Contestaţie la executare. Sentința nr. 6592/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6592/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 31-05-2013 în dosarul nr. 4794/193/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Instanța constituita din :
Președinte N. M. A.
Grefier N. L.
Ședința publică din 31 mai 2013
Sentința civilă nr. 6592
La ordine fiind judecarea cauzei civile avand ca obiect contestatie la executare privind pe contestatorul U. B. și pe intimata ANAF - Directia Generala a Finantelor Publice Botosani.
La apelul nominal facut in sedinta publica, au lipsit partile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Dezbaterile in sedinta publica au vut loc in sedinta din 23.05.2013, fiind consemnate in incheierea din acea data care face corp comun cu prezenta hotarare, cand instanta, din lipsa de timp pentru dliberare, a dispus amanarea pentru astazi, cand
I N S T A N T A,
Deliberand asupra cauzei civile de fata :
Prin cererea înregistrată sub nr._, contestatorul U. B. a chemat in judecata pe intimata Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Botosani, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta in cadrul procedurii contestatiei la executare, sa dispuna anularea somatiei de plata nr. 7/_ /_ din 27.12.2012 si a titlului executoriu nr._ din 27.12.2012 emis in dosar executare.
În motivarea cererii, contestatorul a aratat ca intimata a emis impotriva sa un titlu executoriu pentru suma de 2164 lei, reprezentand contributii asigurari sanatate si penalitati aferente, datorate de PF U. B.. Arata contestatorul ca nu datoreaza atari sume, intrucat nu a desfasurat activitate, nu a avut niciodata nici un venit, iar, pe de alta parte, nu exista un contract de asigurare sanatate incheiat in virtutea caruia sa existe o atare datorie. Arata ca nu sunt datorate nici penalitatile in cauza.
Intimata Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Botosani a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata. Arata intimata ca Casa de Asigurari de Sanatate este cea care a demarat procedura de executare silita, intimata ANAF doar continuand procedura deja inceputa. Arata ca in cadrul procedurii de executare s-au efectuat decizie de impunee nr._/13.01.2012, somatie nr._/23.01.2012, titlu executoriu nr._/23.01.2012, dovezi de comunicare. Arata ca, atat timp cat nu s-a dovedit anularea titlului executoriu, sau alte impedimente la executare, in cauza procedura de executare poate continua, iar apararile invocate de catre contestator in prezenta cerere sunt legate de substanta obligatiei de plata – care nu poate fi analizata in procedura contestatiei la executare, ci numai prin contestatia administrativ – fiscala impotriva deciziei de impunere.
În dovedire, contestatoarea a depus la dosar contestatie impotriva deciziei de impunere, iar contestatoarea a depus copie dupa dosarul de executare cuprinzand somatie, titlu executoriu, si decizie de impunere.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:
Contestatorul U. B. a realizat activitate . ca PF U. B., astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei. In temeiul dispozitiilor legale, in aceste situatii, sunt datorate contributii corespunzatoare la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit art. 208 alin. 3 cap. I titlul VIII din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii: asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, care functioneaza prin participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate , iar potrivit art. 215 din Legea nr. 95/2006: obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care angajeaza persoane pe baza unui contract individual de munca ori in baza unui statut special, dar si persoanelor fizice, dupa caz. Persoanele in cauza sunt obligate sa depuna lunar la casele de asigurari declaratii nominale privind obligatiile ce le revin fata de fond, si dovada platii contributiilor. Prevederile alineatelor anterioare se aplica si persoanelor care exercita profesii libere sau care sunt autorizate, potrivit legii, sa exercite activitati independente.
In indeplinirea acestei obligatii instituite de lege, contestatorul nu a depus declaratii corespunzatoare in vederea calcularii si achitarii obligatiei de contributie la fond. Ca urmare, in baza protocolului incheiat intre CAS si ANAF, aceasta din urma a comunicat catre CAS veniturile realizate de catre contestator, si ca urmare, CAS a emis la data de 23.01.2012 decizia de impunere nr._/23.01.2012 ( fila 27) pentru suma de 2729,76 lei contributii CAS in perioada 20.07.2012 – 20.10.2012 si penalitati aferente. In aceeasi zi a emiterii deciziei de impunere, CAS a emis somatia din 23.01.2012 si titlu executoriu din 23.01.2012 ( fila 25, 26 ) pentru suma de 2729,76 lei, iar ulterior a emis decizia de obligare la plata accesoriilor din 1.07.2012 ( fila 8 ) pentru suma de 1186 lei, urmata de somatia si titlul executoriu din 27.12.2012 ( fila 22, 23 ), pentru suma de 2164 lei.
Impotriva acestei executari, contestatorul a formulat la data de 6.03.2013 in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei si a titlului executoriu de la 26.02.2013 ( fila 29), prezenta contestatie la executare, in temeiul art. 172 din OG 92/2003. Instata retine ca intimata nu a facut, asa cum se va arata, dovada comunicarii corespunzatoare a actelor de executare catre contestator la o data anterioara, astfel ca, comunicarea din data de 26.02.2013 este singura valabila in prezenta procedura si in raport de care se poate aprecia curgerea termenului de formulare a contestatiei.
In motivarea contestatiei, contestatorul a aratat in principal ca nu i s-a comunicat in mod corezpunzator decizia de impunere, si nu datoreaza obligatia de contributii, intrucat nu exista un contract de asigurare de sanatate incheiat, si nu a desfasurat activitate.
Asupra temeiniciei contestatiei, instanta retine ca in cauza, intimata nu a fost in masura sa depuna la dosarul cauzei dovada comunicarii corespunzatoare a deciziei de impunere nr._/22.03.2012 catre contestator, si, cu toate acestea ulterior, s-a procedat la emiterea la 23.01.2012 a somtaiei si titlului executoriu din 23.01.2012 ( fila 25, 26 ) urmate de somatia si titlul executoriu din 27.12.2012 ( fila 22, 23 ).Totodata, intimata nu a fost in masura sa depuna decizii de impunere pentru toate sumele retinute, si nici decizii de impunere coerente care sa reflecte sumele inscrise in somatiile si titlurile executorii emise succesiv, cele din 23.01.2012 fiind emise pentru suma de 2729,76 lei, iar cele din 27.12.2012, pentru suma de 2164 lei.
Or, potrivit art. 141 alin. 1 din OG 92/2003, executarea silita a creantelor se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu. Potrivit aceleiasi legislatii specifice, executarea silita a creantelor fiscale presupune ca premisa esentiala existenta unui titlu de creanta care sa fi devenit titlu executoriu prin expirarea termenului de plata prevazut de lege, ceea ce nu s-a realizat insa in cauza, asa cum se va arata. Astfel, potrivit art. 110 OG 92/2003 titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. In cauza de fata exista titlu de creanta, respectiv decizia de impunere nr._ din 23.01.2012, si decizia de impunere accesorii din 1.07.2012.
Potrivit art. 141 alin. 2 din OG 92/2003, titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau in alt mod prevazut de lege. In acest sens, se impune a se face distinctia juridica majora intre titlu de creanta si titlu executoriu. Astfel, daca atat titlu de creanta cat si titlu executoriu constituie temeiul legal pentru colectarea creantelor fiscale, deosebirea esentiala dintre cele doua documente justificative consta in faptul ca unul din ele ( in speta, titlu de creanta ) se refera la creantele fiscale care nu au ajuns la scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege, iar celalalt ( in speta, titlul executoriu ), se refera tocmai la creantele fiscale care au ajuns la scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege, titlul executoriu fiind practic documentul specific de incepere a procedurilor de executare silita. ( Codul de procedura fiscala, Comentarii si explicatii, Ed. CH B., Bucuresti 2008, H. S., L. T., D. Patroi).
In cauza, insa titlul de creanta - decizia de impunere nu a devenit titlu executoriu, intrucat decizia nu a fost comunicat in mod legal debitorului, anterior inceperii procedurii de executare silita, astfel incat sa curga termenul de plata prevazut de lege, abia la implinirea caruia se putea vorbi de existenta unui titlu executoriu. Astfel, intimata nu a fost in masura sa depuna la dosarul cazuei dovada de comunicare a deciziei de impunere catre contestator, la dosarul cauzei fiind depuse proceduri de comunicare esuate ( filele 33, 34, 35 ) efectuate la o alta adresa ( . cea la care figura debitorul in evidentele legale ( R. M. nr. 4) ( si unde in cele din urma intimata a facut comunicarea la 26.02.2013 – fila 29 ). Nici comunicarea prin prin publicitate, prin afisare pe site-ul si la sediul CAS, in cadrul unui anunt colectiv, nu este conforma, cat timp incercarile anterioare de comunicare din partea intimatei, la domiciliul contestatorului, s-au facut la un domiciliu gresit.
Iar comunicarea deciziei o data cu somatia ( asa cum s-a ajuns, in cele din urma, la 26.02.2013 ), nu este, de asemenea, legala; decizia – titlu de creanta, trebuia comunicata anterior, pentru a curge termenul de plata ( de care sunt legate anumite drepturi ale debitorului, asa cum se va arata ), abia dupa implinirea termenului existand decizie ca si titlu executoriu ce va insoti somatia.
Este adevarat ca art. 44 din OG 92/2003 enumera mai multe mijloace de comunicare si in cele din urma si publicitatea ( prezentarea contribuabilului la sediu, prin remitere sub semnatura, prin posta, prin fax, e-mail, publicitate ) fara a stabili in mod expres o ordine de prioritate intre acestea. Nu mai putin insa, aceasta ordine de prioritate este una de la sine inteleasa, si ea decurge din necesitatea insasi de a respecta dreptul debitorului, si de a nu face din executarea creantelor fiscale o procedura formala ( din punct de vedere al drepturilor debitorului ) si abuziva. Astfel, legat de aceasta comunicare, debitorul are dreptul de a fi instiintat, dreptul de plati benevol inafara unei proceduri de executare silita si evitand astfel costuri suplimentare, si, mai ales, dreptul de a contesta decizia respectiva la organul ierarhic superior si apoi la instanta decontencios administrativ ( conform art. 209 si 218 din OG 92/2003 ). Or, printr-o comunicare pur formala – prin afisarea formala la sediul creditoarei, nu se poate sustine ca au fost respectate atari drepturi.
In acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala care, analizand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 44 din OG 92/2003 prin decizia nr. 891/2010 si decizia 667/2009, a statuat ca textul de lege este constitutional, insa el reglementeaza o modalitate ultima si subsidiara de comunicare a actelor fiscale, folosita doar in cazul in care celelalte modalitati de comunicare nu au putut fi indeplinite din motive obiective, iar revine instantei de judecata sarcina de a statua folosirea abuziva a publicitatii in comunicarea actelor fiscale.
Ca urmare, instanta apreciaza ca nu s-a realizat in cauza o procedura de comunicare efectiva a deciziei de impunere catre debitor, ca in acest mod decizia de impunere nu a putut deveni titlu executoriu – pentru ca lipsind comunicarea, nu a inceput sa curga termenul prevazut de lege la sfarsitul caruia decizia devenea prin efectul legii, titlu executoriu. Si drept consecinta, nu exista, in mod juridic, un titlu executoriu, iar fara titlu executoriu, nu exista executarea legala.
Instanta subliniaza ca retinand aceste aspecte, nu este vorba de un simplu formalism, si ca, comunicarea deciziei odata cu somatia nu suplineste lipsa comunicarii initiale necesare, aceasta pentru ca de comunicarea anterioara inceperii executarii silite, curg drepturi ale debitorului asa cum s-a aratat, in special dreptul debitorului de a contesta decizia respectiva la organul ierarhic superior si apoi la instanta de contencios administrativ ( conform art. 209 si 218 din OG 92/2003 ) - drept pe care contestatorul si l-a exercitat, prin formularea contestatiei administrativ fiscale, tot de la data de 26.02.2013. Urmeaza ca, creditoarea sa refaca procedura de comunicare si sa procedeze la executarea numai dupa respectarea procedurilor.
Mai retine instanta si procedura de executare este viciata si prin aceea ca, in cauza, suma retinuta in decizia de impunere difera de cea inscrisa in titlu executoriu si somatie. Astfel, la 23.01.2012 se emite decizie, somatie si titlu executoriu pentru suma de 2729,76 lei, la 1.07.2012 se adauga o decizie de obligare la plata accesorii ( de asemenea, necomunicata distinct), pentru suma de 1186 lei – care, firesc, fiind vorba de accesorii, s-ar adauga la suma pentru care se emisese deja titlu executoriu, rezultand o suma si mai mare, pentru ca ulterior la 27.12.2012 sa se emita o noua somatie si titlu executoriu pentru 2164 lei.
Nu este plauzibila explicatia intimatei privind aceste oscilatii din titlurile executorii succesive ( cum ca ar fi vorba de obligatii accesorii ulterioare – cuantumul ar fi trebuit sa creasca, prin adaugarea obligatiilor accesorii, iar nu sa scada, cum s-a intamplat in cauza, si oricum si pentru obligatiile accesorii ar trebui sa existe decizie de impunere corespunzatoare ), si aceasta oscilare a intimatei asupra sumei de executat, care nu poate fi urmarita si explicata corespunzator, este in sine o dovada si un motiv de nelegalitate a procedurii de executare.
De altfel, asa cum a aratat intimata, in urma precizarilor solicitate de catre instanta pentru termenul din 23.05.2013, intimata a procedat la emiterea unei noi decizii de impunere din data de 20.05.2013, care sa fie conforme si sa reflecte obligatiile ce apar in evidenta sa, aspect care constituie in sine o recunoastere implicita din partea intimatei asupra neconformitatii somatiilor si titlurilor executorii emise pentru alte sume. Instanta subliniaza ca emiterea unei atari decizii nu influenteaza prezenta executare, nu o valideaza, cat timp somatiile si titlurile executorii emise deja nu au fost anulate de catre intimata, ele sunt anterioare, iar nu ulterioare acestei decizii, decizia abia emisa ( la 20.05.2013, cu 3 zile inainte de prezentul termen de judecata din 23.05.2013 ), in mod evident, nu a fost comunicata in timpul foarte scurt existent ( 3 zile ) si nu a curs termenul de plata – si deci, din nou, nu poate fi titlu executoriu, inca. Oricum, emiterea unei decizii de impunere care eventual va fi corect comunicata si corect emisa ca si continut ( aspect care nu ii revine prezentei instante spre analiza, in cadrul contestatiei la executare, ci poate fi suspus controlului, numai in contestatia administrativ – fiscala ), va putea constitui fundamentul unei viitoare executari legale, dar nu este in masura sa valideze executarea deja existenta, asa cum s-a aratat.
In ce priveste critica contestatorului ca nu datoreaza pentru ca nu are contract cu CAS, instanta atrage atentia ca aceasta aparare nu poate fi formulata . la executare, motivele privind substanta titlului neputand fi analizate in contestatia la executare decat in cazul in care partea n-ar fi avut o cale de atac separata ( dar in procedura fiscala exista o atare cale de atac, prin existenta caii de atac administrative la organul ierarhic superior si apoi la instanta de contencios administrativ impotriva deciziei de impunere ).
Pentru aceste motive, instanta retinand ca in cauza, titlu de creanta – decizia de impunere nu a devenit titlu executoriu prin aceea ca nu a fost comunicat legal catre debitor anterior procedurii de executare silita, astfel incat sa fi curs termenul de plata – abia la sfarsitul caruia se putea vorbi de un titlu executoriu in conformitate cu dispozitiile art. 141 alin. 2 din OG 92/2003, si ca fara titlu executoriu, nu exista executarea legala in conformitate cu dispozitiile art. 141 alin.1 din OG 92/2003 executarea silita efectuandu-se numai in temeiul unui titlu executoriu, precum si faptul ca titlurile executorii au fost emise succesiv si pentru sume diferite intre ele precum si fata de decizia de impunere, urmeaza sa admita contestatia si sa dispuna anularea formelor de executare efectuate impotriva debitorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE
Admite contestația la executare formulată de către contestatorul U. B., domiciliat in mun. Botosani, .. 4, jud. Botosani, în contradictoriu cu intimata Directia Generala a Finatelor Publice a Judetului Botosani, cu sediul in mun. Botosani, .. 5, jud. B..
Anuleaza formele de executare silită efectuate de intimata impotriva contestatorului in dosar executare silita nr._/7/_ /_.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 31.05.2013.
P.,GREFIER,
N. M. AlinaNasche L.
Red/tehnored NMA 31.05.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7160/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 844/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
