Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1023/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1023/2013 pronunțată de Judecătoria BOLINTIN VALE la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 4037/192/2011
Operator de date cu caracter personal nr.2902
ROMÂNIA
JUDECATORIA B. V.
JUDETUL G.
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1023
Sedinta publica din data de: 13.06.2013
INSTANTA CONSTITUITA DIN:
P. – R.-C. L.
Grefier – A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta-pârâtă P. I., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă . SRL și chemații în garanție P. T. și P. M. E., având ca obiect “revendicare”.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.06.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 13.06.2013, când a hotărât următoarele:
I N S T A N T A:
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. V. la data de 30.11.2011, sub numărul_, reclamanta P. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta . SRL, obligarea pârâtei să îi lase în deplină și absolută proprietate și posesie suprafața de teren de 5000 mp, teren extravilan, situat în ..G., având următoarele vecinătăți: la N-drum de exploatare, la E-I. G. și I. C., la Sud-Drum județean și la V- I. G., obligarea pârâtei la demolarea construcției ridicate pe terenul proprietatea reclamantei, pe cheltuiala sa, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, reclamanta a arătat că aceasta este proprietara terenului pe care l-a dobândit prin certificatul de moștenitor nr.6/22.01.1999 emis de BNP B. M., fiind moștenitoare rezervatară a defunctei D. M., aceasta dobândind dreptul de proprietate în baza titlului de proprietate nr.6745/01.02.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor G., ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate.
De asemenea, reclamanta a arătat că prin încheierea nr._/22.11.2007 a OCPI G., terenul ce face obiectul prezentului litigiu a fost înscris în CF nr.2867/N, având număr cadastral 2723.
Reclamanta a învederat faptul că din procesul verbal al Comisiei pentru aplicarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar rezultă că a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului pe numele defunctei D. M. iar din adeverința nr.8064/05.09.2007 emisă de către Primăria B. Deal rezultă că reclamanta figurează înscrisă în registrul agricol tip I, vol III, poziția 50, cu suprafața de 0,50 ha teren: t31/1-A135, cu vecinătățile: N-drum de exploatare, S-drum județean, E-I. G. și I. C., V-I. G.. Terenul este posedat de către pârâtă fără nici un drept, aceasta refuzând să-l cedeze reclamantei și ridicând în mod ilegal și ilicit o construcție pe acest teren.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.18/1991, art.550, art.555, art.556 alin.2, art.557 alin.1 Cod civil, art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, proba testimonială și proba cu interogatoriul pârâtei
Odata cu cererea de chemare în judecată, reclamanta a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr.6745/01.02.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor G., extras de carte funciară pentru informare nr._/29.11.2007, proces-verbal eliberat de Comisia pentru Aplicarea Legii nr.18/1991 privind Fondul Funciar, adeverința nr.8064/05.09.2007 eliberată de Primăria comunei B. Deal.
La data de 09.01.2012, prin serviciul Registratură al instanței, s-a depus de către pârâta . SRL întâmpinare, cerere reconvențională și cerere de chemare în garanție, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei B. V., întrucât valoarea litigiului depășește 500.000 lei
De asemenea, pârâta a învederat că reclamanta nu face dovada amplasării suprafeței de teren de 5000 mp revendicate și nici că pârâta are ocupa această suprafață de teren.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3253/21.08.2008 de BNPA D., P. și S., pârâta a dobândit de la soții P. T. și P. M. E. suprafața totală de 39.206 mp, teren intravilan, situată în . 31/1, cu număr cadastral 3541, având ca vecinătăți: la N-Drum exploatare, la S-drum județean, la E-proprietatea I. G. și la V-proprietatea moștenitorilor C. T..
La rândul lor, numiții P. au dobândit prin cumpărare succesiv de la beneficiarii titlurilor de proprietate emise ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate mai multe suprafețe de teren. Dreptul de proprietate al autorilor pârâtei precum și dreptul de proprietate al pârâtei a fost intabulat în cartea funciară, pârâta dobândind autorizația de construire nr.111/18.02.2008, în baza căreia a edificat mai multe clădiri pe acest teren.
In ceea ce privește capătul de cerere formulate de reclamantă de obligare a pârâtei la demolarea construcțiilor edificate pe terenul în litigiu, pârâta solicită respingerea acestuia, întrucât pârâta a acționat ca un constructor de bună-credință, edificând construcții pe un teren asupra căruia a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare.
De asemenea, pârâta a solicitat admiterea cererii de chemare în garanție a vânzătorilor P. T. și P. M. E., întrucât sunt întrunite cerințele prevăzute de art.1337 și urm.Cod civil privind garanția vânzătorului pentru evicțiune și să dispună obligarea acestora la acoperirea prejudiciului cauzat, ca urmare a evingerii pârâtei.
Pe cale de reconvențională, pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii construcțiilor edificate pe suprafața de teren revendicată, în conformitate cu regulile aplicabile constructorului de bună-credință.
In drept, au fost invocate dispozițiile art.60, art.115 și urm.Cod procedură civilă.
In susținerea întâmpinării, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială.
La data de 26.01.2012 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă, solicitând respingerea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei B. V., întrucât valoarea terenului este estimată la 110.000 euro și admiterea cererii întrucât aceasta deține în mod legal terenul în baza titlului de proprietate nr.6745/01.02.1993 iar titlul de proprietate emis reclamantei este preferabil.
La data de 22.08.2012 s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert S. D. ce a avut ca obiectiv evaluarea terenului extravilan în suprafață de 5000 mp.
La data de 10.12.2012 s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie întocmit de expert S. Stelică G..
La data de 15.03.2013 s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții întocmit de expert T. R. M., având ca obiectiv identificarea tuturor construcțiilor și investițiilor realizate de către pârâtă pe terenul aflat în litigiu și evaluarea acestora.
La data de 16.04.2013 s-a depus la dosar răspunsul expertului T. la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții.
La termenul de judecată din data de 06.06.2013 pârâta-reclamantă a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-reclamante, excepții pe care instanța le-a unit cu fondul.
Din analiza probatoriului administrat în cauza, instanta retine în fapt urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.137 alin.1 Cod proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte, invocată de pârâta-reclamantă, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantei și cel care este titularul dreptului afirmat. În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-reclamante, invocată de pârâta-reclamantă, instanța reține următoarele:
Potrivit art.480 Cod civil, dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv și perpetuu care conferă titularului, exercițiul liber și nestingherit al tuturor prerogativelor sale-posesia, folosința și dispoziția-afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voința acestuia din urmă. Cel mai energic mijloc de apărare a dreptului de proprietate este acțiunea în revendicare, definită ca fiind acțiunea reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.
Posesia constă în stăpânirea unui lucru, în exercitarea unei puteri de fapt, în cadrul căreia posesorul se comportă ca și când el ar fi adevăratul titular al dreptului real asupra lucrului. Pentru ca stăpânirea unui lucru să fie calificată drept posesie două elemente trebuie să fie întrunite cumulativ: elementul material-corpus și elementul intențional-animus, care constă în intenția celui care stăpânește bunul de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se comporta cu privire la bun ca proprietar.
In speță, cu privire la suprafața de teren în litigiu, instanța constată că reclamanta-pârâtă pretinde că este proprietara unei suprafețe de teren de 5000 mp, situată în ..G., ce a fost dobândită prin succesiune de pe urma defunctei D. M. și a fost intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară nr.2867/N a localității B. Deal, cu număr cadastral 2723, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-pârâte, ca neîntemeiată.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-reclamante, invocată de aceasta, instanța reține următoarele
Calitatea procesuală pasivă este una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile, reclamantul având obligația să dovedească identitatea dintre pârâtul chemat în judecată și subiectul pasiv al raportului dedus judecății
In speță, cu privire la suprafața de teren în litigiu, instanța constată că reclamanta-pârâtă susține că aceasta ar fi posedată de pârâta-reclamantă iar din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă că suprafața de teren revendicată se află în aceeași . teren deținută de pârâta-reclamantă. De asemenea, prin cel de-al doilea capăt de cerere se solicită obligarea pârâtei-reclamante la demolarea construcțiilor ridicate pe terenul proprietatea reclamantei-pârâte, iar din probatoriul administrat rezultă că pârâta-reclamantă a edificat mai multe clădiri în zona respectivă, motiv pentru care va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-reclamante, întrucât aceasta are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Asupra fondului cauzei, instanța reține următoarele:
Astfel, cum s-a reținut mai sus, revendicarea este actiunea reala prin care proprietarul care nu are posesia bunului, cere, în temeiul dreptului său de proprietate, restituirea acestuia de la persoana ce îl detine fără drept („ actiunea prin care proprietarul neposesor reclamă bunul de la posesorul neproprietar”).
Actiunea în revendicare poate fi exercitata de catre titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
În cadrul actiunii în revendicare reclamantul are obligatia sa dovedeasca existenta dreptului sau de proprietate pe care îl pretinde. În lipsa acestei dovezi, pârâtul nu poate fi obligat sa-si dovedeasca el titlul sau de proprietate, deoarece legea ocroteste posesia, independent de vreo dovada a dreptului ce pretinde a se manifesta prin ea.
Pârâtul posesor are o situatie pur pasiva, de asteptare, în favoarea lui opereaza o prezumtie de proprietate dedusa din simplul fapt al posesiei.
Pentru dovedirea dreptului sau de proprietate asupra bunului, reclamantul trebuie sa faca dovada unui mod originar de dobândire a dreptului sau, cum ar fi: uzucapiunea, accesiunea etc. În situatia în care reclamantul nu poate face dovada dreptului de proprietate asupra bunului prin unul din modurile originare de dobândire a dreptului de proprietate, el poate invoca titlul în temeiul căruia a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor ce revendică.
Reclamanta P. I. a dobândit în proprietate terenul extravilan în suprafață de 5000 mp, situat în B. V., jud.G., prin moștenire de la defuncta D. M., căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991, eliberându-i-se titlul de proprietate nr.6745/01.02.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor G..
Terenul a fost intabulat în cartea funciară nr.2867/N a localității B. Deal, în baza încheierii nr._/22.11.2007.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3253/21.08.2008 eliberat de BNP Asociați R. D., M. P., A.-G. S. ș.a.pârâta-reclamantă . SRL, a cumpărat de la chemații în garanție P. T. și P. M. E. terenul intravilan în suprafață de 39.206 mp, situat în . 31/1, dreptul de proprietate al acesteia fiind intabulat în CF nr.3630/N a comunei B. Deal, în baza încheierii nr._/25.08.2008 (fila 326 din dosar).
La rândul lor, chemații în garanție P. T. și P. M. E. au dobândit terenurile astfel: terenul în suprafață de 2500 mp, . 135, de la numiții M. M. și D. M., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4805/17.12.2007 de BNP D. F., cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr._/17.11.1995 ; terenul în suprafață de 5000 mp, situat în tarlaua 31/1, . cadastral 1056, de la numiții U. M. Orlando și U. I. M., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4804/17.12.2007 de BNP D. F., care la rândul lor l-au dobândit prin cumpărare de la numitul C. Ș., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1203/03.08.2004 de BNP D. F., căruia I s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991, eliberându-i-se titlul de proprietate nr.3187/28.08.1992 ; terenul în suprafață de 5000 mp, situat în tarlaua 31/1, . de la numiții G. C. și G. Florența, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4810/17.12.2007 de BNP D. F., care la rândul lor l-au dobândit prin cumpărare de la numitul I. Ș., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.266/05.02.1998 de către BNP B. M., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr.18/1991, eliberându-i-se titlul de proprietate nr._/15.11.1995 ; etc.
Terenurile aflate în proprietatea părților au fost identificate prin expertiza tehnică topometrică efectuată de expert S. Stelică G., care a concluzionat că prin raportarea coordonatelor determinate ale perimetrului terenului pârâtei-reclamante și a coordonatelor aflate în planul de amplasament și delimitare al terenului aparținând reclamantei-pârâte reiese faptul că pe terenul ce face obiectul litigiului se află situată fabrica de ciment a societății pârâte. De asemenea, expertul a învederat că prin raportarea coordonatelor determinate ale perimetrului terenului pârâtei-reclamante și a coordonatelor aflate în noul plan parcelar, terenul pe care se află construită fabrica de ciment a pârâtei-reclamante nu se suprapune peste terenul aparținând reclamantei-pârâte, terenul aparținând acesteia aflându-se în afara suprafeței ocupate de pârâta-reclamantă, la distanța de 9,33 m față de împrejmuirea de pe latura de est iar la data la care s-a făcut punerea în posesie nu a existat un plan parcelar.
Constatând că pentru suprafețele de teren ce se suprapun, părțile au titlu de proprietate, instanța va compara titlurile, urmând a da câștig de cauză celui care a dobândit terenul de la autorul al cărui drept este preferabil.
Sarcina probei că autorul său a avut un drept preferabil revine reclamantei-
pârâte.
În cauză, instanța constată că reclamanta-pârâtă nu a făcut o asemenea dovadă, motiv pentru care va da câștig de cauză pârâtei-reclamante, care se află în posesia terenului (in pari causa melior est causa possidendis).
Instanța mai are în vedere și concluzia expertului, potrivit căreia suprapunerea se datorează faptului că, la data la care s-a făcut punerea în posesie nu a existat un plan parcelar, iar documentația cadastrală pentru terenul proprietatea reclamantei-pârâte a fost întocmită avându-se în vedere un plan parcelar mai vechi, întrucât potrivit noului plan parcelar suprafața aflată în proprietatea reclamantei-pârâte se află în afara perimetrului deținut de pârâta-reclamantă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 480 Cod civil, instanța va respinge actiunea formulată de reclamanta-pârâtă, ca neîntemeiată.
Referitor la capătul de cerere privind obligarea pârâtei-reclamante la demolarea construcției ridicate pe teren, pe cheltuiala sa, instanța va respinge și acest capăt de cerere, ca o consecință a soluției ce urmează a se pronunța pe cererea de revendicare, construcțiile fiind amplasate pe terenul proprietatea pârâtei-reclamante, conform coordonatelor aflate în noul plan parcelar.
Asupra cererii reconvenționale formulate de pârâta-reclamantă, prin care solicită obligarea reclamantei-pârâte la plata contravalorii construcțiilor edificate de aceasta pe teren, instanța o va respinge ca neîntemeiată, drept consecință a soluției ce urmează a se pronunța pe cererea de revendicare.
Referitor la cererea de chemare în garanție formulată de pârâta-reclamantă, așa cum rezultă din chiar prevederile art.60 alin.1 Cod procedură civilă, soluția ce se va da asupra cererii de chemare în garanție depinde de soluția ce se va pronunța cu privire la cererea principală. Întrucât cererea principală urmează a fi respinsă, aceasta înseamnă că pârâta-reclamantă nu a pierdut procesul, motiv pentru care instanța va respinge și cererea de chemare în garanție, aceasta fiind lipsită de obiect sau de interes.
Totodată, potrivit dispozițiilor art.274 alin.1 Cod proc.civ., constatând culpa procesuală a reclamantei-pârâte, instanța o va obliga pe aceasta la plata către pârâta-reclamantă a sumei de 8978 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și a sumei de 7,95 lei, reprezentând timbru judiciar.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.274 alin.3 Cod proc.civ., judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Astfel, instanța reține că onorariul de avocat solicitat de pârâta-reclamantă este exagerat de mare, exorbitant, raportat la obiectul cauzei „ revendicare” și la munca îndeplinită de avocat, ținând cont de complexitatea cauzei precum și de numărul termenelor de judecată. Este adevărat că au fost acordate numeroase termene de judecată în prezenta cauză, însă nu din culpa reclamantei-pârâte iar aceasta cauză nu este o cauză deosebit de complexă, astfel că solicitarea unui onorariu de avocat în cuantum de 33.957,65 lei este o cerere abuzivă.
Pentru aceste considerente, instanța va admite doar în parte acest capăt de cerere, va face aplicarea dispozițiilor art.274 alin.3 Cod proc.civ. și va reduce onorariul de avocat la 10.000 lei, proporțional cu complexitatea cauzei și munca îndeplinită de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta . SRL, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei . invocată de aceasta, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea civilă principală formulată de reclamanta-pârâtă P. I., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, . nr.3, ., ., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă . sediul în București, ..600, sector 6 și cu chemații în garanție P. T. și P. M. E., domiciliați în comuna Clinceni, ., jud. Ilfov, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă . SRL, în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă P. I., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta-reclamantă . SRL, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta-pârâtă P. I. la plata către pârâta-reclamantă . SRL a sumei de_.75 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 8978 lei, timbrul judiciar în cuantum de 7,95 lei, onorarii de expert în cuantum de 2001,80 lei și onorariu de avocat în cuantum de 10.000 lei, proporțional cu complexitatea cauzei și munca îndeplinită de avocat.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.06.2013
PREȘEDINTE,GREFIER,
R.-C. LUCAANDREEA P.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 581/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE | Validare poprire. Sentința nr. 54/2013. Judecătoria BOLINTIN VALE → |
|---|
