Fond funciar. Sentința nr. 5249/2014. Judecătoria BISTRIŢA

Judecătoria BISTRIŢA - Sentințe și decizii civile / 2014

Sentința nr. 5249/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 18-06-2014 în dosarul nr. 2713/190/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BISTRIȚA

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5249/2014

Ședința publică din data de 18 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE: M. N. L.

GREFIER D. L.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind acțiunea formulată de petenta Z. R. în contradictoriu cu intimații C. L. DE APLICARE A LEGII FONDULUI FUNCIAR ȘIEU MĂGHERUȘ, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA NĂSĂUD, F. G. J., C. R., F. M. având ca obiect fond funciar.

Cauza a fost reținută în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale active la termenul de judecată din data de 4 iunie 2014, când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea hotărârii asupra excepției invocate s-a amânat pentru data de 11.06.2014, apoi pentru data de 18.06.2014, încheierile de ședință de la aceste termene de judecată făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Deliberând constată că:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, precizată la data de 24.04.2013, reclamanta Z. R. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ȘIEU MĂGHERUȘ, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA-NĂSĂUD și F. G. JR., C. R., F. M. să se dispună obligarea pârâtei de rând unu să purceadă la punerea în posesie a reclamantei alături de pârâta de rând trei, pe vechiul amplasament, a suprafeței totale de 4,30 Ha teren, conform Hotărârii comisiei Județene nr. 57 prin care, la anexa nr. 2+15, la poziția nr. 22+13, au fost validați, cu obligarea pârâtei să întocmească documentele necesare și prevăzute de Legea nr. 18/1991 modif. și să le înainteze Comisiei Județene în vederea eliberării titlului de proprietate, cu obligarea președintelui Comisiei locale la plata unei daune cominatorii pe zi de întârziere de 10 lei de la data introducerii prezentei acțiuni; și obligarea pârâtei de rând trei să elibereze titlul de proprietate pe numele reclamantei și a pârâtei de rând trei, în calitate de moștenitori legali ai foștilor proprietari, și să se anuleze punerea în posesie din data de 16.01.2012, înregistrat sub nr. 1921/2012, fiind neconform cu HCJ și nici sub aspectul suprafeței reconstituite; cu cheltuieli de judecată pentru cei care se opun admiterii acțiunii.

În motivare se arată că numitul D. G., alături de F. R., au formulat o cerere de reconstituire a suprafeței de 4.30 Ha (teren agricol în hotarul comunei Șieu Măgheruș) în calitate de moștenitori după părinții lor, M. L. și D. I.. Această cerere a fost validată de către C. Județeană prin HCJ nr. 57 prin care, la anexa nr. 2+15, la poziția nr. 22+13, au fost inserați moștenitorii defuncților, respectiv F. R. și D. G.. Cel din urmă, în cursul anului 2005 (17.11.2005) a decedat, astfel că unicul moștenitor a rămas reclamanta, în calitate de fiică.

Întrucât, începând din anul 1991, pârâta de rând doi nu a binevoit a întocmi actele necesare emiterii titlului de proprietate, iar în momentul în care a început acest demers a fost unul greșit, reclamanții solicită și anularea punerii în posesie efectuată în cursul anului 2012, în care parte este doar pârâta de rând trei și suprafața este diminuată, față de validarea inițială.

Procesul verbal nr. 1921/2012 nu reflectă realitatea, nu este conform cu hotărârea comisiei județene, astfel că se impune efectuarea unei noi puneri în posesie și emiterea unui nou proces verbal pe suprafața de 4.30 Ha pe numele celor doi, F. R. și D. G., prin moștenitor.

În temeiul art. 64 din legea nr. 18/1991 a fondului funciar, se impune obligarea la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere a președintelui comisiei locale, deoarece timp de 22 de ani nu a binevoit să pună părțile în posesie și să predea ulterior Titlul de proprietate. Se impune, totodată, obligarea pârâtei de rândul unu la întocmirea și înaintarea documentației pentru eliberarea TP validat.

Cu privire la petitul doi din acțiune, se impune a fi obligată C. Județeană Bistrița-Năsăud la eliberarea de urgență titlul de proprietate, deoarece reclamanta nu poate beneficia de fondurile nerambursabile acordate de UE sau de APIA, pe plan local neavând dovada dreptului de proprietate în baza legilor reparatorii.

În drept s-au invocat prevederile art. 12 și urm, 22, 52-59, 64 și urm din Legea nr. 18/1991 modificată, HG 850/2005, art. 111, 112, 194, 274, 242 alin. Cod procedură civilă, art. 553, 555, 1100 cod civil nou și art. 194, 254 și urm., 411 Cod procedură civilă.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-13, 19-22) și s-a solicitat admiterea interogatoriului pârâtelor și a probei testimoniale în privința numitelor Trei R. și B. L..

Legal citată, pârâta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șieu Măgheruș a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea în totalitate a acțiunii introductive.

În motivare se invocă, pe cale de excepție de fond absolută și peremtorie, lipsa calității procesuale pasive a pârâtei față de C. locală care se pretinde că este obligată în raportul juridic dedus judecății.

În fapt, în data de 15.02.2013, C. locală Șieu Măgheruș a fost chemată în judecată de numita Z. R., care a solicitat instanței să oblige comisia la punerea în posesie pe vechiul amplasament cu suprafața totală de teren agricol de 4,30 ha, întocmirea procesului verbal de punere în posesie și înaintarea lui la C. Județeană Bistrița Năsăud, în vederea scrierii titlului de proprietate. S-a mai solicitat întocmirea unui alt proces verbal de punere în posesie unde alături de F. R. să fie trecut la moștenitori și numitul D. G. iar suprafața din procesul verbal să fie de 4,30 ha și nu 4,01, așa cum este trecută în prezent. De asemenea, s-au mai solicitat daune cominatorii pe zi de întârziere președintelui comisiei locale.

Pârâta consideră că se impune admiterea excepției invocate datorită faptului că pârâta Z. R. este fiica lui D. G., care, la rândul său este fratele lui D. I., care, la rândul său, este concubinul lui M. L., cea care a adus terenul în CAP în anul 1961, concubinul său fiind decedat la acea dată. Pe cale de consecință, Z. R. nu este rudă cu M. L. și nici cu F. R., fiica acesteia, persoanele care au fost îndreptățite la reconstituire și care se regăsesc pe anexa 3, poziția 21, localitatea Podirei și în procesul verbal de punere în posesie nr. 1921 / 2012. Prin urmare, nu există calitate procesuală între reclamantă și C. locală Șieu Măgheruș, motiv pentru care se impune respingerea acțiunii pe cale de excepție de fond absolută și peremtorie.

În anul 1991, numiții F. R. și D. G. au formulat cereri de reconstituire la Legea 18/1991 în calitate de moștenitori. Din actele existente la dosarul cererii de reconstituire, se observă că F. R. este fiica lui M. L. în timp ce D. G. este fratele concubinului numitei M. L., numitul D. I., deci o persoană fără calitate de persoana îndreptățită la reconstituire, deși în cererea de chemare în judecată se indică eronat faptul că D. G. este fiul lui D. I.. Falsă este și informația dată de reclamantă în cerere, conform căreia, în urma decesului din anul 2005 a lui D. G., reclamanta ar fi unică moștenitoare, întrucât D. G. are 4 copii din care face parte și reclamanta.

Procesul verbal nr.1921/2012 este întocmit pe suprafața solicitată prin Hotărârea Comisiei Județene și terenurile cuprinse sunt în posesia moștenitorilor, fiind reconstituită, de regulă, pe vechiul amplasament, iar moștenitorii îndreptățiți nu au avut obiecțiuni față de acest proces verbal. Documentația a fost înaintată la OCPI Bistrița în vederea scrierii titlului de proprietate, dar ca urmare a apariției Legii nr.165/ 2013, procedura de eliberare a acestora a fost suspendată.

Cu privire la pretenția reclamantei de a se întocmi un nou proces verbal pe suprafața de 4,30, pârâta arată că aceasta face o confuzie gravă întrucât pe cele 2 anexe are validate suprafața totală de 4,30 ha fiind eliberat și TP nr._/ 2001 pentru suprafața de 0,29 ha teren cu vegetație forestieră.

Față de pretențiile reclamantei privind daunele cominatorii, pârâta opinează că acestea nu sunt îndreptățite întrucât C. locală Șieu Măgheruș și-a realizat obligațiile legale pe care reclamanta le solicita fără a avea calitatea de persoana îndreptățită.

În drept s-au invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă și Legea 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legal citată, pârâta C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Bistrița-Năsăud a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea acțiunii cu privire la punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantei, împreună cu pârâta, pentru suprafața de 4,30 ha teren; și respingerea cererii privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare se arată că, în fapt, în acțiunea formulată, reclamanta susține că numiții D. G. și F. R. au formulat o cerere de reconstituire a suprafeței de 4,30 ha teren agricol, în calitate de moștenitori după părinții lor M. L. și D. I., cerere validată de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor Bistrița-Năsăud prin Hotărârea nr. 57/20.08.1991.

Din documentele comunicate de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor Șieu-Măgheruș prin adresa nr.9669 din 16.05.2013, rezultă că: prin cererile nr. 132/07.02.1991 și nr. 1992/22.03.1991, formulate în baza Legii nr. 18/1991, pârâta F. R. a solicitat în nume propriu reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitoare a mamei sale M. L. și a soțului F. G.; conform cererii nr.173 din 13.11.1961, defuncta M. L. a predat la CAP o suprafață de 3,71 ha teren agricol; numita M. L. figurează în registrul agricol la poziția numitului D. I., în calitate de soție, dar conform informațiilor obținute de la Primăria comunei Șieu Măgheruș, căsătoria nu a fost încheiată legal; conform certificatului de deces nr.16/15.05.1961, numitul D. I. „soțul" numitei M. L., a decedat la data de 14.05.1961, anterior predării terenului de către M. L. la CAP; prin cererea nr.928 din 05.03.1991 numitul D. G. solicită, Primăriei comunei Șieu-Măgheruș, eliberarea unei adeverințe privind suprafața totală de teren deținută de fratele său D. I. (nu de către tatăl său, așa cum este menționat în acțiunea formulată), adeverință ce a fost eliberată în data de 11.03.1991.

Stabilirea suprafeței de teren din intravilan și extravilan, adusă în cooperativă de membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativă în orice mod, se face conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Urmare a verificării cererii și a actelor doveditoare C. L. Șieu-Măgheruș constată că numita F. R. este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitoare a mamei sale M. L., și conform Legii nr. 18/1991 propune înscrierea acesteia în Anexa 3 Podirei, la poziția 21 din anexa reactualizată (poziția 22 în anexa inițială), cu suprafața de 4,01 ha teren agricol.

Anexa 3 Podirei cuprinzând moștenitorii cooperatorilor decedați care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate a fost validată prin Hotărârea Comisiei Județene nr.57/20.08.1991. Împotriva hotărârii comisiei județene nu s-au depus contestații în termenul prevăzut de art.27 din HGR nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor.

La data de 16.01.2012 s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.1921 conform validării Comisiei Județene. Conform art. 36 din HGR nr. 890/2005, comisia județeană emite titlul de proprietate pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor.

În consecință, din actele comunicate de C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenurilor Șieu-Măgheruș, pârâta apreciază că numita F. R. este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitoare a mamei sale M. L., iar validarea Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate Bistrița-Năsăud s-a făcut corect cu respectarea prevederilor legale.

De asemenea, tot prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 57/20.08.1991 a fost validată și anexa 15 cuprinzând familiile cărora li se atribuie, la cerere, terenuri în zona montană, conform art. 43 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, anexă în care numiții F. R. și D. G. au fost înscriși la poziția 13, în calitate de moștenitori ai lui D. I. cu suprafața de 0,29 ha pădure, suprafață pentru care s-a eliberat Titlul de proprietate nr._ din 11.12.2001.

Reclamanta Z. R. a formulat acțiunea împotriva Comisiei locale Șieu-Măgheruș și a Comisiei Județene Bistrița-Năsăud pe baza adeverinței nr. 3211 din 16.10.1991, adeverință care a fost întocmită greșit și care a indus reclamanta în eroare.

În concluzie, suprafața de teren de 4,30 ha solicitată de reclamantă este de fapt formată din: suprafața de 4,01 ha teren agricol, reconstituită corect în favoarea numitei F. R., în calitate de moștenitoare a defunctei M. L., conform Anexei 3 Podirei validată prin Hotărârea Comisiei Județene Bistrița-Năsăud nr. 57/1991; suprafața de 0,29 ha pădure, reconstituită în favoarea numiților F. R. și D. G., în calitate de moștenitori ai defunctului D. I., conform Anexei 15 Podirei validată prin Hotărârea Comisiei Județene Bistrița-Năsăud nr.57/1991;

În drept s-au invocat prevederile art. 205, 206, 223 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 8-13, 27, 52 și 116 din 18/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 5, 6, 27, 36 din HGR nr. 890/2005 și Legea 247/2005.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 42-67).

Prin răspunsul la întâmpinări depus la dosarul cauzei, reclamanta a solicitat să se dispună admiterea acțiunii sale.

Astfel, prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei și comunicate petentei, se face mențiunea că reclamanta nu ar fi persoană îndreptățită a solicita punerea în posesie și emiterea TP, deoarece antecesorul său, D. G., nu a formulat cerere de reconstituire la Legea 18/1991. Această susținere este nereală deoarece, prin cererea cu nr. de înregistrare 928/1991, numitul D. G. solicita comisiei locale Șieu Măgheruș eliberarea unei adeverințe din care să reiasă că este moștenitor și persoană îndreptățită la reconstituire după defunctul său frate, D. I., și a fost validat. În urma acestei cereri, odată cu validările efectuate la nivelul comisiei locale, afișate la Primăria comunei Șieu Măgheruș, se validează D. G. alături de M. L. în calitate de moștenitori după D. I.. Această validare este consfințită prin hotărârea comisiei județene de aplicare a legii nr. 18/1991 Bistrița-Năsăud nr. 57/1991 unde, la poziția 22+15 și 22, conform adeverințelor nr. 3211/16.10.1991 și 3211/20.11.1991, apare F. R. și D. G., în calitate de moștenitori validați - adeverința constituind dovada dreptului de proprietate până la emiterea TP.

Ulterior, în cursul anului 2011, primăria comunei Șieu Măgheruș, prin adresa nr. 5556/11.07.2011, solicita Comisiei Județene sa comunice actele pentru a întocmi TP pe numele lui D. G. și Fledrihan R. în calitate de moștenitori după M. L., menționând că nu mai deține nici un document de la validarea inițială. Este un nou document în care se recunoaște calitatea de moștenitor și persoană validată inițial a lui D. G., având dreptul al reconstituire.

Un alt element în susținerea cererii formulate, care în opinia reclamantei este foarte importantă, este acela că numitul D. I. a decedat la 16.05.1961 iar imediat, la 06.04.1966, a decedat și M. L.. Înscrierile din registrul agricol, că M. L. ar fi fost soția defunctului D. I. nu sunt reale, ei au avut cel mult o relație de concubinaj, relație, care în lumina legilor aplicabile la vremea respectivă, nu a fost recunoscută. Nu este astfel nici un grad de rudenie între cei doi, nici afini nu sunt, așa că prin aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor Codului civil vechi, art. 728 și urm, cu privire la devoluțiunea succesorală, unicul moștenitor legal al def. D. I. este fratele său, D. G..

În atare situație, reclamante susține că nu poate accepta modalitatea în care, după 20 de ani, C. locală încearcă să răspundă acestei stări de fapt create de ea prin pierderea actelor, prin distorsionarea adevărului și arătând că este o eroare că a fost înscrisă pe aceste adeverințe și numele lui D. G. în două rânduri. Se poate lesne observa că numele lui M. L. odată apare la nr. 22+15, în liste la 35, iar alteori la 22, fără ca una dintre comisii să facă vorbire de acest aspect sau să expliciteze de ce nu corespund numerele inserate în acte oficiale.

Raportat la cele menționate mai sus, precum și modalitatea în care a fost comunicat acest răspuns și aspectul că doar după 22 de ani se menționează că D. G. nu este validat, și inițial a fost, apare ca fiind necesară precizarea și a acțiunii principale, în sensul solicitării de a repune reclamanta în termenul de a contesta HCJ nr. 57/1991, fiind în cele 10 zile de la comunicare, în sensul anularii parțiale a acesteia și a înscrierii def. D. G. ca persoană validată și îndreptățită la reconstituire, având calitatea de unic moștenitor după def. D. I., deoarece cererea nr. 928/1991 nu a fost legal analizată și soluționată. Este un non sens prin care unele persoane plătesc impozit pe terenuri și folosesc în mod public, pașnic și sub nume de proprietar un teren personal și prin descendenți și după 22 de ani află că antecesorul nu a fost validat, pe când era trecut pe lista de validări, neimpunându-se a contesta hotărârea la vremea respectivă. Mai mult de atât, urmașii celor două persoane inițial validate, D. G. și M. L., și-au împărțit terenurile, au știut de la antecesori unde sunt amplasamentele și au folosit imobilele conform voinței, având înscrise poziții la registrul agricol al comunei.

Reclamanta consideră că instanța de fond mai trebuie să analizeze astfel dacă validarea în favoarea lui F. R., în calitate de moștenitoare după M. Lodovica, care avuse o relație de concubinaj cu D. I., a fost una corectă și prin ce mijloace numele persoanei D. G. inițial validat și cunoscut în localitate ca având această calitate a fost radiat de pe lista de validări, mai ales că cererea numitei M. L. de intrare în CAP nu a fost semnată de către aceasta. Astfel, reclamanta opinează că se impune a fi înlăturate toate apărările pârâților din prezenta acțiune și nedreptatea făcută de C. locală împreună cu C. județeană de aplicare a legii fondului funciar, corectată printr-o hotărâre de admitere a cererii formulate și precizate.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 72-75, 81-90).

Prin întâmpinarea la răspunsul la întâmpinare al reclamantei, pârâta C. L. Șieu Măgheruș, prin Primar, a solicitat să se dispună respingerea acțiunii, pe cale de excepție, pentru lipsa calității procesuale pasive, iar pe fond, ca fiind netemeinică și nelegală întrucât procesul verbal de punere în posesie 1921/2012 este un act administrativ care nu reconstituie terenuri proprii sau moșteniri legale ale reclamantei, așa cum se poate observa și din actele depuse la dosar.

Una din condițiile pentru a fi parte în procesul civil sau pentru exercitarea acțiunii civile, alături de capacitatea procesuală, este și existența interesului judiciar. Calitatea procesuală constă în identitatea între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului, precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic supus judecății; prima poartă denumirea de calitate procesuală activă, iar cea de-a doua - calitate procesuală pasivă. Sarcina indicării calității procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările din care să rezulte că el este îndreptățit să-l cheme în judecată pe pârât.

Instanța sesizata trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă. Lipsa calității procesuale poate fi invocată pe cale de excepție în tot cursul judecății și duce la respingerea acțiunii, fiind o excepție de fond, absolută și peremtorie. În răspunsul la întâmpinare, reprezentantul reclamantei, după ce face proba cunoașterii gramaticii și a scrierii corecte a limbii române, încearcă, prin ambiguitățile prezentate în alineatul 2 al expozeului său, să inducă în eroare instanța afirmând că în întâmpinare s-a precizat că datorită nedepunerii cererii la Legea 18/1991 de către numitul D. G. reclamanta nu este îndreptățită în a formula pretenții față de procesul verbal de punere în posesie întocmit și de eliberarea titlului de proprietate.

Astfel, se impune a se constata că în întâmpinare s-a afirmat faptul că reclamanta nu este persoana îndreptățită la averea adusă în C.A.P de M. L. și moștenită de F. R., fiica acesteia, întrucât între aceste persoane nu există relații de rudenie, reclamanta sau antecesorii reclamantei nu au fost validați pentru că nu au făcut dovada exproprierii de către regimul comunist a terenurilor deținute, nu au adus pământ în CAP.

În confuzie totală se află reprezentantul reclamantei urmare a superficialității cu care a abordat speța încredințată și atunci când afirmă că D. G. a fost validat alături de Moldodovan L. ca și moștenitori ai lui D. I.. Într-adevăr, înscris pe Anexa 15, poziția 13, la Legea 18/1991, se validează D. I. cu moștenitorii D. G. și F. R., cu suprafața de 0,29 teren cu vegetație forestieră, iar pe Anexa 1, premergătoare întocmirii tuturor celorlalte anexe (2a,2b,3,4,9,11,15etc) poziția 35, la Legea 18/1991, M. L., iar ulterior pe Anexa 3, poziția 21, M. L. cu moștenitoarea F. R., fapt ce poate fi observat prin lecturarea anexelor depuse la dosar. Prin urmare, în cazul în care reprezentantul reclamantei deține alte documente pe baza cărora și-a format opiniile scrise în răspunsul său, se impune depunerea acestora la dosarul cauzei la prima înfățișare.

Referitor la adresa 5556/2011, pârâta arată că aceasta a fost făcută cu scopul de a verifica dacă nu cumva D. G. a depus contestație la validarea făcută la Legea 18/1991, în momentul în care a văzut că nu este trecut pe validare pentru terenul agricol. În astfel de situații s-a întâmplat în alte cazuri ca întreg dosarul de reconstituire împreună cu contestația înaintându-se către C. Județeană în original, comisia locală să fi omis a face o copie a acestui dosar dorind astfel să se asigure că pârâta ia o decizie în deplină cunoștință de cauză și nu pentru faptul, eronat precizat de reprezentantul reclamantei, că s-ar fi pierdut actele ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate.

De asemenea, pârâta subliniază faptul că decesul numitului D. I. nu are relevanță în contextul în care terenurile sunt aduse în CAP de M. L., așa cum reiese din cererea nr. 173/1961. Așadar, faptul că nu este soția lui D. I. a fost subliniat și de pârâtă în întâmpinare, înscrierea din registrul agricol al anilor respectivi fiind făcută sub semnătura capului de gospodărie de către agentul agricol însă trebuie reținut faptul că M. L. face dovada dreptului de proprietate cu cererea de intrare în CAP, așa cum însăși legea prevede - art. 8 alin. (2): „De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite" (Legea 18/1991, republicată).

Referitor la acuzele aduse de mandatarul reclamantei cum că pârâta ar distorsiona adevărul, că ar fi pierdut acte și că de 20 de ani nu a rezolvat situația nefavorabilă ipotetică văzută de acesta, se învederează că actuala comisie funcționează în baza Ordinului Prefectului din anul 2012 și că nu poate fi făcută răspunzătoare de toate activitățile comisiilor locale ce s-au succedat de-a lungul timpului de după 1990 și până în prezent.

Pentru a înțelege de ce M. L. apare pe anexe diferite la numere de ordine diferite, se arată că în aplicarea Legii 18/1991 și a normelor de punere în aplicare a acestei legi mai întâi după depunerea cererilor de reconstituire, s-a făcut o centralizare a acestora preliminară spunându-i-se și premergătoare, unde toți petenții, indiferent că erau proprietarii de drept în viață, moștenitorii legali ai acestora sau alte persoane îndreptățite erau trecuți în Anexa 1 în ordinea depunerii cererii, de regulă, pe localități. Ulterior, când Anexa 1 s-a actualizat conform noilor prevederi legale, cei înscriși în această anexă au fost împărțiți în Anexa 2a, reprezentând proprietarii în viață, care au adus teren în CAP în orice mod, apoi Anexa 2b reprezentând cooperatorii care nu au adus teren în CAP dar care au lucrat în ultimii 3 ani în cooperative de producție și fac dovada cu înscrisuri, Anexa 3 unde s-au înscris moștenitorii proprietarilor decedați care au formulat cerere în numele acestora etc., motiv pentru care a rezultat o nouă numerotare în anexe schimbându-se totodată numerele de ordine.

Față de noile precizări ale reclamantei cum că abia acum a aflat că numitul D. G. nu este validat și prin această chestiune forțând o repunere în termen pentru a avea timp să conteste Hotărârea Comisiei Județene nr.57/1991, pârâta precizează că persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, pot face, în termen de 5 zile de la afișare, contestație adresata comisiei județene. C. județeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătura cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemulțumiți de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală. După analizare, comisia județeană, prin hotărâre, va soluționa contestațiile, va valida sau va invalida propunerile și le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local. Persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Numitul D. G. și reclamanta au luat act de lipsa validării lor cel puțin la data la care au depus cererea nr. 6601/2011. De asemenea, în răspunsul pârâtei la solicitarea depusă din 21.09.2013, se precizează clar întregul șir al evenimentelor succedate, precum și descrierea exactă a demersurilor legale ce trebuiau întrebuințate înăuntrul termenului prevăzut de lege. Este o eroare repetabilă făcută de mandatarul reclamantei care afirmă că întrucât numitul D. G. era trecut pe lista de validări nu a contestat hotărârea Comisiei Județene de la acea dată. Despre care listă face vorbire mandatarul, este o întreagă enigmă și pârâta speră că acesta nu confundă Anexa 15 cu Anexa 3 care sunt 2 anexe diferite ale aceleiași legi.

Despre împărțeala amiabilă a terenurilor, se precizează că, în aplicarea prevederilor legilor fondului funciar, comisiile nu au calitatea și competența de a împărți și terenurile între categoriile de moștenitori, responsabilitatea acestora fiind reconstituirea dreptului de proprietate la cerere persoanelor îndreptățite pe baza actelor doveditoare ale proprietăților solicitate precum și pe baza documentelor care le conferă calitatea de moștenitori.

Referitor la precizarea de acțiune în care se propun martorii Trei R. și B. L., pârâta arată că Trei R. este născută în anul 1946, avea în momentul aducerii în cooperativă a terenurilor de către M. L., 15 ani, nu este băștinașă, aceasta fiind venită din localitatea Bungard, . 1970, în Podirei, și în acest caz orice declarație făcută de aceasta nu poate fi luată în considerare.

De asemenea, B. L. este născută în anul 1944, este din localitatea Chintelnic, iar până înainte de căsătorie, când s-a și mutat, de altfel, în localitatea Podirei, a locuit în municipiul București la o mătușă. În asemenea circumstanțe cum poate fi luată în considerare mărturia acesteia care să poată confirma o stare de fapt cu privire la vechiul amplasament și nelegalitatea procesului verbal de punere în posesie?

Față de cele expuse mai sus, pârâta solicită respingerea probei cu martorii, persoanele propuse a fi audiate pentru motivele prezentate care pot fi dovedite din interogatoriul instanței cu martorii pornind de la datele furnizate în prezentul înscris, precum și teza probatorie propusă de reprezentantul reclamantei, ca fiind nesustenabilă.

În drept s-au invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă și Legea 18/1991.

În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 124-131).

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției lipsei calității procesuale active, instanța reține următoarele :

Prin acțiunea civilă ce face obiectul prezentului dosar s-a solicitat obligarea pârâtei C. locală Șieu Măgheruș la punerea în posesie pe vechiul amplasament în favoarea reclamantei și pârâtei de rândul 3 F. R. cu suprafața totală de teren agricol de 4,30 ha, obligarea pârâtei să întocmească procesul verbal de punere în posesie și să-l înainteze la C. Județeană Bistrița Năsăud, în vederea eliberării titlului de proprietate, cu obligarea președintelui comisiei locale la plata de daune cominatorii pe zi de întârziere de 10 lei de la data introducerii acțiunii, obligarea pârâtei comisia județeană să elibereze titlul de proprietate pe numele reclamantei și pârâtei de rândul 3, în calitate de moștenitori ai foștilor proprietari și să anuleze punerea în posesie din data de 16.01.2012, înregistrată sub nr. 1921/2012.

Instanța, în urma analizării documentației depuse la dosar de către pârâtele comisia locală și comisia județeană, precum și a actelor atașate de reclamantă, constată că se impune admiterea excepției invocate datorită faptului că reclamanta Z. R. este fiica lui D. G., care, la rândul său este fratele lui D. I., care, la rândul său, este concubinul lui M. L., cea care a adus terenul în CAP în anul 1961, concubinul său fiind decedat la acea dată.

Pe cale de consecință, Z. R. nu este rudă cu M. L. și nici cu F. R., fiica acesteia, persoanele care au fost îndreptățite la reconstituire și care se regăsesc pe anexa 3, poziția 21, localitatea Podirei și în procesul verbal de punere în posesie nr. 1921 / 2012.

Astfel, în anul 1991, numiții F. R. și D. G. au formulat cereri de reconstituire la Legea 18/1991 în calitate de moștenitori ai titularilor dreptului de proprietate asupra terenurilor. Din actele existente la dosarul cererii de reconstituire, se observă că F. R. este fiica lui M. L. în timp ce D. G. este fratele concubinului numitei M. L., numitul D. I., deci o persoană care nu are calitate de persoana îndreptățită la reconstituire, deși în cererea de chemare în judecată se indică eronat faptul că D. G. este fiul lui D. I., după care se observă că este efectuată o corectură și se suprascrie „fratele”, în mod corect, deoarece această situație de fapt rezultă din copia actelor de stare civilă depuse la dosar la filele 12 și 51.

Numita M. L. figurează în registrul agricol la poziția numitului D. I., în calitate de soție, dar căsătoria nu a fost încheiată legal, fapt de altfel neinfirmat pe tot parcursul prezentei cauze.

Totodată, se constată că prin cererea nr.928 din 05.03.1991, atașată în copie la fila 49 din dosar, numitul D. G. solicită Primăriei comunei Șieu-Măgheruș eliberarea unei adeverințe privind suprafața totală de teren deținută de fratele său D. I. (nu de către tatăl său, așa cum este menționat în acțiunea formulată), adeverință ce a fost eliberată în data de 11.03.1991 ( fila 50).

Urmare a verificării cererii și a actelor doveditoare C. L. Șieu-Măgheruș, constatându-se că numita F. R. este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moștenitoare a mamei sale M. L., și conform Legii nr. 18/1991 s-a propus înscrierea acesteia în Anexa 3 Podirei, la poziția 21 din anexa reactualizată (poziția 22 în anexa inițială), cu suprafața de 4,01 ha teren agricol.

La data de 16.01.2012 s-a întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.1921 conform hotărârii de validare a reconstituirii întocmită de C. Județeană, iar conform art. 36 din HGR nr. 890/2005, comisia județeană emite titlul de proprietate pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor.

În consecință, din actele depuse la dosar, instanța constată că doar F. R. este persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de moștenitoare a mamei sale M. L., iar reclamanta nu are același autor comun cu cel al numitei Feldrifan R. pentru a fi înscrisă alături de ea în actele de reconstituire .

Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 248 din NCPC, instanța urmează să admite excepția lipsei calității procesuale active invocată prin întâmpinare de pârâta comisia locală Șieu-Măgheruș și să respingă acțiunea civilă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâta C. locală Șieu-Măgheruș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și în consecință:

Respinge acțiunea civilă intentată de reclamanta Z. R., cu domiciliul în comuna Șieu Măgheruș, ., jud. Bistrița-Năsăud în contradictoriu cu pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ȘIEU MĂGHERUȘ, cu sediul în Șieu Măgheruș, nr. 204, jud. Bistrița-Năsăud, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BISTRIȚA-NĂSĂUD, cu sediul în Bistrița, Piața P. R., nr. 1, jud. Bistrița-Năsăud, F. G. JR. cu domiciliul în Podirei, nr.11, . Bistrița Năăsud, C. R., cu domiciliul în D., ..1, ., județul Cluj, F. M. cu domiciliul în Podirei, nr.11, comuna Șieu Măgheruș, ., jud. Bistrița-Năsăud, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se poate depune la Judecătoria Bistrița.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 iunie 2014.

PREȘEDINTE GREFIER

M. N. L. D. L.

RED./DACT.

MNL/R.

24.06.2014/ 6 ex.

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1214/2014....		Îmbogatirea fara justa cauza. Sentința nr. 3697/2014.... →

Fond funciar. Sentința nr. 5249/2014. Judecătoria BISTRIŢA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 5249/2014. Judecătoria BISTRIŢA