Plângere contravenţională. Sentința nr. 3537/2014. Judecătoria BISTRIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3537/2014 pronunțată de Judecătoria BISTRIŢA la data de 06-05-2014 în dosarul nr. 2/190/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BISTRIȚA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3537/2014
Ședința publică din data de 06 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. R.
GREFIER: M. T.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta SC L. DI., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ 305/1010 încheiat la data de 20.12.2013 de către intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C. Regional Pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Vest Cluj – C. Județean Bistrița Năsăud.
Cauza s-a judecat în fond la data de 15.04.2014 concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 29.04.2014 pentru a da părților posibilitatea de a formula concluzii scrise, încheierea de amânare a pronunțării făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
I N S T AN Ț A
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenta SC L. DI. a solicitat să se dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ._ nr. 305/1010, încheiat la data de 20.12.2013 de către intimata A. NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – C. Regional Pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Vest Cluj – C. Județean Bistrița Năsăud, ca nelegal și netemeinic, pentru lipsa caracterului ilicit al faptelor reținute în cuprinsul actului contestat, iar în subsidiar, în măsura în care se va constata că Procesul-verbal a fost legal întocmit, înlocuirea sancțiunii contravenționale constând în amendă cu avertismentul scris sau reducerea cuantumului amenzii dispuse la minimul prevăzut de lege, având în vedere că, așa cum faptele au fost descrise în cuprinsul actului contestat, acestea nu prezintă un grad de pericol social ridicat; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că, în conformitate cu cele consemnate la secțiunea J din procesul-verbal, temeiul de drept al actului sancționator, întocmit de agenții constatatori și contestat pentru nelegalitate în prezenta cauză, este reprezentat de art. 7 lit. b lin. 1 și art. 51 alin. 6 din OG 21/1992 potrivit cărora: Art. 7 lit. b, alin. 1 – „Operatorii economici sunt obligați: [...] b) distribuitorii: [...] - să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure și respectă condițiile prescrise sau declarate”; Art. 51 – „(6) Săvârșirea repetată a uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 50 se sancționează cu amendă contravențională de la 1.000 lei la 10.000 lei”.
Orice conduită a organului constatator învestit cu putere publică ce, fie excede cadrului faptelor incriminate în materie contravențională, fie este pusă în aplicare într-o modalitate distinctă de prevederile legale exprese, reprezintă depășirea marjei de apreciere a autorității administrative și un abuz de drept al acestora. Astfel, ANPC trebuie să cerceteze eventuale fapte aparent nelegale și aparent de natură a atrage răspunderea contravențională doar cu instrumentele puse la dispoziție de lege și în modalitatea prevăzută de lege astfel încât exercitarea dreptului consacrat autorității publice prin dispozițiile cuprinse la art. 28 alin. (1) din OG 21/1992 și la art. 3 din Hotărârea nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor („HG 700/2012") să nu se transforme într-o exercitare abuzivă a drepturilor legale.
Petenta solicită, prin urmare, ca cercetarea judecătorească a legalității actului contestat să vizeze nu doar respectarea condițiilor de legalitate de fond și formă a procesului verbal astfel cum sunt acestea prevăzute în OG 2/2001 dar și rațiunea și legalitatea întocmirii actului administrativ, și ca atare, respectarea de către agenții constatatori a metodologiei de verificare și control a produselor astfel cum sunt acestea reglementate în Procedura Cadru privind Activitatea de Supraveghere și Control. Reglementarea unor atare metodologii sau proceduri garantează lipsa de abuzuri din partea autorității publice și numai în condițiile respectării acestora poate fi susținut faptul că autoritatea nu a depășit marja de apreciere în emiterea actului atacat
În ceea ce privesc motivele substanțiale de nelegalitate a procesului verbal contestat, petenta invocă absența unei fapte ilicite. Astfel, în fapt, în urma controlului cu tematica „de sărbători de iarnă" efectuat în data de 17.12.2013 într-unul din punctele de lucru din localitatea Bistrița, a fost constatată și sancționată o pretinsă faptă ce încalcă art. 7 lit. b, liniuța 1 din OG 21/1992, menționată ulterior în procesul verbal emis în 20.12.2013. Conform mențiunilor făcute de agenții constatatori în procesul verbal contestat, s-a constatat că sunt puse la comercializare, în continuare, diverse sortimente de pate de porc și de pui în 120 g ambalaj de cantitate netă pentru care la ingrediente apare ficat de pui 20% combinat cu slănină, șorici, făină albă de grâu, amidon de porumb și proteină vegetală din soia.
De asemenea, se menționează că acest fapt contravine prevederilor Ordinului nr. 560/1271/_ pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne (în continuare „Ordinul 560/2006"), punctul J2 lit. d care prevede că: „pateul de ficat trebuie sa aibă un conținut minim de ficat de 15%. La fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală”. În plus, reprezentanții ANPC au consemnat în cuprinsul procesului-verbal că această presupusă abatere ar fi o abatere repetată întrucât prin procesul-verbal 77/1010 din 29.04.2013 . nr._, societatea a fost sancționată cu amendă contravențională de 3.000 lei, dispunându-se și măsura opririi temporare de la comercializare a produselor până la remedierea deficiențelor, în temeiul art. 55 al.2, lit. b din OG 21/1992.
Se constată astfel, prin procesul-verbal, săvârșirea repetată a unei contravenții prevăzute la art. 50 din OG 21/1992 respectiv obligativitatea operatorilor economici de a se asigura că produsele oferite spre comercializare sunt sigure și respectă condițiile prescrise (cf. art. 7 lit. b linia 1 din OG 21/1992). Față de situația mai sus descrisă, intimatele au sancționat petenta cu o amendă în cuantum de 5.000 lei, în baza prevederilor art. 51 alin (6), în condițiile în care limitele amenzii prevăzute în lege sunt de minim 1.000 lei și maxim 10.000 lei.
Petenta susține că produsele controlate, respectiv: pate de porc BARONI - 120 gr/buc, pate de pui BARONI - 120 gr/buc și pate din carne de pasăre și pui BARONI - 160 gr/buc respectă întocmai prevederile legale, aspect ce duce la nulitatea actului prin încălcarea unor norme imperative. Produsele controlate nu intră sub incidența pct. J2 lit. d) din Ordinului 560/2006 întrucât nu poartă denumirea comercială "Pate de ficat".
Conform Secțiunii J2 lit. d) din Ordinului 560/2006, pateul de ficat trebuie să aibă un conținut minim de ficat de 15%. în plus, la fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală. Această normă trebuie interpretată în sensul în care utilizarea în denumirea comercială a locuțiunii "Pate de ficat" de către operatorii economici este permisă numai în măsura în care sunt îndeplinite două condiții cumulative: produsul vizat are un conținut minim de ficat de 15% și la fabricarea produsului nu a fost utilizată carne de porc sau pasăre separate mecanic, amidon sau amidonului modificat ori proteine de origine vegetală. În caz contrar, dacă produsul are un conținut de ficat mai mic de 15% ori dacă printre ingrediente se numără carnea de porc sau de pasăre separate mecanic, amidonul, amidonului modificat ori proteine de origine vegetală, atunci produsul intră în categoria pateurilor sau a pastelor de carne, neputând fi denumit "Pate de ficat".
De altfel, aceeași interpretare a textului de lege o dă și ANPC în cuprinsul adresei 8560/26.06.2007, ca răspuns la solicitarea de lămurire a înțelesului pct. J2 lit. d, înaintată de societatea . în calitate de producător al pateurilor marca BARONI. Astfel, conform adresei ANPC nr. 8560/26.06.2007, "Ordinul 560/1271/339/210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne la pct. "J.2. Pateuri și paste din carne" (produse sterilizate) prevede utilizarea denumirii de "pate de ficat" numai în cazul produselor care conțin minim 15% ficat și la fabricarea cărora nu s-a utilizat carne de porc sau carne separată mecanic, amidon sau amidon modificat și proteină de origine vegetală. Pentru celelalte tipuri de pateuri și paste, produse sterilizate, în afară "Pateului de ficat" actul normativ conține numai prevederi cu caracter general (ex. conținut de amidon de max. 4%)".
În speță, având în vedere că produsele comercializate sub denumirea "Pate de pui" precum și "BARONI Pate de porc", deși conțin ficat de pui sau, după caz, ficat de porc în concentrație de 20%, au ca ingrediente carne separată mecanic, amidon și proteine de origine vegetale, petenta a înțeles să nu utilizeze denumirea comercială de "Pate de ficat" pentru a nu încălca prevederile Ordinul 560/2006. La fel, pentru produsul "BARONI Pate din carne de pasăre și porc", dată fiind concentrația de ficat din carne de pasăre de doar 9.6% precum și faptul că printre ingrediente se numără carnea separată mecanic, amidonul și proteinele de origine vegetală, petenta nu a utilizat denumirea de "Pate de ficat".
Prin urmare, produsele controlate nu încalcă prevederile Ordinului 560/2006 - Secțiunea J2 lit. d) întrucât nu conțin în denumirea comercială locuțiunea "Pate de ficat". Cu toate acestea, se pare că reprezentanții ANPC au considerat în mod eronat, atât cu ocazia primului control din 29.04.2013 cât și cu ocazia controlului din 17.12.2013, că la fabricarea produsul care are un conținut de ficat de minim 15%, indiferent de modul în care a fost denumit acest produs, nu este admisă utilizarea cărnii de porc sau de pasăre separate mecanic, a amidonului sau a amidonului modificat ori a proteinei de origine vegetală. Mai mult de atât, reprezentanții ANPC au amendat petenta inclusiv cu privire la produsul marca BARONI denumit "Pate din carne de pasăre și porc" cu toate că acesta nu încalcă în fapt prevederile legale.
În concluzie, petenta consideră ca fiind evident că toate condițiile impuse de legislația în vigoare sunt respectate în ce privește denumirea și modul de fabricare pentru produsele supuse controlului din 17.12.2013. De asemenea, menționarea pct. J.2. lit. d din Ordinului 560/2006 ca fiind temeiul pentru fapta săvârșită de petentă contravine principiului legalității prin neîncadrarea faptei contravenționale în textul de lege aplicabil stării de fapt descrise de agentul constatator. Indicarea greșită a temeiului de drept atrage nulitatea absolută a procesului verbal sub acest aspect.
În jurisprudență s-a decis că „procesul-verbal de contravenție nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG 2/2001, în sensul că textul de lege aplicabil nu se încadrează în descrierea faptei contravenționale arătate prin procesul-verbal aspect care duce la nulitatea actului prin încălcarea unor norme imperative". Raționamentul prezentat mai sus este în acord nu doar cu practica unanimă a instanțelor de judecată învestite cu cereri similare, dar și cu dezvoltările în acest sens făcute în literatura de specialitate – „atunci când descrierea faptei contravenționale arătate prin procesul-verbal nu se încadrează în textul indicat în actul de sancționare, procesul verbal este nul pentru încălcarea principiului legalității, iar când încadrarea juridică este îndoielnică (viciul de formă afectează astfel fondul problemei), fiind posibilă o atingere adusă dreptului la apărare al contravenientului, sancțiunea nulității poate fi aplicată".
În doctrină se mai arată cu privire la situația identificată în cauză (indicarea greșită a temeiului de drept), că: „Instanța care judecă plângerea nu are „deplină jurisdicție" decât cu privire la sancțiune, nu și la fapta săvârșită, respectiv la încadrarea legală a acesteia. Cu alte cuvinte, judecând plângerea, instanța nu are posibilitatea să schimbe încadrarea juridică a faptei și să aplice contravenientului o sancțiune potrivit textului legal pe care ea (și nu agentul constatator) l-a reținut, ci numai să verifice dacă încadrarea juridică reținută de acesta din urmă este corectă sau nu și să acționeze în consecință". În cazul de față se impune, deci, ca instanța să verifice inclusiv dacă încadrarea juridică reținută de agentul constatator este corectă și, observând că nu, să acționeze în consecință, și anume să anuleze procesul-verbal cu privire la acest aspect.
Petenta invocă și caracterul netemeinic și vădit disproporționat al sancțiunilor aplicate. Astfel, în ipoteza în care s-ar considera totuși că Procesul-verbal este legal întocmit (ceea ce, în opinia sa, nu este cazul), apreciază că sancțiunea cu amenda în cuantum de 5.000 lei dispusă este vădit disproporționată față de caracterul, consecințele și gradul de pericol social al faptei reținute, precum și față de situația de fapt, astfel cum aceasta fost descrisă mai sus. Sfera dispozițiilor ce consacră contravenții este limitată prin raportare la complexitatea activității comerciale din România, fără a aduce modificări majore dreptului administrativ contravențional. Ca și pentru celelalte acte ce consacră contravenții, OG 2/2001 rămâne, pe mai departe, sediul procedurii contravenționale. Partea de procedură a dreptului administrativ contravențional este dată, deci, de dispozițiile din OG 2/2001.
Sunt, astfel, aplicabile dispozițiile art. 5 din sediul materiei dreptului administrativ contravențional general și anume OG 2/2001, care clasifică sancțiunile ce pot fi dispuse de agenții constatatori, în strictă exercitare a competențelor lor și a părții de imperium ce le-a fost dată prin lege, în cazul contravențiilor consacrate de OG 21/1992. Toate regulile impuse de OG 2/2001 sunt de strictă interpretare și aplicare, și în domeniul contravențiilor pe care le poate constata ANPC. Există, prin urmare: ca sancțiuni contravenționale principale: avertismentul, amenda contravențională și prestarea unei activități în folosul comunității, iar ca sancțiuni complementare, cele enumerate la art. 5 alin. 3 din OG 2/2001. Acestora li se adaugă sancțiunile complementare prevăzute de OG 21/1992, inclusiv cele de la art. 55 și 56 din același act normativ.
Astfel, amenda de 5.000 lei dispusă de reprezentanții ANPC în temeiul art. 7 lit. b lin. 1 coroborat cu art. 51 alin. (6) din OG 21/1992 este o sancțiune contravențională principală supusă sub toate aspectele, dispozițiilor din OG 2/2001. Prin urmare, este obligatorie raportarea faptelor consemnate în procesul-verbal la pericolul social cauzat în concret, inclusiv sub aspectul înlocuirii sancțiunii amenzii în cuantum de 5.000 lei dispuse în secțiunea „J" a procesului-verbal cu sancțiunea principală a avertismentului, în considerarea mecanismului prevăzut la art. 7 alin. (3) din OG 2/2001. Pentru aceste considerente, față de gradul extrem de redus de pericol social al faptei reținute de agenții constatatori, se impune înlocuirea sancțiunii contravenționale constând în amendă cu avertismentul scris sau, cel puțin, reducerea cuantumului amenzii dispuse la minimul prevăzut de lege.
Conform jurisprudenței CEDO, intimata trebuie să facă dovada vinovăției petentei, aceasta din urmă nefiind obligată să-și probeze nevinovăția. În cazul de față, însă, agenții constatatori nu au probat în niciun fel vinovăția societății.
Curtea Europeană a statuat ca în domeniul contravențional, având în vedere implicațiile pe care le poate avea asupra situației contravenientului, trebuie judecat cu asigurarea garanțiilor specifice dreptului procesual penal, inclusiv apărarea prezumției de nevinovăție. Din contră, practica autorităților interne acordă o prezumție de legalitate documentelor emise de autoritățile care constată contravenția. Pentru ca procedura de față să fie conformă cu standardul european, în fața instanței de judecată, autoritatea care a constatat contravenția trebuie să demonstreze săvârșirea faptei prevăzute de legea contravențională, precum și toate celelalte elemente constitutive ale contravenției, respectiv (i) culpa contravenientului și (ii) pericolul social al faptei.
Față de aceste considerente, petenta apreciază că prezumția de nevinovăție a petentei nu a fost răsturnată, astfel că, în lipsa unor dovezi și argumente suplimentare, întemeiate și relevante, aduse de intimate, se impune anularea Procesului-verbal ca nelegal și netemeinic.
În drept s-au invocat prevederile art. 158, art.254, art. 292, art.293 și art. 453 Cod procedură civilă, art. 5, art. 7 alin. (3), art. 31 și urm. din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel cum a fost modificată și completată, în baza normei de trimitere cuprinsă în art.62 din OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, astfel cum a fost modificată și completată, art. 7 lit. b lit. 1, art.50 și 51 alin.(6) din OG 21/1992, art.3 din HG 700/2012.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 10-70).
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea ca legal și temeinic a procesului verbal contestat.
În motivare se arată că, la data de 17.12.2013, a fost efectuat un control la magazinul aparținând societății petente situat în Bistrița, Calea Moldovei nr. 38. Reprezentanții instituției au efectuat acest control în baza unei tematici transmise la nivel național de către ANPC, precum și în baza delegațiilor și legitimațiilor emise în acest sens. Acțiunea tematică de control a fost una care a urmărit, în principal, calitatea, modul de comercializare și etichetare al alimentelor specifice sărbătorilor de iarnă.
La punctul 2 al acestei tematici intitulat "Modul de respectare a prevederilor legale privind informarea consumatorilor"" comisarii CJPC Bistrița-Năsăud trebuiau să verifice, în cadrul acțiunilor de control întreprinse, modul de informare a consumatorilor asupra elementelor de identificare și caracterizare ale produselor existente la comercializare în conformitate cu H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea produselor alimentare și cu actele normative cu caracter special. În acest sens, alături de acțiunea tematică, așa cum este specificat pe delegația de serviciu nr. 2065/17.12.2013, au fost efectuate și acțiuni de supraveghere ale pieței, motivate, printre altele, de faptul că la acest operator economic, produsele pentru care a fost sancționat prin procesul verbal contestat în prezenta cauză, se regăseau pe rafturile magazinului deși, în urmă cu aprox. 7 luni, mai fusese aplicată o sancțiune pentru aceleași abateri.
Conform Procedurii cadru privind activitatea de supraveghere și control aprobată prin Ordin al Președintelui ANPC și, de altfel, atașată de către petentă la plângerea sa, în pct. 4.3.3. se prevede că acțiunile de control tematice pot fi și sub formă de controale pentru verificarea modului în care operatorii economici au dus la îndeplinire măsurile stabilite în procesele verbale, în mod deosebit a celor care se referă la retragerea produselor neconforme. Ori, cu ocazia acestui control, comisarii CJPC Bistrița-Năsăud au constatat că acest operator economic comercializa produsul „pate de pui și pate de porc BARONI" - produs pentru care a fost sancționat prin procesul verbal de constatare a contravenției nr. 77/1010/29.04.2013 cu amendă contravențională în cuantum de 3000 lei și în care s-au dispus măsuri de remediere a deficientelor acestor produse.
Procesul verbal cu nr. de mai sus nu a fost contestat, operatorul economic chiar a achitat amenda, însă nu s-a conformat măsurilor dispuse prin acesta, fapt pentru care, prin procesul verbal care face obiectul prezentului dosar, sancțiunea aplicată este datorată repetării abaterii constatate prin primul proces verbal. Așadar, intimata apreciază că instanța, la verificarea actului de control contestat, va trebui să aibă în vedere, analizând legalitatea și temeinicia procesului verbal, faptul că prin acest proces verbal se constată, de către reprezentanții instituției, că petenta repetă o abatere, constatată și însușită printr-un proces verbal anterior.
Petenta solicită anularea ca nelegal și netemeinic a procesului verbal de constatare a contravenției. Intimata consideră că nu există motive de nelegalitate ale procesului verbal.
Procesul verbal a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 modif., ale O.G. nr. 21/1992 rep. și ale actelor normative specificate în acesta. Așa cum s-a arătat mai sus, petenta a mai fost sancționată pentru abateri similare, și-a recunoscut fapta, a achitat integral sancțiunea amenzii fără ca la acea dată să aibă obiecțiuni sau să formuleze puncte de vedere, așa cum a procedat la întocmirea procesului verbal contestat în prezentul dosar. Urmare a constatărilor efectuate de comisarii din cadrul CJPC Bistrița-Năsăud s-a întocmit document de control pentru faptul că petenta a repetat contravenția pentru care a fost sancționată prin procesul verbal nr. 77/1010/29.04.2013.
În procesul verbal nr. 305/1010/20.12.2013, la rubrica descrierea faptelor constatate, a fost făcută o trimitere la actele normative care au stat la baza efectuării controlului, chiar și a celui anterior, însă la rubrica sancțiuni contravenționale aplicate a fost inserat actul normativ care a fost încălcat și care sancționează contravenția constatata astfel că susținerile petentei cum că prin întocmirea documentului de control s-ar fi încălcat principiul legalității, sunt netemeinice.
În opinia intimatei, nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului motivat tocmai de faptul că este in discuție o contravenție repetată, astfel că sunt incidente disp. art. 21(3) din O.G. nr. 2/2001 referitoare la circumstanțele personale ale contravenientului.
În drept s-au invocat prevederile OG 21/1992 și OG 2/2001.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 81-86).
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosarul cauzei la data de 24.02.2014, petenta a solicitat să se dispună admiterea acțiunii sale, astfel cum a fost formulată.
În motivare se arată că pretinsa faptă contravențională reținută de ANPC în procesul - verbal anterior nu a fost însușită de societate, aspect ce poate fi verificat din consultarea secțiunii L a procesului-verbal intitulată „Alte mențiuni". Totodată, controlul anterior a vizat doar parte din produsele pentru care a fost încheiat procesul-verbal în prezent contestat, printre produsele atunci controlate nefăcând parte și produsul Pare din carne de pasăre și pui BARONI - 150 gr/buc. Nu în ultimul rând, instanța este ținută să analizeze legalitatea și temeinicia procesului-verbal dedus judecății iar nu un altul, în caz contrar încălcându-se principiul disponibilității.
Cu privire la motivele substanțiale de nelegalitate a procesului-verbal contestat, petenta învederează că, atât controlul din 29.04.2013, cât și cel în prezent contestat, au avut la baza aceleași prevederi legale ca lege substanțială incidență, respectiv punctul J2 lit. d din Ordinul nr.560/2006 potrivit căruia: „Pateul de ficat trebuie să aibă un conținut minim de ficat de 15%. La fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală".
Plecând de la dispozițiile legale de mai sus, reprezentanții ANPC au considerat în mod eronat, atât cu ocazia primului control din 29.04.2013 cât și cu ocazia controlului din 17.12.2013, că la fabricarea produsului care are un conținut de ficat de minim 15%, nu este admisă utilizarea cărnii de porc sau de pasăre separate mecanic, a amidonului sau a amidonului modificat ori a proteinei de origine vegetală.
Petenta consideră că acest raționament este greșit întrucât produsele controlate - pate de porc BARONI - 120 gr/buc, pate de pui BARONI - 120 gr/buc și pate din carne de pasăre și pui BARONI - 150 gr/buc, nu intră sub incidența pct. J2 lit. d din Ordinul nr.560/2006 întrucât nu poartă denumirea comercială "Pate de ficat".
Conform dispozițiilor legale incidente, dacă produsul are un conținut de ficat mai mic de 15% ori dacă printre ingrediente se numără carnea de porc sau de pasăre separate mecanic, amidonul sau amidonul modificat ori proteine de origine vegetală, atunci produsul intră în categoria pateurilor sau a pastelor de carne (cum este și cazul produselor L. controlate), neputând fi denumit "Pate de ficat". În același sens și-a exprimat poziția și ANPC în cuprinsul adresei nr.8560/26.06.2007, ca răspuns la solicitarea de lămurire a înțelesului pct. J2 lit. d, înaintată de societatea . în calitate de producător al pateurilor marca BARONI, perseverența autorității în a susține acum contrariul fiind cel puțin surprinzătoare.
Astfel, conform adresei ANPC nr. 8560/26.06.2007: "Ordinul 560/2006 [...] la pct. "J.2. Pateuri și paste din carne" (produse sterilizate) prevede utilizarea denumirii de "pate de ficat" numai în cazul produselor care conțin minim 15% ficat și la fabricarea cărora nu s-a utilizat carne de porc sau carne separată mecanic, amidon sau amidon modificat și proteină de origine vegetală. Pentru celelalte tipuri de pateuri și paste, produse sterilizate, în afară "Pateului de ficat", actul normativ conține numai prevederi cu caracter general (ex. conținut de amidon de max. 4%)".
Față de cele mai sus arătate și având în vedere: ingredientele produselor L. controlate, respectiv: ficat de pui/porc, carne separată mecanic, amidon și proteine de origine vegetale; concentrația de ficat din carne de pasăre de doar 9,6% în cazul produsului L. „BARONI Pate din carne de pasăre și porc"; și nu în ultimul rând, denumirea comercială a produselor L. controlate, respectiv: „pate pui/porc" și „pate din carne de pasăre și porc", iar nu „PATE DE FICAT"; este evident că produsele L. controlate nu intră sub incidența pct. J2 lit. d din Ordinul nr.560/2006, toate condițiile impuse de legislația în vigoare fiind respectate de Subscrisa atât în ce privește denumirea cât și modul de fabricare.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la data de 28.04.2014, petenta invocă limita învestirii instanței este dată de procesul verbal ._ nr. 305/1010 și temeiul în drept reținut în cadrul acestuia. În prezentul dosar reprezentanții CJPC susțin în mod eronat faptul că aceasta a încălcat în mod repetat dispozițiile art. 7 lit. b liniuța 1 din OG 21/1992 motivat de faptul că nu a contestat procesul-verbal ._/29.04.2013 prin care s-a reținut prima dată încălcarea de către petentă a prevederilor articolului sus indicat raportata la aceleași produse comercializate.
Se constată astfel prin procesul-verbal săvârșirea repetată a unei contravenții prevăzute la art. 50 din OG 21/1992, respectiv încălcare obligației operatorilor economici de a se asigura că produsele oferire spre comercializare sunt sigure și respectă condițiile prescrise (cf. art. 7 lit. b linia 1 din OG 21/1992). Or, prin plângerea contravențională formulată împotriva procesului-verbal care face obiectul prezentul dosar, petenta a învestit instanța să se pronunțe asupra existenței sau inexistenței presupusei fapte contravenționale reținută de către reprezentanții CJPC. Astfel, pentru a fi în prezența săvârșirii în mod repetat a unei contravenții, respectiv sancționarea societății pentru săvârșirea unei contravenții repetate (an. 51 lit. b din OG 21/1992, așa cum s-a reținut în cadrul procesului-verbal supus analizei instanței) instanța trebuie să constate că fapta imputată de către CJPC prin procesul-verbal reprezintă, într-adevăr, o contravenție, aspect contestat prin plângerea contravențională formulată.
Conform celor consemnate la secțiunea J din procesul-verbal, temeiul de drept al actului sancționator, întocmit de agenții constatatori și contestat pentru nelegalitate de petentă în prezenta cauză, este reprezentat de art. 7 lit. b lin. 1 și art. 51 alin. 6 din OG 21/1992. Faptul că nu a contestat primul proces-verbal prin care s-a reținut de către CJPC încălcarea prevederilor art. 7 lit. b liniuța 1 din OG 21/1992 raportată la produsele Baroni pate de porc și pate de pasare nu înseamnă că în mod automat, procesul verbal cu conținut asemănător, încheiat ulterior, se bucură de o prezumție absolută de legalitate și valabilitate. Din contră, prezumția rămâne relativă și este de competența instanței legal învestite în prezentul dosar să analizeze temeinicia faptelor reținute, respectiv dacă acestea reprezintă sau nu contravenții conform dispozițiilor din Ordinul 560/2006 coroborat cu prevederile OG 21/1992.
De asemenea, menționarea pct. J.2. lit. d din Ordinului 560/2006 ca fiind temeiul pentru fapta săvârșită de petentă contravine principiului legalității prin neîncadrarea fantei contravenționale în textul de lege aplicabil stării de fapt descrise de agentul constatator. Indicarea greșită a temeiului de drept atrage nulitatea absolută a procesului verbal sub acest aspect.
Procesului verbal contestat este nelegal și netemeinic întrucât fapta ilicită nu există. În primul rând, se invocă faptul că controlul efectuat de către reprezentanții CJPC nu a avut la bază vreo reclamație a vreunui consumator indus în eroare de denumirea/ingredientele produselor analizate, acesta fiind efectuat în baza unei tematici de control. Conform mențiunilor făcute de agenții constatatori în procesul verbal contestat, s-a constatat că sunt puse la comercializare, în continuare, diverse sortimente de pate de porc și de pui în 120 g ambalaj de cantitate netă pentru care la ingrediente apare ficat de pui 20% combinat cu slănină, șorici, făină albă de grâu, amidon de porumb și proteină vegetală din soia.
De asemenea, se menționează că acest fapt contravine prevederilor Ordinului nr. 560/1271/_ pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne (în continuare „Ordinul 560/2006"), punctul J2 lit. d care prevede că: „Pateul de ficat trebuie sa aibă un conținut minim de ficat de 15%. La fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală". Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă în mod clar faptul că produsele Pate de porc BARONI - 120 gr/buc, Pate de pui BARONI - 120 gr/buc și Pate din carne de pasăre și pui BARONI - 150 gr/buc respectă întocmai prevederile legale, aspect ce duce la nulitatea procesului verbal contestat ca urmare a încălcării unor norme imperative.
Produsele controlate nu intră sub incidența pct. J.2 lit. d) din Ordinului 560/2006 întrucât ele nu poartă denumirea comercială "Pate de ficat". Conform Secțiunii J2 lit. d) din Ordinului 560/2006, pateul de ficat trebuie să aibă un conținut minim de ficat de 15%. În plus, la fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală. Așa cum s-a susținut și în cuprinsul plângerii contravenționale și în cadrul concluziilor orale, prevederile Ordinului 560/2006 trebuie interpretate în sensul în care utilizarea în denumirea comercială a locuțiunii "Pate de ficat" de către operatorii economici este permisă numai în măsura în care sunt îndeplinite două condiții cumulative: produsul vizat are un conținut minim de ficat de 15% și la fabricarea produsului nu a fost utilizată carne de porc sau pasăre separate mecanic, amidon sau amidonului modificat ori proteine de origine vegetală.
În caz contrar, dacă produsul are un conținut de ficat mai mic de 15% ori dacă printre ingrediente se numără carnea de porc sau de pasăre separate mecanic, amidonul, amidonul modificat ori proteine de origine vegetală, atunci produsul intră în categoria pateurilor sau a pastelor de carne, neputând fi denumit "Pate de ficat". Aceeași interpretare a textului de lege o dă și ANPC în cuprinsul adresei 8560/26.06.2007, ca răspuns la solicitarea de lămurire a înțelesului pct. J2 lit. d, înaintată de societatea . în calitate de producător al pateurilor marca BARONI.
În speță, având în vedere că produsele comercializate sub denumirea "Pate de pui" precum și "BARONI Pate de porc" deși conțin ficat de pui sau, după caz, ficat de porc în concentrație de 20%, au ca ingrediente carne separată mecanic, amidon și proteine de origine vegetale, Subscrisa a înțeles să nu utilizeze denumirea comercială de "Pate de ficat" pentru a nu încălca prevederile Ordinului 560/2006. La fel, pentru produsul "BARONI Pate din carne de pasăre și porc", dată fiind concentrația de ficat din carne de pasăre de doar 9.6% precum și faptul că printre ingrediente se numără carnea separată mecanic, amidonul și proteinele de origine vegetală, Subscrisa nu a utilizat denumirea de "Pate de ficat".
Prin urmare, produsele controlate nu încalcă prevederile Ordinului 560/2006 - Secțiunea. J2 lit. d) întrucât nu conțin în denumirea comercială locuțiunea „Pate de ficat". Astfel, reprezentanții ANPC au considerat în mod eronat, atât cu ocazia primului control din 29.04 2013 cât și cu ocazia controlului din 17.12.2013, că la fabricarea produsul care are un conținut de ficat de minim 15%, indiferent de modul în care a fost denumit acest produs, nu este admisă utilizarea cărnii de porc sau de pasăre separate mecanic, a amidonului sau a amidonului modificat ori a proteinei de origine vegetală. Mai mult de atât, ANPC au amendat petenta inclusiv cu privire la produsul marca BARONI denumit "Pate din came de pasăre și porc" cu toate că acesta nu încalcă în fapt prevederile legale.
Prin urmare, este evident că toate condițiile impuse de legislația în vigoare sunt respectate de Subscrisa în ce privește denumirea și modul de fabricare pentru produsele supuse controlului din 17.12.2013.
Petenta mai invocă și caracterul netemeinic și vădit disproporționat al sancțiunilor aplicate. În ipoteza în care s-ar considera totuși că Procesul-verbal este legal întocmit (ceea ce, în opinia sa, nu este cazul), apreciază că sancțiunea cu amenda în cuantum de 5.000 lei dispusă este vădit disproporționată față de caracterul, consecințele și gradul de pericol social al faptei reținute, precum și față de situația de fapt, astfel cum aceasta fost descrisă în cadrul plângerii contravenționale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție ._ nr. 305/1010/20.12.2013, încheiat de intimata ANPC - C. județean pentru protecția consumatorilor Bistrița-Năsăud, în urma controlului desfășurat în data de 22.04.2013, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 7 lit. b) liniuța 1 din OG 7/1992, cu aplicarea art. 51 alin. (6) din același act normativ, reținându-se că sunt puse la comercializare, în continuare, diverse sortimente de pate de porc și de pui în 120 g ambalaj de cantitate netă pentru care la ingrediente apare ficat de pui 20% combinat cu slănină, șorici, făină albă de grâu, amidon de porumb și proteină vegetală din soia. De asemenea, s-a menționat că acest fapt contravine prevederilor Ordinului nr. 560/1271/_ pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, punctul J2 lit. d) care prevede că „pateul de ficat trebuie sa aibă un conținut minim de ficat de 15%. La fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală”.
Împotriva procesului verbal de contravenție, a fost formulată, în termen legal, prezenta plângere.
Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține sub un prim aspect legalitatea acestuia, procesul-verbal cuprinzând toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 (numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator).
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise, în măsura în care instanța respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 31 – 36 din OG 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul – verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta principiul proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În speță, însă, prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție a fost răsturnată.
Astfel, petenta a fost sancționată în legătură cu operațiunea de comercializare a trei tipuri de produse, respectiv pate de porc BARONI - 120 gr/buc, pate de pui BARONI - 120 gr/buc și pate din carne de pasăre și pui BARONI - 150 gr/buc.
Conform prevederilor Anexei 1 la Ordinul 560/2006, invocate de inspectorii intimatei, „pateul de ficat trebuie să aibă un conținut minim de ficat de 15%. La fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea cărnii de porc sau pasăre separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat și a proteinei de origine vegetală”.
Instanța apreciază că norma citată, astfel cum rezultă în mod expres din conținutul acesteia, se referă exclusiv la conținutul produsului pate de ficat, astfel încât este inaplicabilă în cazul produselor enumerate în procesul verbal de constatare a contravenției, comercializate sub denumirile de pate de porc, pateu de pui și pate din carne de pasăre și pui.
În același sens s-a pronunțat și ANPC în adresa nr. 8560/26.06.2007, transmisă ., producătorul pateurilor vizate, precizând că „Ordinul 560/1271/339/210/ 2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, la pct. J.2. Pateuri și paste din carne (produse sterilizate) prevede utilizarea denumirii de "pate de ficat" numai în cazul produselor care conțin minim 15% ficat și la fabricarea cărora nu s-a utilizat carne de porc sau carne separată mecanic, amidon sau amidon modificat și proteină de origine vegetală. Pentru celelalte tipuri de pateuri și paste, produse sterilizate, în afară "Pateului de ficat" actul normativ conține numai prevederi cu caracter general (ex. conținut de amidon de max. 4%)”.
Raportat la cele expuse anterior, instanța constată că petenta nu se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 lit. b) liniuța 1 din OG 7/1992, procesul verbal atacat fiind netemeinic sub acest aspect.
Prin urmare, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/200l, va admite plângerea contravențională formulată de petentă și va dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției ._ nr. 305/1010/20.12.2013.
În temeiul art. 453 alin. 1 NCPC, instanța va obliga intimata la plata în favoarea petentei a sumei de 1.020 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și parțial onorariu avocațial.
Raportat la prevederile art. 451 alin. (2) NCPC, instanța a procedat la micșorarea onorariului avocațial de la 12.243 lei (f. 125) la 1.000 lei, ținând seama de gradul redus de complexitate a cauzei și de faptul că în dosar a fost acordat un singur termen de judecată.
În ceea ce privește suma de 692,44 lei, solicitată de petentă cu titlu de „cheltuieli” (f. 127), instanța va respinge cererea, aceasta nefiind susținută de niciun document justificativ care să reflecte cheltuirea efectivă a acestei sume.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta SC L. DI., CUI_, J_, cu sediul procesual ales la SCA N., N., D., Kingston Peersen, în București, Bucharest Business Park, Șoseaua București-Ploiești, nr. 1A, . (recepție), Sector 1, în contradictoriu cu intimatul CRPC RN-V, CJPC Bistrița-Năsăud, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravențiilor ._ nr. 305/1010/20.12.2013.
Obligă intimata la plata în favoarea petentei a sumei de 1.020 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și parțial onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea putând fi depusă la Judecătoria Bistrița.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. R. R. M. T.
RED/DACT: CRR/R. 30.08.2014 4 exp.
| ← Investire cu formulă executorie. Încheierea nr. 8954/2014.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Încheierea nr.... → |
|---|
