Plângere contravenţională. Sentința nr. 4654/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4654/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 879/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4654/2014
Ședința publică din data de 03 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. V., judecător
GREFIER: B. C. I.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul P. M. împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.01.2014 de POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul intimatului, consilier juridic A. C. I., lipsă fiind petentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul intimatului, având cuvântul la fond, solicită respingerea plângerii contravenționale.
Față de prevederile art. 394 alin. 1 Noul cod procedură civilă, instanța dispune închiderea dezbaterilor, reținând cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul P. M. a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.01.2014 de intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, ca fiind netemeinic și nelegal.
În motivare arată că, în data de 20.01.2014, în localitatea Bistrița, a staționat voluntar cu autoturismul proprietate personala, având nr. de înmatriculare_ pe spațiul verde aparținând domeniului public a municipiului Bistrița. În baza dispozițiilor art. 14 pct. 11, din HCL 153/2009, în data de 21.01.2014 agentul constatator i-a aplicat un avertisment verbal, urmând ca în data de 22.01.2014 sa i se aplice o sancțiune în cuantum de 400 de lei de către același agent constatator. Petentul solicită anularea procesului-verbal prin care i s-a aplicat amenda în cuantum de 400 de lei, în condițiile în care i s-a aplicat înainte cu o zi și un avertisment verbal pentru aceeași contravenție.
În drept nu a invocat niciun temei legal.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 3-5).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu . nr._/22.01.2014.
În motivare arată că, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat i s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii în cuantum de 400 lei, întrucât s-a reținut în sarcina sa, săvârșirea contravenției prevăzută de art. 14 pct. 11 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului 1 Bistrița. Contravenția este definită ca fiind fapta de încălcare a interdicției privind circulația sau staționarea autovehiculelor sau vehiculelor de orice fel pe spațiile verzi, iar sancțiunea prevăzută este amenda între 100-1000 lei.
În concret, în data de 20.01.2014 la ora 11.20, un echipaj al Poliției Locale, aflat în I patrulare prin municipiul Bistrița, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a constatat că autovehiculul marca Mercedes, de culoare albastru, cu nr. de înmatriculare_ «era parcat pe spațiul verde aparținând domeniului public, în dreptul imobilului nr. 25, de pe . municipiul Bistrița. Așa cum se procedează de obicei în aceste situații, au fost efectuate fotografii la fața locului, din care reiese modul în care era parcat autovehiculul.
Polițistul local a lăsat pe bordul mașinii și o invitație, prin care i se pune în vedere conducătorului auto să se prezinte la sediul Poliției Locale cu documentul de identitate și certificatul de înmatriculare, dat fiind că a încălcat prevederile HCL nr. 153/2009 cu privire la parcarea pe spațiul verde, însă nu s-a prezentat. Așa cum s-a consemnat și în cuprinsul procesului verbal de contravenție, invitația pentru a se prezenta la sediul Poliției are numărul 59/20.02.2014, invitație ce apare înregistrată în Registrul cu invitațiile pentru persoane fizice și juridice.
Având în vedere că la momentul constatării contravenției, conducătorul autovehiculului nu a prezentat un act de identitate, procesul verbal de contravenție a fost încheiat ulterior, la sediul Poliției Locale, după ce au fost efectuate verificări în bazele de date pentru aflarea datelor de identitate ale proprietarului autovehiculului.
Cât privește conținutul plângerii contravenționale, este de remarcat faptul că petentul nu contestă starea de fapt reținută de agentul constatator în procesul verbal de contravenție. Susținerea petentului cum că ar fi fost aplicate două sancțiuni pentru aceeași faptă nu este reală, deoarece a fost întocmit un singur proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor - cel prin care a fost aplicată amenda în cuantum de 400 lei.
În concluzie, aspectele invocate de către petent nu sunt de natură să afecteze în vreun fel legalitatea sau temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. PLO nr._/22.01.2014, motiv pentru care solicită respingerea prezentei plângeri ca neîntemeiată.
În drept a invocat prev. art. 205 și urm. C. pr. civ., art. 14, pct. 11 și art. 27, lit. f, pct. 20 din HCL nr. 153/2009, art. 16 și art. 19, din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare depus în data de 02.04.2014, petentul susține că la data constatării contravenției, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ era împrumutat fratelui său.
Petentul solicită menținerea primei sancțiuni acordate în data de 21.01.2014, respectiv a avertismentului verbal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.01.2014, i s-a aplicat petentului sancțiunea amenzii în cuantum de 400 lei, întrucât s-a reținut în sarcina sa, săvârșirea contravenției prevăzută de art. 14 pct. 11 din HCL 153/2009 privind stabilirea unor măsuri de bună gospodărire a municipiului 1 Bistrița. Contravenția este definită ca fiind fapta de încălcare a interdicției privind circulația sau staționarea autovehiculelor sau vehiculelor de orice fel pe spațiile verzi, iar sancțiunea prevăzută este amenda între 100-1000 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 și care pot fi reținute de instanța de judecată din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Petenta nu a invocat motive de nelegalitate ale procesului-verbal, apărările sale vizând aspecte legate de temeinicia actului sancționator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
De asemenea, potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 183/2003, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, care are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară. În măsura în care procesul-verbal de contravenție cuprinde constatările personale ale agentului constatator, acesta are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin urmare, instanța constată că, fiind vorba de un act juridic legal întocmit de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor stabilite expres în acest sens de lege, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic, față de dispozițiile art. 269 și 270 Cod proc. civ. Procesul-verbal de constatare a contravenției, fiind un act autentic, până la dovada contrară, se bucură de o prezumție de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acesteia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumție nu este una absolută, ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
În acest sens, instanța reține că apărările petentului sunt lipsite de un suport probator apt să facă dovada contrară celor reținute în sarcina sa de către agentul constatator și care să ducă la concluzia netemeiniciei procesului-verbal întocmit.
Potrivit art. 3 pct. 17 din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice (devenit art. 2 pct. 17 în urma republicării actului normativ din data de 07.02.2014), constituie contravenție lăsarea în libertate ori fără supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, în raport cu dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Astfel, în temeiul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța are posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei.
Din acest punct de vedere, instanța constată faptul sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de lege, însă aceasta nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. În speță, gradul de pericol social al faptei concret săvârșite este unul redus. Pentru aceste considerente, având în vedere și atitudinea petentului de recunoaștere a faptei comise, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă față de fapta concret comisă și de persoana contravenientei.
În consecință, în baza art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicată prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 22.01.2014 cu sancțiunea avertisment, sens în care se va modifica actul sancționator.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul P. M., domiciliat în municipiul Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, CNP_, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.01.2014 de intimata POLIȚIA L. A MUNICIPIULUI BISTRIȚA, cu sediul în municipiul Bistrița, Piața Centrală nr. 2, CUI_ și, în consecință:
- dispune înlocuirea sancțiunii amenzii aplicată prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 22.01.2014 cu sancțiunea „avertisment”, sens în care se va modifica actul sancționator.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică azi 03 Iunie 2014
PREȘEDINTE GREFIER
V. VOICHIȚABULEA C. I.
RED/DACT
VV/M.
05.06.14
| ← Prestaţie tabulară. Încheierea nr. 85/2014. Judecătoria BISTRIŢA | Pretenţii. Sentința nr. 2498/2014. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
