că M. V. are suprafața de 2,61 ha teren cuprins în perimetrul CAP Bistrița, dar nu a fost membru cooperator; anexa nr. 1, anexă întocmită în baza art. 13, din H.G. 131/1991, hotărâre care aprobă regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, anexă întocmită de comisia municipală Bistrița și validată de comisia județeană...Bistrița Năsăud, în baza Legiil8/1991, inițială, atestă faptul că M. V., figurează la poziția 620 cu suprafața de 2,61 ha teren, preluat la CAP; anexa 1 la regulament cuprinde suprafața de teren din intravilan și extravilan adusă în cooperativă de membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativă în orice mod; anexa 1 cuprinde tot terenul deținut de CAP Bistrița în anul 1991, predat sau preluat, iar M. V., este trecut la poziția 620 cu 2,61 ha; anexa 19, întocmită de C. municipală... Bistrița în baza Legii 18/1991 și a art. 31 din H.G. 131/1991, anexă care cuprinde persoanele ale căror terenuri au fost trecute în proprietate de stat, atestă faptul că M. A., este menționată la poziția 179, cu moștenitor M. V. L., cu suprafața de 0,72 ha; M. V., este menționat la poziția 218 cu 2,61 ha; U. A. este menționată la poziția 359 cu suprafața de 0,72 ha.

Reclamanta precizează că M. A. este soția lui M. V. junior și mama lui M. V. L. și D. L. (născută M.). Procesul verbal din data de 20 iunie 1960 (fila 83), atestă faptul că M. A. a predat la stat 0,72 ha, teren pe care M. A. îl poseda, lucru clar menționat în proces la aliniatul 2, unde se precizează că locuitorul M. A., posedă 0,74 ha teren. Procesul verbal din 30 martie 1960 (fila 84), atestă faptul că U. A. posedă 0,76 ha teren, pe care solicită să-l predea la IAS.

Se constată că M. V. apare cu teren aflat în perimetrul CAP-ului, în anexa 1, la poziția 620 și cu teren trecut la IAS, în anexa 19, la poziția 218 (prima dată fiind la 209). Această greșeală este corectată în anul 1993, când comisia municipală Bistrița, face un raport pe care îl înaintează comisiei județene, solicitând ca un număr de 200 de cetățeni să fie trecuți de pe anexa 19 pe anexa 4 la regulamentul prevăzut de H.G.131/1991, menționându-se clar că acestor cetățeni le-a fost reconstituit terenul încă din 1991 și pe care ei îl folosesc (fila 88-98). În raport, M. V., cu suprafața de 2,61 ha este menționat la poziția 93 (fila 94), la adresa din .. 25, unde locuiește nepotul lui M. V. L., U. A., cu suprafața de 0,72 ha este la poziția 158 (fila 97), cu o adresă din Nepos nr. 359, exact numărul de ordine din anexa 19. M. A. cu moștenitor M. V. L., nu este menționată în raport, ea rămânând în anexa 19, poziția 179. Raportul este validat prin Hotărârea comisiei județene nr. 50 din 01.07.1993 (fila 87-98).

În anul 2001, C. municipală Bistrița reface anexele la regulamentul HG 131/1991, modificat prin H.Gnr.180/ 2000 și cu adresa nr. 1730 din 09.03.2001 înaintează anexele la C. județeană Bistrița-Năsăud. În anexa 19, emisă de C. municipală cu nr. 1730 din 09.03.2001, M. A. cu moștenitor M. V. L., cu suprafața de 0,72 ha este trecută la poziția 73. În anexa 4, poziția 219, este trecut M. V. dar cu suprafața de 1,71 ha și cu altă adresă, iar U. A., este trecută la poziția 389, cu suprafața de 0,72 ha, cu adresa din municipiul Bistrița, .. 34. Adresa cu nr. 7/4936/30.03.2009, primită de la Instituția Prefectului - Județul Bistrița-Năsăud, confirmă în totalitate existența anexelor precizate.

În raport de cele precizate de pârâții F. A. P., M. V. L. și D. L. în întâmpinare, reclamanta învederează că își rezervă dreptul de a extinde acțiunea împotriva altor cetățeni din municipiul Bistrița, cu numele de M. V., cărora li s-a reconstituit teren în baza Legii 18/1991, republicată.

Inițial, prin contestația de la fila 2-5, aceasta a contestat, în termenul impus de lege, Hotărârea Comisiei Județene nr. 334/19.12.2006, de la fila 4-14, solicitând instanței de judecată să oblige C. municipală ...Bistrița să i se reconstituie suprafața teren de 0,72 ha și 1,16 ha, ca moștenitoare după M. V., bunicul, decedat, cu ultimul domiciliu în mun. Bistrița, omițând a preciza și suprafața de 0,73 ha, care ar completa întreaga suprafață de 2,61 ha pe care a deținut-o M. V., senior. A făcut acest lucru fiind indusă în eroare și chiar înșelată de comisia municipală care a precizat că suprafața de 0,72 ha solicitată de U. A. (mama reclamantei), în baza Legii 18/1991, face parte din suprafața lui M. V., senior. Este o mare înșelătorie deoarece U. A. (mama reclamantei, născută M.) și fratele ei M. V. (junior), au posedat teren în nume propriu, teren pe care și l-au trecut în registrul agricol și pe care l-au folosit până ce l-au predat la stat. Terenul posedat de M. V.-junior și U. A. (născută M.) nu provenea de la M. V. - senior.

Pârâții M. V. L. D. L. vor preciza de unde provenea terenul deținut de tatăl lor M. V. junior și care era localizat pe Valea Rusului. Procesele verbale de la filele 83 și 84 atestă faptul că M. A. (soția lui M. V., junior) și U. A., posedau teren în nume propriu, câte 0,74, respectiv 0,76 ha.

Reclamanta susține că înșelătorie este și faptul că C. municipală precizează că M. V., senior, a predat 1,16 ha teren la decretul 308/_, când s-a demonstrat că în anul 1955, M. V., deținea suprafața de 2, 61 teren și nu este menționat în tabelul celor care au predat sau li s-au preluat teren la Decretul 308/1953.

În contestația nr. 5895/24.01.2006 întocmită de consilierul juridic V. P., cât și în Hotărârea comisiei județene nr. 334/ 19.12.2006, se precizează că dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,72 ha teren, s-a reconstituit lui M. L., ca moștenitoare, în baza Legii 18/1991, fiind trecută pe anexa 4, poziția 74, și s-a emis titlu de proprietate cu nr._/2004. Cele precizate sunt validate de comisia județeană, de aceea se impune audierea consilierului juridic V. P. și obligarea comisiei județene de a depune la dosar T.P._/2004 și anexa 4 poziția 74, cu M. L..

În drept s-au invocat prevederile H.G.890/2005, Legea 247/2005, Legea 18/1991, H.G.131/1991 și H.G. 1172/2000.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 6-45, 78-101,117-136).

Legal citat, pârâtul M. V. L. a depus la dosarul cauzei un script (f. 139-141) prin care a arătat că certificatul de moștenitor nr. S89/1958 este valabil încheiat și este punctul de plecare în analiza cauzei și prin care se certifică calitatea de moștenitori ai celor doi copii, U. A. (n. M.) și M. V. Junior, singurii pe care i-a avut ascendentul M. V. Senior, decedat în octombrie 1956. Menționează totodată că nu deține exemplarul original al acestui certificat ci doar copia din arhiva notariatului de Stat.

Referitor la testamentul (olograf, se pare) pe care l-a lăsat M. V. Senior, pârâtul arată că a știut ceva vag la vremea respectivă, document prin care era exclus de la moștenirea imobilelor intravilane de la domiciliul din .. 36, astfel că nu mai ridică nicio pretenție cu privire la acest testament, rămânând în discuție doar problema imobilului funciar, extravilan, în suprafață de 2,61 ha, de la bunicul său, M. V. Senior, actualmente terenul fiind intravilan.

Începând cu anul 1956, suprafața de teren de 0,72 ha a intrat în posesia și folosința tatălui pârâtului, M. V. Junior, iar după decesul său, în iulie 1965, posesia și folosința a fost preluată de către mama pârâtului, M. A., în numele acestuia și a surorii sale, D. L. (n. M.), exploatându-l până la predarea acestuia către stat, în anul 1960.

În perioada 1957-1958, administrația locală Bistrița a dispus schimbarea amplasamentului terenului deținut de M. A. în numele lui M. V. L. și D. L. (n. M.) de la vechiul amplasament în zona Valea Rusului. Astfel se explică faptul că, la predarea și preluarea de către stat a suprafețelor de teren (livadă) de 0,72 ha, acesta a fost preluat de către Stațiunea de Cercetare și Exploatare Pomicolă Bistrița (ICAR), fapt care rezultă și din hârtia emisă de Primăria Bistrița, după cele înscrise în Registrul Agricol.

În luna martie 1991, când pârâtul a făcut, împreună cu sora sa, D. L., cererea de primire a Titlului de proprietate, C. Orășenească și cea Județeană au ținut con de ultimul amplasament și au fost puși în posesie aprox. în același loc. De atunci, cei doi folosesc și posedă împreună această suprafață, plătind la zi impozitele locale.

Referitor la cele pretinse de reclamantă cum că D. L. ar avea TP separat de M. V. L., pârâtul arată că acest lucru nu corespunde realității și își are originea în erorile existente în anexele comisiilor municipală și județeană. Astfel, solicită instanței să clarifice și acest aspect prin obligarea comisiilor să ateste inexistența unui TP pentru D. L.. În cererea depusă în anul 1991 de retrocedare a respectivului teren, ambii pârâți au solicitat împreună acest lucru dar metodologia de aplicare din acel timp prevedea că doar unul dintre solicitanți să primească acest titlu, urmând ca ulterior să se facă parcelare și ieșirea din indiviziune.

Pârâtul mai învederează că pretențiile reclamantei sunt exagerate în raport cu suprafața de teren aflată în discuție, de 2,61 ha, ea cerând două suprafețe de teren de 0,72 ha, respectiv 1,16 ha, care reprezintă aproape 2/3 din întreaga suprafață, ținând cont de un calcul elementar în evoluția succesiunii și anume că celor doi succesori și descendenților lor le revenea jumătate din suprafața de 2,61 ha, lucru care nu s-a întâmplat. Pârâtul și sora sa, de bună-credință, au crezut (acesta fiind minor la acea dată, iar sora sa domiciliind în altă localitate), că atât li se cuvine și nu au mai întreprins alte demersuri.

Față de cele arătate anterior, pârâtul solicită să se constate că lui și surorii sale li se mai cuvine o suprafață de 58,5 arii pe care nu îi au în posesie și folosință, aceasta aflându-se în proprietatea celorlalți succesori (nepoți) ai lui M. V. Senior, aceștia fiind implicați în încă două dosare civile.

Pârâtul solicită ca suprafața de 58,5 arii să îi fie atribuită în natură iar dacă nu mai este posibil, în echivalent bănesc, la prețul de piață la zi practicat în materie funciară, fără a cere daune pentru nefolosirea lui. În plus, se impune să se stabilească pe baza actelor existente ce suprafețe au dobândit reclamantul și pârâta F. A. P. și cât i s-ar fi cuvenit fiecăreia dintre părți din totalul de 2,61 ha.

Din materialele prezentate de reclamantă apar unele erori de adrese și nume: M. V. Senior este menționat la adresa din P. I., nr. 25, el având domiciliul permanent pe .. 34; fiul său, M. V. Junior a avut această adresă, iar nr. adm. din acea perioadă a fost 9; M. A., mama celor doi frați, D. L. și M. V. L., a fost trecută în Registrul agricol tot în această perioadă, administrând teren în numele celor doi frați, copiii ei, până la începerea procedurii de redobândire a terenului în virtutea Legii 18/1991.

În drept s-au invocat prevederile art. 119 și 120 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 142-150).

Legal citată, pârâta D. L. a depus la dosarul cauzei un script (f. 151-154) prin care a arătat că certificatul de moștenitor nr. S89/1958 este valabil încheiat și este punctul de plecare în analiza cauzei și prin care se certifică calitatea de moștenitori ai celor doi copii, U. A. (n. M.) și M. V. Junior, singurii pe care i-a avut ascendentul M. V. Senior, decedat în octombrie 1956. Menționează totodată că nu deține exemplarul original al acestui certificat ci doar copia din arhiva Notariatului de Stat.

Referitor la testamentul (olograf, se pare) pe care l-a lăsat M. V. Senior, pârâta arată că a știut ceva vag la vremea respectivă, document prin care era exclusă de la moștenirea imobilelor intravilane de la domiciliul din .. 36, astfel că nu mai ridică nicio pretenție cu privire la acest testament, rămânând în discuție doar problema imobilului funciar, extravilan, în suprafață de 2,61 ha, de la bunicul său, M. V. Senior, actualmente terenul fiind intravilan.

Începând cu anul 1956, suprafața de teren de 0,72 ha a intrat în posesia și folosința tatălui pârâtei, M. V. Junior, iar după decesul său, în iulie 1965, posesia și folosința a fost preluată de către mama pârâtei, M. A., în numele acesteia și a fratelui său, M. V. L., exploatându-l până la predarea acestuia către stat, în anul 1960.

În perioada 1957-1958, administrația locală Bistrița a dispus schimbarea amplasamentului terenului deținut de M. A. în numele lui M. V. L. și D. L. (n. M.) de la vechiul amplasament în zona Valea Rusului. Astfel se explică faptul că, la predarea și preluarea de către stat a suprafețelor de teren (livadă) de 0,72 ha, acesta a fost preluat de către Stațiunea de Cercetare și Exploatare Pomicolă Bistrița (ICAR), fapt care rezultă și din hârtia emisă de Primăria Bistrița, după cele înscrise în Registrul Agricol.

În luna martie 1991, când pârâta a făcut, împreună cu fratele său, M. V. L., cererea de primire a Titlului de proprietate, C. Orășenească și cea Județeană au ținut cont de ultimul amplasament și au fost puși în posesie aprox. în același loc. De atunci, cei doi folosesc și posedă împreună această suprafață, plătind la zi impozitele locale.

Referitor la cele pretinse de reclamantă cum că D. L. ar avea TP separat de M. V. L., pârâta arată că acest lucru nu corespunde realității și își are originea în erorile existente în anexele comisiilor municipală și județeană. Astfel, solicită instanței să clarifice și acest aspect prin obligarea comisiilor să ateste inexistența unui TP pentru D. L.. În cererea depusă în anul 1991 de retrocedare a respectivului teren, ambii pârâți au solicitat împreună acest lucru dar metodologia de aplicare din acel timp prevedea că doar unul dintre solicitanți să primească acest titlu, urmând ca ulterior să se facă parcelare și ieșirea din indiviziune.

Pârâta mai învederează că pretențiile reclamantei sunt exagerate în raport cu suprafața de teren aflată în discuție, de 2,61 ha, ea cerând două suprafețe de teren de 0,72 ha, respectiv 1,16 ha, care reprezintă aproape 2/3 din întreaga suprafață, ținând cont de un calcul elementar în evoluția succesiunii și anume că celor doi succesori și descendenților lor le revenea jumătate din suprafața de 2,61 ha, lucru care nu s-a întâmplat. Pârâta și fratele său, de bună-credință, au crezut (aceasta domiciliind în altă localitate iar pârâtul fiind minor la acea dată), că atât li se cuvine și nu au mai întreprins alte demersuri.

Față de cele arătate anterior, pârâta solicită să se constate că ei și fratelui său li se mai cuvine o suprafață de 58,5 arii pe care nu îi au în posesie și folosință, aceasta aflându-se în proprietatea celorlalți succesori (nepoți) ai lui M. V. Senior, aceștia fiind implicați în încă două dosare civile.

Pârâta solicită ca suprafața de 58,5 arii să îi fie atribuită în natură iar dacă nu mai este posibil, în echivalent bănesc, la prețul de piață la zi practicat în materie funciară, fără a cere daune pentru nefolosirea lui. În plus, se impune să se stabilească pe baza actelor existente ce suprafețe au dobândit reclamantul și pârâta F. A. P. și cât i s-ar fi cuvenit fiecăreia dintre părți din totalul de 2,61 ha.

Din materialele prezentate de reclamantă apar unele erori de adrese și nume: M. V. Senior este menționat la adresa din P. I., nr. 25, el având domiciliul permanent pe .. 34; fiul său, M. V. Junior a avut această adresă, iar nr. adm. din acea perioadă a fost 9; M. A., mama celor doi frați, D. L. și M. V. L., a fost trecută în Registrul agricol tot în această perioadă, administrând teren în numele celor doi frați, copiii ei, până la începerea procedurii de redobândire a terenului în virtutea Legii 18/1991.

În drept s-au invocat prevederile art. 119 și 120 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 155-166).

P. precizarea de acțiune formulată la termenul de judecată din 12.12.2013 (f. 244-248), petenta a arătat că cererea de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar reprezintă „Plângerea” împotriva Hotărârii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița-Năsăud cu nr. 334 din 19.12.2006, plângere impusă de art. 51-59 din Legea nr.18/1991, republicată, coroborat cu art. 80 din H.G.890/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor din 4 august 2005, publicată în M.O.nr. 732 din 11 august 2005.

În motivare arată că plângerea depusă împotriva HCJ nr. 334 / 19.12.2006, de reclamanta U. M., investește instanța de judecată să constate nelegalitatea și netemeinicia HCJ nr. 334/19.12.2006; să constate modul ilegal și abuziv de soluționare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate cu nr._/17.11.2005. depusă de reclamanta U. M. în baza art. 33 Legea 1/2000 modificat prin art.l din OUG 127/2005 și prin art.1 pct.37 din Titlu VI al Legii 247/2005, făcut de C. municipală...Bistrița și C. județeană...Bistrița-Năsăud, soluție care încalcă toate impunerile Legiilor fondului funciar; să constate că soluționarea cererii cu nr._/17.11.2005 s-a făcut prin depășirea termenului impus de art, 79 alin.(4) din H.G.890/2005 cu peste 360 de zile, un an; să constate că cererea cu nr._/17.11.2005 este una legală și temeinică, pentru că adeverința eliberată lui M. V. cu nr. 304/l.oct.l99î(f.22), a existat, aceasta demonstrând că s-au parcurs etapele impuse de lege, adică, a fost stabilit dreptul de proprietate, a fost emisă adeverința care înlocuiește titlu de proprietate, a fost pusă în posesie a folosit terenul și a fost anulată, pentru motivul nedepunerii cererii de către M. V. senior. Ori, una din impunerile art.33 alin.(l) din Legea 1/2000 (modificat prin art. 1 din OUG 127/2005) este existența și anularea unei adeverințe de proprietate. În baza constatării nelegalității și netemeiniciei, instanța să dispună anularea HCJ nr. 334/19.12.2006 șt să oblige C. județeană …Bistrița-Năsăud, în respectarea impunerilor art. 33 din Legea 1 /2000 coroborat cu art. 76 din H.G 890/2005 și art.l alin.(l); art.4 din Legea 165/2013; să dispună trecerea lui U. M. în anexa nr. 46 cu suprafața de 2,61 ha teren ca moștenitoare după M. V. senior și atribuirea în proprietate a terenurilor prin ordin al prefectului așa cum impune art. 76 alin.(3) din H.G.890/2005.

În motivare arată că nelegalitatea HCJ nr. 334/19.12.2006, constă în încălcarea gravă a impunerilor art. 33 din Legea 1/2000, rep. coroborat cu art. 76 alin.(1) din H.G.890/2005 Regulamentul...aplicabil din data de 11 august. 2005 privind modul de soluționare a cererii depuse de U. M. cu nr._/17.11.2005.

Astfel, în cererea cu nr._/17.11.2005 (f. 36) depusă de U. M. în baza Legii nr. 247/2005, este clar precizat că este depusă în temeiul art. 33 din Legea 1/2000 modificat prin Legea 247/2005, precizându-se în cerere și adeverința cu nr. 304/1.oct 1991, care a fost eliberată pentru M. V. și care a fost anulată. Că adeverința cu nr. 304/1.oct.1991 va fi anulată, reclamanta U. M., era amenințată în continuu de reprezentantele comisiei municipale...Bistrița, acesta fiind motivul pentru care U. M. a și depus cerere în baza Legii 247/2005.

P. Capitolul IX art.76- 81 din H.G.890/2005, Regulamentul...., legiuitorul a legiferat și a impus modul de soluționare a cererilor depuse în baza art. 33 din Legea 1/2000 modificată, impunând: la art. 76 alin.(l) - înscrierea în anexa 46 a persoanelor care au depus cereri în baza art. 33 din Legea 1/2000 cu modificările și completările ulterioare; la art. 76 alin.(3) - atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordin al prefectului. Legiuitorul a impus atribuirea în proprietate prin ordin al prefectului, deoarece existența adeverinței impunea obligatoriu parcurgerea tuturor etapelor de reconstituire impuse de Legea 18/1991, inclusiv punerea în posesie adică atribuirea faptică a terenului.

În adeverința nr. 304/1.10.1991, este clar precizat ** Prezenta adeverință constituie dovada dreptului de proprietate asupra terenului, până la eliberarea titlului de proprietate**

La art. 79 alin.(4) din HG 890/2005 - cererile însoțite de actele doveditoare împreună cu anexele prevăzute la alin.(2) se înaintează la comisia județeană în termen de ** cel mult 45 de zile de la data înregistrării de către petent**, iar art. 80 alin.(l) din H.G.890/2005 impune, că persoanele nemulțumite, referindu-se la modul de soluționare a cererii, vor proceda conform dispozițiilor procedurale prevăzute de art.51-59 din Legea 18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare.

În impunerea acestor articole, comisia municipală...Bistrița trebuia să comunice la comisia județeană, iar comisia județeană era obligată să soluționeze cererea lui petentei cu nr._/17.11.2005 în cel mult 45 de zile de la data înregistrării, termenul de soluționare expirând la data de 05.01.2006, ținând cont de sărbătorile legale.

Nelegalitatea HCJ nr. 334/19.12.2006 se constată tocmai din modul ilegal și abuziv de soluționare a cererii depuse de petentă cu nr._/ 17.11.2005, prin depășirea termenul impus de 45 zile, prin primirea de către C. municipală.. .Bistrița a CONTESTAȚIEI cu nr. 5875 din 24.01.2006 și prin faptul că, comisia județeană participă din plin la înșelăciunea efectuată de comisia municipală și nu se sesizează că cererea cu nr._ / 17.11.2005 a petentei trebuia să se soluționeze în baza impunerilor din cap. IX, art. 76-81 din H.G. 890/2005 și nu a impunerilor din art. 27 din Regulament.

Nelegalitatea HCJ nr. 334/ 17.12.2006, constă în faptul că se încalcă impunerile art. 81 alin.(l) din HG 890/2005, prin care PRIMARUL în calitate de președinte și secretarul comisiei locale sunt obligați să comunice foștilor proprietari toate informațiile privind persoanele care au obținut titluri de proprietate pe vechile amplasamente ale acestora.

Ori, adeverința nr. 304/ 1.10.1991, reliefează faptul că a existat posesia terenului în ridul Zăvoaie suprafața de 0,61 ha și în ridul B. 2 ha.

Se mai arată că în virtutea impunerilor din art. 6 din H.G. 890/2005, C. județeană era obligată să verifice legalitatea propunerilor făcute de comisia municipală...Bistrița, era obligată să soluționeze cererea petentei cu nr._/17.11.2005 cu respectarea întocmai a impunerilor art. 33 din Legea 1/2000 modificată și completată ; art. 51-59 din Legea 18/1991. rep. și a art. 76 - 80 din H.G.890/2005.

C. județeană....Bistrița era obligată să se sesizeze că, comisia municipală era obligată să înainteze cererea petentei cu nr._/_ fără ca aceasta să fie obligată să depună contestație.

P. fals și înșelăciune C. municipală...Bistrița, o trece pe petentă pe anexa 23, care prevede acordarea de despăgubiri, o afișează deodată cu anexele 2-20 și chiar primește și înregistrează contestația cu nr. 5895/24.01.2006, formularul tipizat al contestației precizând că se aplică art. 27 din Regulamentul aprobat prin H.G.890/2005, ori art.27 se referă la anexele 2-20 din regulament.

Netemeinicia HCJ 334/ 19.12.2006, constă în afirmațiile false menționate în hotărâre, afirmații care nu pot fi dovedite de comisia județeană...Bistrița-Năsăud.

Astfel, la punctul 4, alin.2 din HCJ 334/19.12.2006, se precizează că, 0,72 ha a fost reconstituit în favoarea Iui U. A. ca moștenitoare, conform R.A din anii 1951-1958, mențiune din care rezultă că terenul în suprafață de 0,72 ha a fost radiat de la poziția defunctului M. V. și înscris la poziția din R.A (fără a preciza intenționat anii) voi IX fila 157 a numitei U. A..

Afirmația reprezintă un fals și act de înșelăciune întrucât nu există registre agricole pentru perioada 1951-1958, registrele agricole sunt pentru anii 1951-1955; 1956-1958 și 1959-1963. Intenționat și cu rea credință comisia nu precizează anii pentru registrul agricol unde a fost înscrisă U. A., limitându-se să precizeze doar R.A..

C. județeană Bistrița-Năsăud intenționat și cu rea credință nu precizează în HCJ nr. 334/19.12.2006 numărul cererii depuse de U. A. în baza Legii 18/1991 rep..; suprafața de 0,72 ha reconstituită lui U. A., a fost solicitată prin cererea 5867/13.03...(fila 20), suprafața a fost deținută de U. A. în nume propriu, încă de pe vremea când trăia M. V. senior așa cum este menționat pe verso la cererea 5867/ 13.03...în vol.VII fila 35 și predat la Decretul 115/59, așa cum este menționat pe verso la cererea 5867/13.03.. și în Procesul verbal din 30 martie 1960 (fila 84). Terenul a fost preluat la stat de la U. A. fiindcă nu a fost declarat și înscris în registru agricol.

Art.2 lit. c din Decretul 1 15/1959, impunea că vor fi preluate de stat terenurile care nu au fost declarate și înscrise în registrul agricol.

Suprafața de 2, 61 ha teren ce a aparținut lui M. V. senior, a fost preluată la CAP-Bistrița, fapt reliefat din Anexa-Tabel 1 poz 620 (lila 126), fiind apoi trecut succesiv pe anexa 19 poz.218 (f.89) și în raportul din 1993 fila 89-101 la poz 93 (f.94). Terenul lui M. V. senior nu a fost împărțit niciodată între moștenitori, fiul său M. V. junior decedând la data de 19 iulie 1956, iar M. V. senior la 8 octombrie 1956.

La punctul 4 alin.2 din HCJ 334/ 19.12.2006, se afirmă că suprafața de 0,72 ha a fost reconstituită numitei M. L. ca moștenitoare, fiind emis T.P._/2004.

În opinia petentei, afirmația reprezintă un fals și un act de înșelăciune din următoarele motive: nu există R.A. pentru anii 1951 -1958; M. L., se pretinde a fi DANCIL L. nepoată de fiu a lui M. V. senior, ori în anul 1991 când s-au depus cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza L. 18/1991, nu puteai să faci cerere pe numele de fata dacă numele tău era D. LÍA; C. municipală ...Bistrița nu a depus cererea lui M. L., pentru reconstituire; Comisiile refuză să depună T.P._/2004 menționat în HCJ nr. 334/19.12.2006 f.8-14.

P. HCJ 334/19.12.2006, C. județeană Bistrița-Năsăud, confirmă că nu mai există teren în municipiul Bistrița, ceea ce este un fals și înșelătorie, dovada fiind PVPP nr. 1642 eliberat la data de 22.08.2006 pentru U. M., pentru suprafața de 4.80 ha, pentru care s-a emis T.P._/2006 și PVPP nr. 1644 eliberat la data de 22.08.2006 pentru U. PA VEL, pentru suprafața de 2,82 ha și pentru care s-a emis T.P._/2006.

Acestea sunt doar 2 dintre multele PVPP ce s-au emis după apariția Legii 247/2005, și fac dovada că a existat teren care a putut fi atribuit persoanelor îndreptățite.

Pentru motive arătate, petenta solicită instanței să constate nelegalitate și netemeinicia HCJ nr. 334/19.12.2006 și să dispună anulare ei; să constate nulitatea absolută a T.P._/2004 emis lui M. L. și să dispună atribuirea în natură a suprafeței de 2,61 ha teren, așa cum a solicitat în precizarea acțiunii de la filele 113-116.

În subsidiar, pentru a se înțelege complexitatea acestei acțiuni, petenta a precizat faptul că: doi frați, cu numele de U. P. și U. A. (părinții I. și M.), bistrițeni, cu domiciliul în orașul Bistrița, ., s-au căsătorit cu doi frați cu numele M. V. și M. A. (părinții V. și S.), bistriteni, cu domiciliu în Bistrița, .. 34.

După căsătorie, soții M. au locuit pe .. 9 (în prezent nr. 25,) iar soții U. au locuit pe .. 34 (în prezent 38).Deci, pârâții M. V. L. și D. L. sunt verișori cu reclamanta U. M., atât după mamă cât și după tală, adică verișori dubli.

P. cererea pentru extinderea acțiunii, petenta a chemat în judecată pe moștenitorii lui M. V., senior, adică, F. A. P., M. V. L. și D. L. (născută M.) pentru a demonstra instanței de judecată că niciunul dintre moștenitori nu a solicitat și nu li s-a reconstituit suprafața de teren de 2, 61 ha a lui Moldona V. senior; că nu există Testamentul nr. 455/207/ din J955 în baza căruia a fost emis Certificatul de moștenitor S 89/1958; că nici un moștenitor nu a depus în original Certificatul de moștenitor S 89 /1958 (f.18); că pârâții M. V. L. și D. L. nu au făcut dovada că au dezbătut succesiunea după M. V. junior, tata lor, decedat la data de 19 iulie 1956, conform certificatului de moarte de la fila 184 pentru a putea participa la succesiunea lui M. V. senior, bunicul, decedat la data de 8 octombrie 1956, după fiul său MOLDDOV AN V. junior; că D. L., prin punctul 7, lit.c din întâmpinare f.154 a precizat clar și concis că în urmă cu 54 de ani, adică în 1958, a fost exclusă de la moștenire ea și fratele ei M. V. L., referindu-se la moștenirea rămasă după M. V. senior; că moștenitorii M. V. L. și D. L., nici măcar nu au știut că au dreptul la teren după M. V. senior, fapt reliefat din întâmpinările depuse de aceștia la dosar (f. 139 M. V. L., respective f. 151- D. L.); că suprafața de 0, 72 ha teren reconstituită lui M. V. L. și înscrisă în T.P._ / 17.12.2002 este după mama lui M. A. (născută U.); că M. A. (născută U.) mama pârâților M. V. Leoan și D. L. a deținut teren în nume propriu, fapt confirmat de adresa de la f.165. unde este precizat că M. A. este înscrisă în voi. III f. 94 și prin Procesul verbal de predare Sa IAS din 1960 (f.83); că pârâții M. V. L. și D. L., ascund sau nici măcar nu au cunoștință că, tata lor M. V. junior, care a rămas orfan de mic, a fost crescut o perioadă de numita T. S., care printr-un testament olograf a lăsat orfanilor M. V. și M. A. (căsătorită U.) din Bistrița, .. 34, suprafețe mari de teren . Testamentul olograf se află în posesia lui F. V..

Astfel, când s-a căsătorit, numitul M. V. junior a primit terenul în folosință de la T. S., teren pe care au l-a declarat pe numele lui. Acesta este motivul pentru care terenul a fost preluat la Decretul 115/1959. Suprafața primită de la T. S. și nedeclarată este mult mai mare de 0,72 ha.

Mai mult, pârâții M. V. L. și D. L., ascund sau nu au cunoștință că, mama lor M. A., născută U., din Bistrița ., a primit de la părinții săi M. M. și I. (I.), în momentul căsătorie teren drept zestre.

Din actele depuse la dosarele pe care petenta le-a avut pe rol la Judecătoria Bistrița, reiese cu certitudine că pârâții au depus o singură cerere de reconstituire în baza Legii 18/1991, cu nr. 5819 / 13. 03... (f. 79 - 80), unde se solicită pământul lui M. A..

Din cererea cu nr.5819/13.03 (care ridică multe semne de validitate), din întâmpinările depuse de pârâții M. V. I.eon și D. L. reiese cu certitudine că nu au solicitat și nu mai au dreptul să li se reconstituie teren după M. V. senior.

Întrucât F. V., soțul pârâtei F. A.- P., cel care a depus cererea de reconstituire nr._/19.09.2005, (f.81), refuză să depună la dosar procura prin care a fost împuternicit de soția lui F. A. -P., petenta solicită instanței instanța să constate nulitatea acestei cereri.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 249-254).

P. notele de ședință depuse la dosar (f. 270-271), intimata C. municipală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița, față de precizarea de acțiune formulată la data de 12.12.2013, a arătat că, în fapt, prin precizarea de acțiunea menționată, urmare a redeschiderii dezbaterilor pentru precizarea acțiunii sub aspectul tuturor capetelor de cerere, petenta a formulat cereri noi față de cererile formulate prin acțiunea introductivă de instanță, invocând temeiuri de drept noi, fiind astfel în prezența unei modificări a acțiunii cu care a fost investită instanța.

Astfel, cererile formulate prin precizarea depusă la dosar au dus la modificarea cadrului procesual, fiind solicitată și anularea unui titlu de proprietate care nu a făcut obiectul analizei instanței până la această dată.

Aceste cereri reprezintă în fapt o modificare de acțiune în sensul prevederilor art. 132 alin. (1) Cod Procedură Civilă, pretențiile petentei fiind diferite față de cele arătate prin acțiunea introductivă, motiv pentru care intimata solicită respingerea, ca fiind tardiv formulate, cererile petentei formulate prin precizarea de acțiunea formulată la termenul din data de 12.12.2013, atât timp cât celelalte părți nu și-au exprimat acordul pentru o modificare a acțiunii.

Oricum, cererile petentei nou formulate sunt lipsite de obiect, întrucât se solicită să se contate că cererea formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 este una legală, aspect necontestat în cauză, iar față de restul cererilor s-ar desprinde că se solicită anularea HCJ nr. 334/19.12.2006, însă nu se arată modul în care ar fi trebuit să fie soluționată cererea obiect al acestei hotărâri. De altfel acest aspect nu este clarificat și raportat la cererea introductivă de instanță, motiv pentru care instanța i-a pus în vedere petentei să precizeze acțiunea sub aspectul tuturor capetelor de cerere.

Oricum cererile prin care se solicită să se contate nelegalitatea și netemeinicia HCJ nr. 334/19.12.2006 având în vedere prevederile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 sunt nefondate, întrucât la data pronunțării hotărârii comisia județeană nu se putea raporta la anularea Adeverinței nr. 301/1991, care a fost dispusă doar în anul 2009, prin Decizia Civilă nr. 4449/R/2009.

Față de legalitatea HCJ nr. 334/19.12.2006, este neîntemeiată și cererea de anulare a Titlului de proprietate nr._/2004, nefiind oricum invocate aspecte concrete față de acest titlu.

În drept, pe lângă prevederile legale menționate mai sus, s-au invocat și prevederile Legii nr. 247/2005 și HGR nr. 890/2005, modificate și completate.

La termenul de judecată din 3 aprilie 2014, instanța a admis excepția tardivității invocată de intimata C. mun. Bistrița, ca fiind întemeiată și a constatat decăderea petentei din dreptul de a modifica acțiunea, în aplicarea art. 103 alin.1 cu raportare la art. 132 alin.1 C.pr.civ., reținând că acțiunea obiect al prezentului dosar a fost înregistrată la data de 22.02.2007, iar prin precizarea de acțiune formulată la termenul de judecată din 12.12.2013 ca urmare a redeschiderii dezbaterilor doar pentru precizarea acțiunii sub aspectul tuturor capetelor de cerere, petenta a formulat cereri noi față de cererile formulate în acțiunea introductivă, invocând și temeiuri de drept noi.

La același termen de judecată, petenta, prin mandatar a precizat căobiectul prezentei cauze este anularea Hotărârii nr.344/2006 a Comisiei Județene Bistrița-Năsăud, reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei U. M. pentru suprafața de teren de 2,61 ha după M. V., eliberarea titlului de proprietate și a procesului-verbal de punere în posesie.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:

P. cererea înregistrată la Primăria municipiului Bistrița sub nr._/17.11.2005, formulată în temeiul prevederilor Legii nr. 247/2005, petenta U. M. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 2,61 ha, din care 0,61 ha în ridul „Zăvoaie de Jos" și 2 ha situate în ridul "B.".

Analizând cererea formulată și documentația anexată, C. municipală Bistrița a propus admiterea acesteia, în parte, în sensul înscrierii petentei alături de comoștenitoarea F. A. P., după defunctul M. V. (bunic), în Anexa 23 Bistrița, la poziția 1, cu suprafața de 1,16 ha., pentru acordarea de despăgubiri.

Împotriva acestei propuneri, petenta a formulat contestația înregistrată cu nr. 5859/24.01.2006, motivat de faptul că s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru suprafața de 1,16 ha. din cea solicitată și pentru faptul că reconstituirea s-a efectuat prin acordarea de despăgubiri.

P. Hotărârea Comisiei județene Bistrița-Năsăud nr. 334/2006 (f.14) a fost admisă contestația cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate în natură pentru terenul în suprafață de 1,16 ha., motivat de faptul că petentei nu i s-a făcut oferta de teren în natură, potrivit disp. pct. 1.4 din Normele metodologice aprobate prin HG 1095/2005, art. 10 din HG 890/2005 și s-a dispus înscrierea petentei alături de comoștenitoarea F. A. P., după defunctul M. V., cu suprafața de 1,16 ha. în Anexa 23 Bistrița, rubrica diferență teren/despăgubiri în funcție de opțiunea contestatarei, după încheierea procedurii de ofertare (art. 1 și 2 din hotărâre).

P. aceeași hotărâre a fost respinsă ca neîntemeiată contestația cu privire la petitul privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de teren de 1,45 ha. care rezultă de la suprafața de 2,61 ha. solicitată prin cerere, la suprafața de 1,16 ha. reconstituit în baza Legii nr. 247/2005 prin acordare de despăgubiri, reținându-se că dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,72 ha. a fost reconstituit în favoarea numitei U. A., iar pentru suprafața de 0,72 ha., în favoarea numitei M. L. (art. 4 din hotărâre).

Nu există niciun considerent pentru care să poată fi primită susținerea petentei că această hotărâre este nelegală și netemeinică, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 247/2005 s-a efectuat pentru suprafața de teren care a aparținut defunctului M. V., anterior cooperativizării, cererea nr._/17.11.2005 fiind formulată de către petentă în calitate de moștenitoare și nu în nume propriu.

Potrivit evidențelor agricole – R.A. pe anii 1951-1955, vol. III-I, fila 173 și R.A. pe anii 1956-1958, vol. V., fila 89 – defunctul M. V. a deținut în perioada 1951-1956 o suprafață de 2,61 ha teren. Însă, în anul 1957, defunctul mai figurează doar cu 1,45 ha., fiind efectuată următoarea mențiune: „predat la stat conform Decretului nr. 308/1953 suprafața de 1,16 ha teren; anulat poziția proprietarul decedat, terenul în suprafață de 1,45 ha se împarte la moștenitori astfel: U. A., vol. IX, fila 157, cu suprafața de 0,72 ha teren; M. L., vol. IX, fila 158, cu suprafața de 0,72ha".

Numitele U. A. (mama petentei și a intimatei F. A. P.) și M. L. au figurat cu aceste terenuri în registrele agricole din anul 1957 și până în anul 1960, când în baza proceselor-verbale din 30 martie 1960 (U. A.) și din 20 iunie 1960 (M. A., fiica lui M. L., decedată anterior preluării terenului), l-au predat la stat.

Așadar, în cauză, este evidentă calitatea de „proprietar deposedat" pentru fiecare parcelă, respectiv, pentru 1,16 ha – M. V. (teren predat la stat în anul 1956, conform Decretului nr. 308/1953); pentru 0,72 ha – U. A. (teren predat la stat prin procesul-verbal din 30 martie 1960) și pentru 0,72 ha – M. A., fiica lui M. L. ( teren predat la stat prin procesul- verbal din 20 iunie 1960).

Așa cum întemeiat arată intimata C. municipală Bistrița, aceste terenuri, în funcție de autorii deposedați au fost reconstituite, în temeiul legilor fondului funciar, astfel: 0,72 ha. s-a reconstituit în favoarea lui U. A., în nume propriu, în baza Legii nr. 18/1991, prin înscriere pe anexa 4 poziția 389, validată prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 50/1993 (f.26); 0,72 ha. s-a reconstituit în favoarea lui M. V. L., în calitate de moștenitor al defunctei M. A. (fiica lui M. L.), în temeiul Legii nr. 18/1991 eliberându-se Titlul de proprietate nr._/2002, iar suprafața de 1,16 ha. s-a reconstituit în temeiul Legii nr. 247/2005, prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 334/19.12.2006 în favoarea petentei și numitei F. A. P., ambele în calitate de moștenitoare ale defunctului M. V..

Terenul reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991 a făcut obiectul dosarului civil nr._ * al Judecătoriei Bistrița, în care a fost pronunțată Sentința civilă nr. 4309/2012, modificată în parte prin Decizia civilă nr. 325/R/2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, în sensul că a fost obligată intimata C. municipală Bistrița la punerea în posesie a petentei cu suprafața de 0,72 ha. teren, în ridul Zăvoaie.

Cererea petentei de obligare a intimatei la punerea în posesie cu suprafața de 0,72 ha. teren, în ridul B. a fost respinsă de tribunal, ca neîntemeiată, reținându-se că atâta timp cât nu există o hotărâre de reconstituire definitivă dispusă cu privire la acest teren exclusiv pe numele petentei ori a defunctei U. A., nu se putea dispune obligarea comisiei să o pună în posesie exclusiv pe petentă, neexistând temei legal în acest sens.

Aceasta deoarece doar prin Hotărârea comisiei județene nr.334/19.12.2006 emisă în baza Legii nr.247/2005 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei U. M., însă nu singură, ci alături de intimata F. A. P., dar această hotărâre nu este definitivă, ci a fost contestată de petentă și face obiectul dosarului nr._ (respectiv, prezentul dosar).

Tribunalul a statuat că doar după finalizarea acestui dosar și după ce se va stabili definitiv dacă este corectă reconstituirea dreptului de proprietate împreună a celor două persoane indicate în hotărârea comisiei județene, ori se impune modificarea acestei hotărâri în sensul că se impune reconstituirea exclusiv pentru petentă se va putea stabili cu exactitate pe cine trebuie să pună în posesie recurenta comisie locală cu terenul de 0,72 ha situat în B..

Cu privire la acest aspect, instanța reține că în mod legal a fost emisă hotărârea de reconstituire asupra terenului de 1,16 ha. în favoarea petentei alături de intimata F. A. P., deoarece ambele (surori) sunt moștenitoare ale fostului proprietar deposedat – M. V. (nepoate de fiică) și ambele au formulat în temeiul prevederilor Legii nr. 247/2005 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru acest teren, în calitate de moștenitoare și nu în nume propriu, cererea intimatei fiind înregistrată la Primăria municipiului Bistrița sub nr._/19.09.2005 (f.37).

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptățită, iar potrivit art. 13 alin. 2 teza a II-a din lege, moștenitorii care au formulat cerere de reconstituire „sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei”.

Cum, petenta nu este singura moștenitoare a defunctului M. V. îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1,16 ha., pentru care a formulat, în termenul legal, cerere de reconstituire și intimata F. A. P., care are, în egală măsură, vocație la redobândirea proprietății asupra acestuia, se impune concluzia că Hotărârea Comisiei județene Bistrița-Năsăud nr. 334/2006 poartă atributele legalității și temeiniciei, cu atât mai mult cu cât nu mai există vreo hotărâre emisă de comisia județeană de fond funciar de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestui teren, în temeiul Legii nr. 18/1991 în favoarea petentei ori a defunctei U. A..

P. prisma considerentelor expuse și reținând că suprafața de teren pe care a deținut-o defunctul M. V. și pe care a predat-o la stat a fost doar de 1,16 ha, și nu se face dovada îndreptățirii la întreaga suprafață de teren pretinsă de 2,61 ha., instanța constată că solicitările petentei privind anularea Hotărârii nr.344/2006 a Comisiei Județene Bistrița-Năsăud, reconstituirea dreptului de proprietate exclusiv în favoarea acesteia pentru suprafața de 2,61 ha teren după M. V., eliberarea titlului de proprietate și a procesului-verbal de punere în posesie nu sunt întemeiate și drept urmare va respinge acțiunea formulată și precizată, în considerarea prevederilor legale sus invocate și ale art. 53 și urm. din Legea 18/1991, republicată.

Intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă formulată și precizată de petenta U. M., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., prin mandatar I. V., cu domiciliul în Bistrița, .. 58 D, ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimatele C. MUNICIPALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA, cu sediul în Bistrița, .. 6, jud. Bistrița-Năsăud, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA-NĂSĂUD, cu sediul în Bistrița, ., nr. 1, jud. Bistrița-Năsăud, F. A.-P., cu domiciliul în Bistrița, .. 38, jud. Bistrița-Năsăud, M. V. L., D. L., ambii cu domiciliul în Bistrița, .. 25, jud. Bistrița-Năsăud.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

O. G. Z. L.

Red./Dact.

OG/MMN

13.06.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 4508/2014. Judecătoria BISTRIŢA