Uzucapiune. Sentința nr. 5591/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5591/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 14-05-2013 în dosarul nr. 3900/193/2012
Dosar nr._ Uzucapiune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
Ședința publică din data de 14 mai 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE – P. A. - M.
GREFIER – Terțis G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5591
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamantul R. I., domiciliat în mun. B., .> în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUN.B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul, asistat de avocat din oficiu B. F., lipsă fiind reprezentantul pârâtului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, față de susținerile apărătorului reclamantei în sensul că acesta înțelege să-și modifice acțiunea, în sensul de a se constat dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafața de 1.253 m.p., instanța procedează la luarea unei declarații în acest sens reclamantului.
Având în vedere adresa de la fila 158, se apreciază că nu se mai impune efectuarea unei noi expertize pentru evaluarea acelui teren.
Totodată, avocat B. F. precizează că nu este de acord cu valoarea stabilită de expert prin raportul de expertiză, însă nu cere efectuarea unui alte expertize.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul desemnat din oficiu al reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost modificată la acest termen, în sensul de a se constata dreptul de proprietate al petentului pentru suprafața de 1.253 m.p. din . probele administrate în cauză s-a dovedit că acțiunea este fondată, din declarațiile martorilor audiați și din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că reclamantul din anul 1959 și până la revoluție a avut posesia și folosința terenului menționat.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în data de 19.03.2012, sub nr._ pe rolul Judecătoriei B., reclamantul R. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. L. DE APLICAREA LEGII NR.18/1991 a mun. B., recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 250 m.p.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a ținut acest teren în regimul comunist în locul unui alt teren care i-a fost luat pentru construirea șoselei, terenul ținut fiind primit de la Cooperativa Progresul și pentru faptul că a construit un canal pe proprietatea sa pentru a se scurge reziduurile cooperativei.
Reclamantul nu a indicat temeiul de drept al acțiunii și nu a depus înscrisuri în dovedire.
Pârâta C. L. de Aplicare a legii nr.18/1991 a mun. B. a formulat întâmpinare (fila 10), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a petentului deoarece nu a deținut niciodată terenul în suprafață de 250 m.p. solicitat, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive.
În motivare, susține intimata că petentul nu a identificat amplasamentul terenului, nu a indicat vecinătățile sau modul în care a fost deposedat de teren și nici nu a prezentat actele doveditoare care atestă faptul că a deținut sau a avut în proprietate această suprafață de teren, iar pentru reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991, petentul trebuia să formuleze o cerere, însă din cercetările efectuate la Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară și a consultării registrelor Comisiei locale de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B. nu s-a găsit nicio cerere de restituire sau constituirea a dreptului de proprietate a petentului R. I. pentru suprafața de 250 m.p.
La solicitarea instanței, Primăria mun. B. a comunicat prin adresa de la fila 20, că terenul în suprafață de 250 m.p. se află în proprietatea Consiliului local al mun. B., fiind concesionat către o terță persoană în prezent.
În ședința de judecată din data de 30.04.2012, întrucât erau necesare lămuriri cu privire la obiectul cererii, instanța a procedat la luarea unei declarații reclamantului (fila 23), care a precizat că dorește atribuirea în folosință a terenului de 250 m.p., întrucât în prezent primăria l-a concesionat unei alte persoane, iar reclamantului îi este necesar pentru a hrăni animalele. Pe baza acestei declarații, instanța a calificat obiectul acțiunii ca fiind obligația de a face, fiind introdus în cauză în calitate de pârât C. L. al mun. B. în locul Comisiei Locale de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B..
Prin încheierea de ședință din data de 25.05.2012, întrucât pârâta C. L. de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B. a fost înlocuită cu pârâtul C. L. al mun. B., instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a petentului, excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de C. L. de aplicarea legii nr.18/1991 a mun. B., ca fiind formulate de o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Pârâtul C. L. al mun. B. a formulat întâmpinare (fila 30), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât cererea reclamantului poate fi rezolvată pe cale administrativă și a solicitat a se pune în vedere reclamantului să depună dovada formulării unei cereri de închiriere sau concesionare a suprafeței de 250 m.p., în caz contrar, apreciază ca fiind prematură acțiunea acestuia.
Prin cererea formulată la data de 20.06.2012 (fila 31), reclamantul a precizat că nu dorește să închirieze suprafața de 250 m.p. întrucât a ținut acest teren neîntrerupt din 1959 până la revoluție, în urma convenției pe care a avut-o cu Cooperativa Progresul pentru îngrijirea canalului construit în favoarea acesteia.
Prin adresa înaintată la data de 03.09.2012 (fila 34), pârâtul C. L. al mun. B. a învederat că reclamantul deține suprafața de 1447 m.p. în ..92, ca urmare a stabilirii dreptului de proprietate asupra acestuia prin sentința civilă nr.1114/2009 pronunțată în dosarul nr._, iar terenul în suprafață de 250 m.p. situat în ..65 este limitrof terenului de pe ..92, însă nu este și nici nu a fost deținut de reclamant, deoarece proprietarul acestei suprafețe de teren este C. L. al mun.B., iar utilizatori figurează A. M., P. G. și B. D.. Pârâtul a depus înscrisuri (filele 35-46).
În ședința de judecată din data de 04.10.2012, întrucât reclamantul nu a formulat în scris precizări cu privire la obiectul acțiunii, deși i s-a pus în vedere această obligație în mod repetat, instanța a procedat la luarea unei noi declarații reclamantului (fila 54), care a precizat că dorește recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 250 m.p. situat în ..92, întrucât l-a deținut din 1951 până la revoluție, când primăria sau consiliul local l-au dat în folosință altor persoane.
Față de noile precizări ale reclamantului, prin încheierea de ședință din data de 04.10.2012, instanța a calificat obiectul acțiunii ca fiind constatarea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii de lungă durată și a acordat termen pentru a fi depusă întâmpinarea de către pârât având în vedere noile precizări.
Întrucât reclamantul nu are cunoștințe juridice și nici posibilități materiale pentru a-și angaja un apărător, prin încheierea de ședință din data de 12.11.2012 (fila 70), instanța a admis cererea de ajutor public judiciar și a dispus desemnarea unui apărător din oficiu care să asigure asistența juridică a reclamantului R. I.. La data de 17.01.2013, reclamantul a formulat precizări scrise (fila 85), prin care motivează că a avut o posesie utilă și neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar asupra terenului de 250 m.p., indicând temeiul de drept art.1846-1847 Cod civil.
Pârâtul C. L. al mun. B. a formulat întâmpinare (fila 104), prin care a solicitat respingerea acțiunii întrucât reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor specifice uzucapiunii, respectiv a posesiei utile și neviciate pentru a opune dreptul său de proprietate pârâtului. Susține pârâtul că și-a îndeplinit sarcinile ce-i revin în calitate de proprietar, dovadă fiind contractele de închiriere a terenului unor terțe persoane, iar prerogativele dreptului de proprietate i-au fost conferite prin efectul legii, de dispozițiile art.33 și 36 din Legea nr.18/1991.
În dovedire, pârâtul a depus copia adresei nr.3207/29.01.2013 a Biroului de cadastru (fila 106), copia contractului de închiriere nr.9/28.04.2004 (fila 107), copia contractului de închiriere nr.76/12.05.2004 (fila 111).
La solicitarea instanței, Serviciul județean B. al Arhivelor Naționale a înaintat adresa nr.90C/11.02.2013 (fila 116) prin care a învederat că nu deține acte de schimb încheiate între terțe persoane sau instituțiile publice de stat, respectiv între R. I. și Cooperativa Progresul.
Instanța, pentru justa soluționare a cauzei, a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse ambele părți, expertiza topografică (filele 120-126) și proba testimonială cu doi martori pentru reclamant în persoana numiților V. D. (fila 78) și C. T. (fila 87) și a dispus atașarea dosarului nr._ .
La termenul de judecată de astăzi, reclamantul a susținut că solicită constatarea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1253 m.p. identificată în anexa 1 a raportului de expertiză, întrucât întreaga suprafață i-a fost pusă la dispoziție de Cooperativa Progresul în 1958 pentru a o folosi în schimbul întreținerii canalului, teren pe care l-a folosit până la revoluție, deoarece ulterior, a fost în folosința unor terți care îl țin și în prezent, sens în care instanța a procedat la luare unei declarații reclamantului (fila 163).
Analizând cererea reclamantului și ansamblul probelor administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Situația de fapt
Potrivit susținerilor reclamantului, confirmate de cei doi martori propuși de acesta, în anul 1958 a făcut o înțelegere cu Cooperativa Progresul B. ca, în schimbul întreținerii canalului care colecta reziduurile de la cooperativă și care trecerea pe proprietatea reclamantului, acesta să folosească o suprafață de teren, identificată în raportul de expertiză ca fiind de 1253 m.p. Reclamantul recunoaște că acest teren l-a primit doar pentru a-l folosi, ca o compensare a faptului că, terenul proprietatea sa era afectat de traversarea canalului care deservea cooperativa.
Totodată, potrivit declarațiilor martorilor audiați în cauză, reclamantul a folosit acest teren până în anul 1989 după care, ca urmare a desființării Cooperativei Progresul, în temeiul art.33 și 36 din Legea nr.18/1991, acest teren a intrat în proprietatea municipiului B., care l-a dat spre administrare Consiliului L. al mun. B., pârâtul susținând că terenul, proprietatea statului, fusese dat în folosință cooperativei, fără ca aceasta să aibă un drept de dispoziție asupra lui.
În prezent, această suprafață de teren este închiriată de Primăria mun. B. unor terțe persoane, aspect ce rezultă din copiile contractelor de închiriere depuse la dosar de pârât (filele 107-115), iar potrivit precizărilor pârâtului (fila 142), acest teren a intrat în proprietatea municipiului B. urmare a Deciziei nr.99/1961 de la numitul Shapira (fila 143), ai cărui moștenitori au formulat notificări pentru retrocedarea lui, în baza Legii nr.10/2001, aflate în curs de soluționare. Totodată, se învederează că Fostul Sfat Popular B. a dat spre folosință gratuită Cooperativei terenul din . reclamantul figurează în rolul agricol cu suprafața totală de 1385 m.p., obținută conform sentinței civile nr.1114/2009, iar conform fișei bunului imobil figurează înscris în rolul agricol cu o suprafață totală de 1447 m.p., cu un plus de 62 m.p.
În drept, instanța reține că uzucapiunea este modul de dobândire al proprietății sau al unui alt drept real prin posedarea neîntreruptă a lucrului, în tot timpul fixat de lege, prescripția achizitiva fiind o sancțiune prevăzută de legea civila pentru proprietarul nediligent care se desesizează de bunul sau pe o perioada mare de timp.
Art.1890 cod civil stabilește că, pentru a se dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, trebuie să fie îndeplinite două condiții și anume, să existe o posesie de 30 de ani și aceasta să fie utilă, respectiv lipsită de vicii. Calitățile posesiei sunt prevăzute de art.1847 Cod civil și anume, să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, iar elementele posesiei, care trebuie dovedite în persoana celui ce invocă uzucapiunea, sunt elementul material, care presupune acte materiale de folosire a lucrului și elementul intențional, care constă în exercitarea actelor materiale cu intenția de a le face pentru sine, așa cum le-ar exercita proprietarul.
In cazul de față, instanța constată că lipsește elementul intențional al posesiei, întrucât reclamantul a recunoscut că terenul în suprafață de 1253 m.p. l-a primit doar spre folosință, fiind astfel un detentor precar și nu un posesor și nici nu a făcut dovada intervertirii detenției precare în posesie iar detenția precara, oricât de îndelungat ar fi exercițiul acesteia, nu se bucura de efectul juridic al dobândirii proprietății asupra bunului deținut și, în consecință, nu se poate retine ca reclamantul a exercitat o posesie utilă timp de 30 de ani.
Mai mult, instanța reține că terenul ce face obiectul prezentului litigiu, prin Decizia nr.99/1961 a intrat în proprietatea municipiului B., iar Cooperativa Progresul îl avea dat de către stat în folosință gratuită, astfel că acest teren, în perioada cât l-a stăpânit reclamantul era proprietatea statului, ca formă a proprietății socialiste, fiind inalienabil și astfel, nu putea face obiectul unei posesii utile.
Instanța nu poate reține susținerea reclamantului că terenul a fost primit în proprietate ca urmare a unui schimb făcut cu cooperativa întrucât, în cazul în care ar fi avut loc un schimb de terenuri, reclamantul ar fi stăpânit acest teren sub nume de proprietar și nu doar ca un posesor însă acest schimb nu putea avea loc atât timp cât și cooperativa îl avea în folosință gratuită și nu îl avea în proprietate, pentru a avea un drept de dispoziție asupra lui.
Reținând neîntrunirea cerințelor legale pentru exercitarea de către reclamant a unei posesii utile pe durata de 30 de ani, reclamantul recunoscând că a ținut acest teren doar în calitate de detentor precar, instanța va respinge acțiunea în constatarea dreptului de proprietate în temeiul uzucapiunii de lungă durată, formulată de reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâtului C. L. al mun. B., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul R. I., domiciliat în mun. B., .. 92, județul B., în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI B., așa cum a fost modificată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.05.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
P. A. – MihaelaTerțis G.
Redact. + tehnoredact. Jud. P.A.M.
Ex. 4 - 1 iulie 2013
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3847/2013. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 777/2013. Judecătoria... → |
|---|
