Grăniţuire. Sentința nr. 9478/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9478/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 3018/190/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9478/2014
Ședința publică din data de 27 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. L. M., Președinte secția civilă
GREFIER U. C. A.
Pe rol fiind pronunțării acțiunii civile formulată de reclamanții M. I., M. A., M. M., M. L. TINCUȚA, împotriva pârâților O. S. și R. N., având ca obiect grănițuire disjungere.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 20.11.2014, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru a se depune la dosar concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 27.11.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, la data de 19.03.2013, urmare a disjungerii sale din dosarul nr._ * al aceleiași instanțe, conform mențiunilor încheierii de ședință din 07.03.2013 (f. 1), precizată la termenul din 04.04.2013 și completată și extinsă la termenul din 03.10.2013, reclamanții M. I., M. A., M. M. și M. L. TINCUȚA au solicitat, în contradictoriu cu pârâții O. S., R. N., B. T., B. C. și N. I. L., stabilirea mejdiei dintre proprietățile părților înscrise în CF_ Bistrița, nr. cad. 6934/1, CF_ Bistrița, nr. cad. 6934/3, și CF 1430/N Bistrița; și obligarea pârâților să le recunoască dreptul de proprietate asupra unei porțiuni de teren în suprafață de aprox. 600 mp din imobilele având nr. cadastrale 6934/1, 6934/2, 6934/3 și să-l predea în posesie și folosință; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că reclamanții sunt proprietari tabulari asupra terenurilor identificate cu nr. cadastrale 6934/1 în suprafață de 2193 mp (M. I. și A.), 6934/2 în suprafață de 1250 mp (M. M. și L. Tincuța) și 6934/3 în suprafață de 5457 mp (M. I. și A.), în total deținând 8.900 mp.
Potrivit raportului de expertiză topografică efectuat de către expert T. M. în dosar nr._ (rejudecare apel) s-a stabilit la punctul 10 faptul că suprafața aflată în posesia și folosința acestora este următoarea: pentru cadastral 6934/1 de 2250 mp, în plus cu 57 mp față de suprafața tabulară, pentru cadastral 1412 mp, în plus cu 162 mp față de suprafața tabulară iar pentru cadastral 6934/3 de 5575 mp în plus cu 118mp față de suprafața tabulară. Rezultă așadar că diferența totală dintre suprafața avută în proprietate și suprafața totală de teren aflată în posesie este de 337 mp ( 57+162+118).
Prin sentința pronunțată în dosar nr._, reclamanții au fost obligați să recunoască dreptul de proprietate al vecinilor B. T. și B. C. asupra 1026 mp, și să-și retragă folosința în interiorul loturilor lor cu 159 mp pentru cadastral 6934/1, 216 mp pentru 6934/2 respectiv 651 mp pentru cadastral 6934/3. Astfel, deși folosesc în plus față de suprafața tabulară numai 337 mp, au fost obligați să cedeze 1.026 mp din terenul folosit, deci cu 689 mp mai mult decât ceea ce folosesc în plus față de suprafața tabulară.
În expertiza efectuata de expert M. T. în dosar_ (rejudecare apel) planul de situație cu folosința actuală suprapusă cu schițele de carte funciară arată în mod cert faptul că folosința actuală a reclamanților pe limita cu vecinul O. Ș. nu se suprapune cu limita stabilită în schițele de carte funciară, aceasta din urmă fiind marcată cu linie punctată și colorată cu portocaliu, pe când limita terenului aflat în folosință este marcat cu linie continuă.
Astfel, aceștia sunt în situația de a revendica diferența de suprafață de 689 mp de la vecinii de pe latura sud-estică. Potrivit raportului de expertiză efectuat în dosar_ proprietar tabular al terenului învecinat pe latura sud-estică este O. Ș., însă posesorului faptic al terenului este R. N.. Pentru toate aceste considerente, aceștia au formulat acțiunea împotriva acestora.
În motivarea completării și extinderii de acțiune se arată că reclamanții au promovat acțiunea privind grănițuire și revendicare împotriva proprietarului tabular și a posesorului terenului învecinat cu proprietatea lor pe latura sud estică, O. Ș. și R. N., existând posibilitatea ca o parte din terenul reclamanților să fie în folosința acestora.
Reclamanții susțin că au folosit terenul în litigiu încă din anul 1992, nu au avut nici un litigiu cu nici unul dintre vecini, până la procesul declanșat de pârâții B.. Limitele terenului reclamanților sunt, în prezent, aceleași ca și cele de la data intrării lor în posesia terenului, la fel în ceea ce îl privește pe proprietarul tabular O.. Apreciază însă că stabilirea limitei de proprietate dintre părți nu se va putea realiza în mod corect fără împrocesuarea și a vecinilor de pe latura vestică, respectiv proprietarii tabulari B. T. și B. C., precum și a mejdiei dintre B. și N., mai ales față de conținutul documentațiilor tehnice privind punerea în posesie și întabularea fiecăruia.
Atunci când acțiunea în grănițuire este însoțită de o acțiune în revendicare, reclamanții apreciază că nu se poate vorbi strict de stabilirea independentă a unei singure limite a proprietății, ci odată cu determinarea suprafeței tabulare ar trebui identificate și restul limitelor proprietății în litigiu, ținând evident cont și de limitele proprietăților învecinate. În speță, limita vestică a proprietății reclamanților, față de familia B., a făcut obiectul multor discuții.
De la data promovării litigiului de către pârâții B., din anul 2005, terenurile reclamanților și a pârâților B. au fost identificate de mai mulți experți tehnici judiciari, fiecare dintre acești experți au stabilit întinderea diferită a proprietăților, prin urmare, fiecare dintre aceștia au propus diverse limite de metă între proprietăți. Până la data promovării prezentei cereri nu s-a stabilit printr-o sentință definitivă și irevocabilă limita dintre proprietățile reclamanților și pârâții B..
Spre exemplu, expertul P. I. arată că atât reclamanții cât și pârâții B. și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară în temeiul unor expertize tehnice vizate și validate de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară, totodată se constată că imobilul aparținând reclamanților se suprapune peste terenul pârâților B. la pârâul Ghinda. Expertul P. V. arată că suprapunerea dintre terenuri este în fapt pe întreaga limită de proprietate, iar pârâții B. au în posesie numai 7295 mp din cei 11.600 mp pe care îi au în proprietate. Expertul T. M. propune o altă limită de proprietate, suprapunerea dintre terenuri la pârâul Ghinda este aproape inexistentă (3m față de 11,8 cât s-a stabilit de exp. P.) arătând că, în fapt, pârâții B. au în folosință 9615 mp din cei 11.600mp.
În condițiile în care limita de demarcație dintre proprietatea reclamanților și a pârâților B. a generat atât de multe opinii, aceștia apreciază se impune ca stabilirea limitelor terenurilor atât față de proprietarii O. cât și B., precum și dintre B. și N. să se realizeze într-un litigiu unic în care să fie atrași toți proprietarii. Această necesitate rezultă și din documentațiile tehnice contradictorii.
Pentru stabilirea exactă a întinderii terenului fiecăruia dintre părți, ar trebui stabilită în mod clar și limita terenului pe latura nord vestică spre vecinul N. I.. În mod cert din expertiza efectuată de expertul T. M. rezultă că limita dintre proprietățile acestora nu este stabilită în mod clar. Se arată că o porțiune din terenul pârâților B. de 379 mp este folosită de N., fără a se putea oferi mai multe lămuriri, tocmai pe motiv că nu este parte în proces și N.. Se arată apoi, la punctul 25 din expertiza T., faptul că este posibil chiar ca o suprafață deficitară de 611mp din terenul aflat în proprietatea pârâților B. să fie localizată pe latura nord vestică spre vecinul N. I.. Pentru acest motiv s-a solicitat și împrocesuarea acestuia, înțelegând reclamanții să respecte suprafața tabulară pe care o dețin atât ei, cât și ceilalți pârâți, însă stabilirea limitelor proprietății trebuie să fie făcută în condiții de contradictorialitate cu toți proprietarii învecinați, pentru a se pronunța o sentință temeinică și legală.
În caz contrar, limita de proprietate ce va fi stabilită în litigiul dintre reclamanți și pârâții B. nu va fi opozabilă nici pârâților O. nici pârâtului N. I., reclamanții fiind expuși riscului de a ceda pârâților B. o suprafață de 1026 mp, afectându-se dreptul lor de proprietate tabulară, fără ca aceasta să poată fi recuperată în cazul în care se va stabili că terenul pârâtului O. nu folosește teren în plus din suprafața lor. În final, singura modalitate prin care să se determine terenul fiecăruia, să se respecte dreptul de proprietate a fiecărei părți, iar cel care deține teren în plus să-l predea, este pe calea unui litigiu unic între toți proprietarii.
În drept s-au invocat prevederile art. 560, 563 Cod civil.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4, 8-9, 34-40).
Legal citat, pârâtul R. N. a arătat, în ședința publică din 30.05.2013, că este de acord cu măsurarea terenurilor în litigiu pentru determinarea mejdiei dintre ele.
Prin precizarea de acțiune depusă la dosarul cauzei la termenul din 16.01.2014, reclamanții au arătat că renunță la acțiune față de pârâtul O. Ș. întrucât acesta nu mai are calitatea de proprietar al terenului învecinat cu terenul aflat în proprietatea lor.
În motivare se arată că proprietarul și posesorul imobilului învecinat cu terenul aflat în proprietatea reclamanților este pârâtul R. N.. Aceștia au promovat inițial acțiunea împotriva pârâtul O. Ș. întrucât acesta era indicat drept proprietar al imobilului învecinat de către expertul topograf T. M. la data de 103.2012, în ultimul raport de expertiză efectuat în dosar nr._, deși aceștia cunoșteau că posesor al imobilului este pârâtul R. N..
Pârâtul R. N., la termenul din data de 14.11.2013, le-a confirmat faptul că este de fapt proprietar al imobilului. Astfel, li s-a adus la cunoștință că pârâtul R. N. și-a înscris dreptul de proprietate în CF_ Bistrița, nr. top.5548/1/1, asupra terenului în suprafață de 1800 mp, și CF_ Bistrița, nr.top.5548/1/2, în suprafață de 4000 mp., teren învecinat cu proprietatea reclamanților din prezentul litigiu. Aceste imobile au fost dobândite inițial de către societatea pârâtului ., cu titlu de cumpărare de la succesoarea lui O. Ș., F. M., apoi după radierea societății ., aceste imobile au revenit pârâtului R. N.. Pentru aceste motive, reclamanții își restrâng acțiunea formulată față de O. Ș., urmând ca numai R. N. să rămână împrocesuat în calitate de pârât.
În ceea ce privește completarea și extinderea de acțiune formulată la data de 3.10.2013, în contradictoriu cu B. T., B. C. și N. I. L., reclamanții arată că nu mai insistă în această cerere și solicită anularea ei ca netimbrată.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 46-57).
În ședința publică din 16.01.2014 (f. 58), instanța a luat act de cererea de renunțare formulată de reclamanți, urmând să constate aceasta în raport cu pârâtul O. Ș..
Pentru termenul din 06.03.2014, pârâtul R. N. a depus la dosarul cauzei un înscris prin care a arătat că a cumpărat un loc, teren în suprafață de 58 ari, de la F. M., înscris cu drept de proprietate în CF_ Bistrița, nr. top. 5548/1/1, asupra terenului de 1.800 mp, și CF_ Bistrița, nr. top. 5548/1/2, în suprafață de 4.000 mp. Terenul cumpărat a fost trecut pe numele societății Dallas SRL, al cărei proprietar era pârâtul, iar la lichidarea societății, terenul i-a revenit acestuia.
La momentul cumpărării celor 58 arii, limitele terenului dintre pârât și reclamantul M. I. erau fixate printr-un gard făcut de acesta din urmă, în acord cu F. M., după gardul vechi, iar reclamantul nu a avut nicio obiecție scrisă sau verbală legată de delimitare. Ulterior, acesta a adus un excavator cu care a mutat râul Ghinda – Bistrița, ce trecea pe proprietatea părților, cu câțiva metri spre drumul principal, iar terenul rămas ca urmare a devierii cursului, a fost ocupat abuziv de reclamant.
După câțiva ani, reclamantul și-a făcut casă pe terenul său și a adus un buldozer cu care a rupt gardul vechi făcut între proprietatea sa și a pârâtului, clădind piatră peste el și intrând abuziv pe terenul acestuia din urmă, fără ca el să fie de acord. Ulterior, pârâtul a fost chemat să ajungă la o înțelegere cu reclamantul dar a refuzat întrucât era defavorizat. Astfel, solicită ca un expert să fie cel care măsoară terenurile în litigiu și care să stabilească linia de metă.
Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei la termenul din 06.03.2014, reclamanții au arătat că, la termenul anterior de judecată, au solicitat soluționarea acțiunii în grănițuire în contradictoriu numai cu pârâtul R. N., aceștia ne mai înțelegând să îi introducă în cauză și pe B. T., B. C. și N. I. L., astfel cum solicitaseră anterior. În condițiile în care limita de hotar dintre proprietățile lor și proprietatea familiei B. face în continuare obiectul dosarului_ ** (aflat în recurs), s-ar ridica în mod evident excepția litispendenței.
Având în vedere că pentru discutarea unei renunțări la extinderea de acțiune formulată la data de 03.10.2013, în contradictoriu cu B. T., B. C. și N. I. L., s-ar impune mai întâi timbrarea acesteia, reclamanții arată că nu înțeleg să timbreze această cerere, ca atare, solicitarea lor este de a anula această cerere ca netimbrată.
Deși au fost legal timbrați, pârâții B. T., B. C. și N. I. L. nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamanții M. I., M. A., M. M. și M. L. Ticuța sunt proprietarii terenului în suprafață totală de 8900 mp, înscris în CF_ Bistrița, nr.cad.6934/1 și CF_ Bistrița nr. cad 6934/3 și CF_ Bistrița nr. cad 6934/2, iar pârâtul R. N. este proprietarul terenului înscris în CF_ Bistrița cu nr. top 5548/1 și CF_ Bistrița nr. top 5548/1/2 cu suprafața totală de 5800 mp .
În conținutul raportului de expertiză tehnică topografică judiciară efectuat în cauză (f. 72-100), expertul T. M. a concluzionat că imobilele terenuri în litigiu se află în intravilanul Mun. Bistrița, pe .>
Conform planșei de situație anexă la raportul de expertiză (fila 85) terenul reclamanților se învecinează, la est, cu proprietatea pârâtului R. N., înscris în CF_ Bistrița cu nr top 5548/1 și CF_ Bistrița nr. top 5548/1/2, pârâtul folosește din terenul reclamanților 745 mp ,iar reclamanții folosesc din terenul pârâtului suprafața de 104 mp .
Potrivit dispozițiilor art. 584 cod civil orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, iar cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
Având în vedere probele administrate în cauză, precum și dispoziția legală invocată anterior, instanța va admite acțiunea în grănițuire formulată de reclamanți, urmând a stabili linia de hotar între terenul proprietatea acestora, în suprafață totală de 8900 mp înscris în CF57797 Bistrița, nr. cad.6934/1 cu suprafață de 2193 mp, CF63239 Bistrița nr. cad.6934/2 cu suprafață de 1250 mp și CF57798 Bistrița nr cad..6934/3 cu suprafață de 5457mp, și terenul proprietatea pârâtului înscris în CF_ Bistrița cu nr top 5548/1 și CF_ Bistrița nr top 5548/1/2 cu suprafața totală de 5800 mp pe linia A-B-C-D-E-F-G trasată de expert T. M. în schița de la fila 86 din dosar, respectându-se astfel limita de intabulare a imobilului identificat cu nr. topografice 5548/1/1, 5548/1/2 aparținând pârâtului.
În acord cu imperativul respectării dreptului de proprietate reglementat de prevederile art. 555 și urm. C.civ, instanța urmează a obliga pe pârâtul posesor neproprietar al suprafeței de 743 mp mai sus identificată, de a recunoaște dreptul de proprietate al reclamanților ce poartă asupra acestei suprafețe, cu consecința predării terenului către reclamanți în deplină posesie și folosință.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că reclamanții au efectuat cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru în valoare de 790 lei, timbru judiciar de 3,5 lei și avans onorariu expert de 700 lei. Întrucât cheltuielile pentru grănițuire cad în sarcina ambilor proprietari învecinați, iar pârâtul a suportat doar jumătate din diferența onorariu expert pentru expertiza încuviințată în cauză, va stabili ca acesta să suporte jumătate și din avansul la această expertiză, respectiv 350 lei. În ceea ce privește taxa de timbru și timbru judiciar suportate de reclamant instanța apreciază că acestea nu intră în cheltuielile de grănițuire și raportat la soluția ce va fi pronunțată, având în vedere culpa procesuală a pârâtului, instanța urmează a-l obliga pe acesta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 793,5 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanții M. I., M. M., M. L. TICUȚA, M. A., toți având domiciliul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu pârâtul R. N., cu domiciliul în Bistrița, Calea Moldovei, ., .-Năsăud.
Stabilește linia de hotar dintre imobilul teren în suprafață totală de 8900 mp înscris în CF57797 Bistrița, nr. cad.6934/1 cu suprafață de 2193 mp, CF63239 Bistrița nr. cad.6934/2 cu suprafață de 1250 mp și CF57798 Bistrița nr cad..6934/3 cu suprafață de 5457mp, pe linia A-B-C-D-E-F-G trasată de expert T. M. în schița de la fila 86 din dosar, respectându-se astfel limita de intabulare a imobilului identificat cu nr. topografice 5548/1/1, 5548/1/2 aparținând pârâtului.
Obligă pârâtul să recunoască dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 827 mp din suprafața totală de 8900 mp. înscrisă în CF57797 Bistrița, nr. cad.6934/1, CF63239 Bistrița nr. cad.6934/2, CF57798 Bistrița nr. cad..6934/3 și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare în posesie.
Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 1143,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
T. L. M. U. C. A.
RED/DACT
TLM/R.
08.12.2014 -7ex
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 9801/2014. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
