Plângere contravenţională. Sentința nr. 7286/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7286/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 3051/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7286/2014
Ședința publică din data de 01 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: JÎRGHIUȚĂ A., Judecător
GREFIER: M. L.
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul U. G. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 21.03.2014 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BISTRIȚA NĂSĂUD.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul U. G., identificat cu CI . nr._, lipsă fiind reprezentanții intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța pune în discuție competența Judecătoriei Bistrița în soluționarea prezentei cauze.
Petentul apreciază că Judecătoria Bistrița este competentă în soluționarea prezentei cauze.
În procedura verificării competenței instituită prin art.131 Noul Cod proc.civilă, instanța constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art.32 al.1 din OG 2/2001.
Petentul susține plângerea formulată.
Instanța pune în discuție probele solicitate de părți.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar. Arată că nu mai insistă în depunerea de către intimat a ordinului de misiune al agenților de poliție. Nu se opune probei cu înregistrarea video solicitată de intimat.
Instanța, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de petent și proba depusă de intimat, respectiv cea cu înregistrarea video.
Procedând la vizionarea CD-ului în timpul ședinței publice, instanța constată că apare înregistrat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, trecând peste o trecere de pietoni în momentul în care pe trecerea de pietoni era angajat un pieton în traversare.
Petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța, constatând că nu sunt cereri de formulat și nici probe de administrat în cauză, declară închisă faza cercetării procesului și dispune deschiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei, sens în care acordă cuvântul în susținere petentului.
Petentul solicită admiterea plângerii formulate având în vedere faptul că nu a pus în pericol siguranța pietonului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petentul U. G. a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat la data de 21.03.2014 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BISTRIȚA NĂSĂUD.
În motivare se arată că, în data de 21.03.2014, în jurul orelor 09.00, în timp ce se afla la volanul autoturismului proprietate personală marca Seat, având numărul de înmatriculare_, deplasându-se pe banda unu, pe strada Gării, înspre . giratoriu din intersecția celor două străzi, a semnalizat dreapta și s-a asigurat pentru a se deplasa pe bulevard. Întrucât din sens opus veneau două automobile, un autobuz și un autoturism, pe ambele benzi, petentul a oprit iar după ce au trecut acestea, și-a continuat deplasarea, dar când a ajuns pe banda unu și pe trecerea de pietoni, aflată la cca. 5 metri de sensul giratoriu, un pieton care era pe refugiul dintre sensurile de mers, a început traversarea străzii pe banda a doua, moment în care petentul a vrut să frâneze dar, constatând că trebuie să oprească chiar pe trecere, și-a continuat deplasarea. Acesta menționează că avea cca. 5 km/h. Pietonul s-a deplasat încet și i-a făcut semn că poate să treacă.
Petentul mai susține că pietonul nu a avut inițial intenția să traverseze deoarece alte două mașini care au trecut înaintea lui nu au frânat deloc și cu toate acestea, nu au fost oprite de poliție. Totodată, invocă faptul că trecerea de pietoni este la foarte mică distanță de sensul giratoriu. Mai mult, toate aceste lucruri au fost aduse la cunoștința agentului constatator.
Petentul mai învederează că este conștient de faptul că pietonii au prioritate de trecere, că are carnet de șofer din anul 1994 și că nu a mai avut alte abateri sau accidente, astfel că solicită anularea actului sancționator contestat, considerând că agentul de poliție a făcut exces de zel în cazul său.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 4-6).
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea plângerii formulate ca fiind neîntemeiată.
În motivare se arată că prin procesul verbal atacat, petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute și sancționate de art. 100 alin. (3) lit. b) și art. 101 alin. (1) pct. 18 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată cu modificările și completările ulterioare, reținându-se de către agentul constatator că în data de 21.03.2014, ora 9.08, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . Bistrița, la trecerea pentru pietoni semnalizată cu indicator și marcaj de la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, din stânga sa, pe sensul lui de mers. De asemenea nu avea asupra sa cartea de identitate. Întrucât acționa cu autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI_, agentul constatator a înregistrat fapta cu aparatura video instalată pe aceasta, făcându-se mențiuni în aceste sens în procesul verbal.
Agentul constatator a încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ aplicând sancțiunea principală amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru prima contravenție respectiv sancțiunea principală a avertismentului pentru cea de-a doua contravenție.
Petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal pe care l-a semnat fără obiecțiuni.
Cu privire la legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, intimatul arată că plângerea contravențională formulată de petent este neîntemeiată.
Fapta contravențională reținută de agentul constatator, așa cum a fost descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, a fost constatată de către acesta în mod direct, în timpul exercitării atribuțiunilor funcționale. În fapt, în timp ce efectua supravegherea și controlul circulației pe .. Bistrița, la intersecția cu . a observat că autoturismul cu numărul de înmatriculare_ nu a oprit pentru a acorda prioritate de trecere unui pieton care se angajase în traversarea drumului public, pe marcajul pentru trecerea pietonilor, de la stânga spre dreapta, în sensul de deplasare al autoturismului. Întrucât agentul acționa cu autospeciala din dotare a procedat și la înregistrarea faptei cu ajutorul camerei video montate pe autospecială. Cu privire la acest aspect, agentul constatator a menționat în procesul-verbal că s-a utilizat aparatura video de pe autospeciala cu nr. MAI_, hard BN 07.
După oprirea autoturismului respectiv, în vederea identificării conducătorului auto, agentul constatator a stabilit și faptul că petentul nu avea asupra sa cartea de identitate, așa cum îl obligă prevederile legale. În aceste condiții, după identificarea conducătorului autoturismului, în persoana petentului, agentul constatator a încheiat procesul verbal atacat.
Prima faptă contravențională reținută în sarcina petentului este prevăzută de art. 100 alin. (3) lit. b) din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice, care prevede că este contravenție „și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte amendă, respectiv 340 sau 425 lei raportat la punctul de amendă care era de 85 lei la data constatării faptei) și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: ... b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
Cea de-a doua contravenție reținută în procesul verbal este prevăzută de art. 101, alin. (1) pct. 18 din O.U.G. 195/2002 rep. care stipulează că este contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni (6 la 8 puncte amendă, respectiv amendă în 510 la 680 lei raportat la punctul amendă în valoare de 85 de lei la data săvârșirii faptei) „nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute de art. 35 alin. (2)". Art. 35 alin. (2) stipulează că „participanții la trafic sunt obligați ca la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ... precum și alte documente prevăzute de lege".
Încadrarea juridică a faptelor este corectă, agentul constatator consemnând corect atât articolul, alineatul și punctul, cât și actul normativ care prevede și sancționează fiecare din cele două contravenții.
La individualizarea sancțiunii, agentul constatator, ținând cont și de pluralitatea de contravenții, a aplicat amenda în cuantumul minim prevăzut de lege pentru prima contravenție respectiv avertismentul pentru cea de-a doua precum și sancțiunile complementare prevăzute de lege. Apreciază intimatul că individualizarea sancțiunii a fost făcută corect de agentul constatator și că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptelor.
Așa cum s-a arătat mai sus, subliniază că faptele descrise în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat au fost constatate de agentul constatator, aflat în exercițiul funcțiunii, în mod direct, „exproprius sensibus". Astfel, procesul-verbal întocmit în astfel de împrejurări, beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie sub aspectul constatării stării de fapt. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție, garantată de prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea Salabiaku împotriva Franței din 7 octombrie 1988; Hotărârea Telfner împotriva Austriei, din 20 martie 2001; Hotărârea A. împotriva României, din 4 octombrie 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, iar utilizarea acestora este permisă și în materie penală, pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont și de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În același sens, pronunțându-se cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole ale OUG nr. 195/2002R, Curtea constituțională a stabilit, în Decizia nr. 796/03.07.2008 publicată în M. Of nr. 571/29.07.2008: „faptul că, potrivit art. 109. alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, aceste sancțiuni contravenționale se aplică de polițistul rutier dă expresie competenței acestui reprezentant al autorității publice, așa cum a fost reglementată de legiuitor". Voința legiuitorului este fără dubiu de a se constata contravențiile în mod direct de către agentul constatator, excepțiile reprezentând cazuri particulare în care faptele trebuie să fie constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice, cum sunt cele privind viteza de deplasare ori conducerea sub influența unor substanțe, fiind expres prevăzute.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (amenda în cuantum de 340 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce) cât și faptul că petentul are posibilitatea de a-și dovedi susținerile respectiv de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții cu privire la procesul-verbal, având în vedere și faptul că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție au fost percepute în mod personal de agentul constatator. Mai mult, în susținerea celor constatate, agentul constatator a folosit și aparatura din dotare pentru a înregistra contravenția.
Din înregistrarea video și fotogramele radar atașate prezentei rezultă că pietonul era angajat în traversarea străzii și era, evident, pe sensul de deplasare a petentului, pe marcajul pentru trecerea pietonilor (cadrul 3328). Pietonul era în zona dintre cele două benzi de circulație când autoturismul condus de petent a ajuns pe trecerea pentru pietoni (cadrul 3367), în aceste condiții era evidentă obligația petentului de a opri și a acorda prioritate pietonului.
Menționează intimatul că în ce privește acordarea priorității pietonilor, este evidentă intenția legiuitorului ca aceștia să beneficieze de o protecție specială, acesta fiind motivul pentru care se prevede că prioritatea de trecere trebuie acordată pietonilor care sunt pe sensul de deplasare al autoturismului. În acest caz nu poate fi aplicată strict definiția priorității de trecere așa cum este indicată de actul normativ în art. 6 pct. 1. din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulația pe drumurile publice, întrucât atunci sintagma „aflați pe sensul de deplasare al autovehiculului" nu ar avea nicio aplicabilitate. Prin excepție, în cazul obligației de a acorda prioritate pietonilor, legiuitorul a adăugat la prevederea generală din art. 6 pct. 1., o prevedere specială constând în obligația acordării priorității de trecere pietonilor care sunt pe sensul de deplasare al autovehiculului, fără a avea importanță numărul de benzi de circulație și fără a lăsa la apreciere fiecărui conducător auto (apreciere subiectivă de altfel) necesitatea de a opri sau nu autovehiculul condus. Prin urmare, voința legiuitorului, în dorința de a proteja pietonii angajați în traversarea străzilor prin locurile special amenajate în acest sens, este ca orice conducător de autovehicul să circule cu atenție sporită în zona trecerilor pentru pietoni iar în situația în care sunt pietoni angajați în traversarea drumului, pe sensul de deplasare al autovehiculului, să oprească pentru a permite traversarea în deplină siguranță a acestora.
Raportat la apărările petentului, intimatul arată că susținerile acestuia sunt infirmate de înregistrarea video. Raportat la cererea de a face dovada omologării a mijlocului tehnic utilizat, deși contravenția a fost constatată în mod direct nefiind astfel necesară prezentarea unei astfel de probe, se depune copie după certificatul de aprobare de model respectiv buletinul de verificare metrologică a mijlocului tehnic.
Raportat la ordinul de misiune solicitat de petent rugăm ca acesta să comunice temeiul legal în care face o astfel de cerere. Prevederile legale referitoare la organizarea și funcționarea poliției respectiv celelalte prevederi legale care reglementează activitatea polițistului nu conțin astfel de obligații.
În concluzie, sub aspectul temeiniciei și legalității procesului verbal, acesta îndeplinește condițiile de fond și formă cerute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, faptele au fost constatate în mod direct de către agentul constatator și, prin urmare, se impune respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 100 alin. (3) lit. b) și art. 101 alin. (1) pct. 18 din O.U.G. 195/2002 rep.; art. 21 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001, art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 și art. 223 alin. (3) Cod procedură civilă.
În probațiune s-au anexat înscrisuri și înregistrarea video efectuată cu ocazia constatării faptei contravenționale (f. 20-25).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 01.07.2014, petentul susține că nu ar fi afirmat că ar fi avut asupra sa cartea de identitate ci că, pe lângă permisul auto, certificatul de înmatriculare al mașinii, pe care le-a dat agentului, l-a întrebat dacă este necesară legitimația de serviciu iar acesta a replicat că este nevoie de cartea de identitate.
Din cuprinsul procesului-verbal contravențional, petentul susține că nu poate să realizeze câte puncte amendă a primit pentru că este consemnată doar suma de 340 lei.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 30).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 21.03.2014 de intimatul I. Bistrița – Năsăud, petentul a fost sancționat cu 4 puncte amendă în valoare de 340 de lei, avertisment și cu suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, conform art. 100 alin. (3) lit. b) și art. 101 alin. (1) pct. 18 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată cu modificările și completările ulterioare, reținându-se de către agentul constatator că în data de 21.03.2014, ora 9.08, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe . Bistrița, la trecerea pentru pietoni semnalizată cu indicator și marcaj de la intersecția cu . acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, din stânga sa, pe sensul lui de mers. De asemenea s-a reținut că nu avea asupra sa cartea de identitate.
Analizând din punct de vedere formal conținutul procesului-verbal de contravenție, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de dispozițiilor art. 17 din OG 2/200l sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție atacat, instanța reține că starea de fapt descrisă de agentul constatator a fost confirmată de înregistrarea video depusă la dosar de către intimat și vizionată în ședința publică din data de 01.10.2014, aceasta relevând faptul că petentul nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii prin loc semnalizat cu indicator rutier și marcaj. Prin urmare, instanța constată că în mod justificat a fost reținută în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002. În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 101 alin. (1) pct. 18 din O.U.G. 195/2002, instanța reține faptul că petentul a recunoscut prin plângerea contravențională și prin răspunsul la întâmpinare faptul că nu avea asupra sa actul de identitate, situație în care instanța constată că în mod întemeiat a fost reținută în sarcina petentului și această contravenție.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii amenzii aplicate pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 instanța reține faptul că dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 îi conferă posibilitatea de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, ceea ce implică aprecierea asupra legalității și cuantumului sancțiunii aplicate, care trebuie corelate cu gradul de pericol social al faptei. Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Analizând gradul de pericol social al faptei de a nu acorda prioritate de trecere săvârșite de petent, instanța constată că petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege iar fapta contravențională nu este de o gravitate redusă care să justifice aplicarea avertismentului, fiind o faptă ce poate avea drept rezultat vătămarea corporală a unei persoane. De asemenea, instanța constată că petentul nu a probat existența unor împrejurări deosebite care să confere faptei un grad de pericol social redus, astfel încât sancțiunea amenzii în cuantumul minim prevăzut lege să fie disproporționată.
Raportat la aceste considerente instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul U. G., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul U. G., CNP_, cu domiciliul în Bistrița, ., ., jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD, cu sediul în Bistrița, .. 1-3, jud. Bistrița – Năsăud, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.10.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Jîrghiuță A. M. L.
RED/DACT
JA/R.
07.11.2014
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 9987/2014.... | Succesiune. Sentința nr. 9213/2014. Judecătoria BISTRIŢA → |
|---|
