Revendicare imobiliară. Sentința nr. 3847/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3847/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 11621/193/2011
Dosar nr._ Revendicare mobiliară
+
Pretenții bănești
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 04.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. - C.
GREFIER: M. M.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3847
Pe rol judecarea cauzei civile ce are ca obiect revendicare mobiliară + pretenții bănești, formulată de reclamanta C. M. - A., în contradictoriu cu pârâții C. L., J. R. M. și J. F. - M..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 22.03.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 28.03.2012, apoi pentru astăzi, când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată în data de 03.08.2011, sub nr._, pe rolul Judecătoriei B., reclamanta C. M. - A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. L. și J. R. M., ca prin hotărârea ce urmează a se pronunța să oblige pârâții la plata sumei de 16.000 lei reprezentând îmbunătățirile pe care le-a adus imobilului proprietatea pârâtei J. R. M., la restituirea bunurilor proprii ale reclamantei situate în imobilul menționat, precum și la plata contravalorii bunurilor proprii ale reclamantei pe care pârâtul C. L. le-a înstrăinat.
În motivarea acțiunii se arătă că reclamanta este căsătorită cu pârâtul C. L., însă pe rolul Judecătoriei B. există un dosar de divorț.
Reclamanta menționează că s-a căsătorit cu pârâtul în februarie 2010, însă l-a cunoscut în anul 2008, când s-a întors din Italia, unde a muncit încă din anul 2002, perioadă în care a strâns aproximativ 4.000 euro.
Se învederează instanței că reclamanta a început relația cu pârâtul C. L., fiica acestuia din prima căsătorie (pârâta J. R. M.) fiind plecată la muncă în Spania. La cererea pârâtului, se precizează că reclamanta s-a mutat în apartamentul acestuia, care i-ar fi cerut să aducă și bunuri electro casnice, pentru a le folosi, lucru pe care l-a și realizat bunurile regăsindu-se în apartament la momentul formulării acțiunii, mai puțin frigiderul și aragazul, pe care C. L. le-a înstrăinat. Totodată, reclamanta susține că pârâtul a înstrăinat și inelele de aur aparținând acesteia.
Reclamanta afirmă că în anul 2009, atunci când s-a mutat la pârât, apartamentul se afla într-o stare deplorabilă, motiv pentru care a hotărât să investească din banii săi, suma de 4.000 Euro, cumpărând materiale și renovând interiorul apartamentului. Reclamanta a mai arătat că a înlocuit ușile de interior, a cumpărat materiale pentru instalarea unei centrale termice, a cumpărat centrala termică, toate cheltuielile ridicându-se la suma de 16.000 lei.
Reclamanta a menționat că pârâta J. R. M. s-a întors de la muncă din Spania și a apreciat modul în care s-a efectuat renovarea apartamentului, însă s-a opus oficializării relației dintre tatăl său și pârâtă.
Se menționează că pârâții au rezolvat situația juridică a apartamentului, în sensul că pârâtul C. L. a înstrăinat cota sa de proprietate către fiica sa - pârâta J. R. M..
În susținere nu au fost depuse înscrisuri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă.
Prin încheierea din data de 23.03.2012 a Camerei de Consiliu, în temeiul art. 8 din O.U.G. nr. 51/2008, reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar în cuantum de 716 lei cu titlu de scutire de la plata taxei judiciare de timbru și 5 lei timbru judiciar.
1. Pârâții C. L. și J. R. M., legal citați, s-au prezentat în fața instanței și au depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării, se arată că reclamanta nu a plătit nimic în casă, nu a avut nici un venit, iar suma de 4.000 Euro nu a existat.
S-a învederat instanței că în anul 2009 pârâtul C. L. a contractat un împrumut în valoare de 3.300 lei, sumă cu care a achiziționat 3 uși interioare și o centrală termică. Totodată, se afirmă că suma de 4.000 lei necesară achiziționării accesoriilor și instalării centralei a fost primită de pârâtul C. L. de la tatăl său.
Se mai precizează că presupusa zugrăveală a apartamentului nu a însemnat nimic altceva decât aplicarea unui strat de var după montarea centralei, materialele fiind achiziționate de pârâtul C. L., iar echipa de muncitori fiind adusă tot de acesta.
În final, s-a menționat că reclamanta a primit de la pârâtul C. L. suma de 2.500 lei pentru școlarizare, însă nu are pretenții cu privire la aceasta.
În drept, pârâții nu au invocat dispoziții legale.
În susținerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri: filele 37 - 48.
La termenul de judecată din data de 27.04.2012 au fost audiați martorii C. C., L. C. M. și D. G., la același termen fiind administrată și proba cu interogatoriul pârâtului C. L.. În aceeași ședință părțile au depus la dosar înscrisuri (filele 55 - 74), reclamanta solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitului J. F. M., soțul pârâtei J. R. M..
2. Pârâtul J. F. M., legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței, nu a depus întâmpinare, dar a formulat concluzii scrise, solicitând respingerea acțiunii. Mai precis, concluziile scrise au fost redactate prin avocat, în numele celor trei pârâți, fiind invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților J. F. M. și J. R. M..
La termenul de judecată din data de 11.07.2012 a fost audiat martorul C. A., la același termen fiind depuse la dosar înscrisuri (filele 83 - 128).
Pentru termenul de judecată din data de 13.11.2012 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică P. I..
La termenul de judecată din data de 07.12.2012 reclamanta a mai depus înscrisuri, în susținerea cererii de chemare în judecată (filele 205 - 226). La același termen de judecată a fost depus la dosar un punct de vedere al expertului P. I..
Având în vedere concluziile scrise ale pârâților, instanța a dispus repunerea cauzei pe rol și a pus în discuția părților cele două excepții invocate.
Pentru justa soluționare a cauzei instanța a încuviințat și administrat proba cu martori, proba cu expertiza de specialitate, precum și proba cu înscrisurile depuse la dosar de către părți.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale, sub aspectul excepțiilor invocate, dar și pe fondul cauzei, reține următoarele:
I) Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului J. F. M.
Potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ.: instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
D. fiind caracterul absolut și peremptoriu al excepției lipsei calității procesuale pasive, verificarea prioritară a posibilității pârâtului J. F. M. de a sta în proces se impune cu necesitate.
O condiție importantă pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea.
Spre deosebire de capacitatea procesuală care se apreciază în general, pentru o anumită categorie de persoane, calitatea procesuală se determină în concret, în raport de litigiul dedus judecății.
Astfel, calitatea procesuală presupune justificarea dreptului sau a obligației unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil. Această justificare nu presupune cu necesitate existența unui anumit raport juridic de drept substanțial (în cazul calității procesuale active) și nici o obligație inclusă în conținutul unui raport juridic de drept substanțial (în cazul calității procesuale pasive).
S-a impus concepția potrivit căreia calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă). Uneori legiuitorul, din diverse rațiuni, a recunoscut legitimitate procesuală activă și altor persoane decât titularul dreptului.
În cazul de față reclamanta C. M. - A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. L. și J. R. M., obligarea la plata sumei de 16.000 lei reprezentând îmbunătățirile pe care le-a adus imobilului proprietatea pârâtei J. R. M., la restituirea bunurilor proprii ale reclamantei situate în imobilul menționat, precum și la plata contravalorii bunurilor proprii ale reclamantei pe care pârâtul C. L. le-a înstrăinat. Ulterior a solicitat judecata în contradictoriu și cu pârâtul J. F. M., motivat de faptul că la data de 14.06.2011 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 755 de B.N.P. A. M. P., prin care pârâtul C. L. a înstrăinat soților J. F. M. și J. R. M. cota sa parte de ½ din apartamentul din B., Calea Națională nr. 52, ., jud. B..
Reclamanta este cea căreia îi revine sarcina de a dovedi atât legitimarea sa procesuală, cât și a pârâților.
Verificarea legitimării procesuale a părților trebuie să o facă instanța și se impune în privința oricărei acțiuni, indiferent de obiectul ei, după cum se urmărește realizarea dreptului sau numai constatarea existentei sau neexistentei unui drept.
În acest sens, instanța reține că acțiunea reclamantei are trei capete de cerere: obligarea la plata sumei de 16.000 lei reprezentând îmbunătățiri aduse apartamentului; obligarea la restituirea bunurilor proprii ale reclamantei situate în imobilul menționat; obligarea la plata contravalorii bunurilor proprii ale reclamantei ce au fost înstrăinate.
Astfel, calitatea procesuală pasivă a pârâtului J. F. M. într-o astfel de cerere ar fi fost justificată doar în ipoteza în care pârâtul ar fi fost proprietar al apartamentului la momentul efectuării îmbunătățirilor. Or, din probele administrate în cauză, rezultă că acesta a devenit proprietar (cotă parte) al apartamentului în luna iunie 2011, după efectuarea îmbunătățirilor.
Având în vedere cele expuse, instanța apreciază drept întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului J. F. M. invocată de acesta prin concluziile scrise, fapt pentru care urmează să o admită și să respingă acțiunea față de acesta.
II) Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei J. R. M.
Așa cum s-a menționat și mai sus, conform art. 137 alin. 1 C.pr.civ. instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.
D. fiind caracterul absolut și peremptoriu al excepției lipsei calității procesuale pasive, verificarea prioritară a posibilității pârâtei J. R. M. de a fi parte în proces se impune cu necesitate.
Așa cum s-a menționat mai sus, acțiunea reclamantei are trei capete de cerere: obligarea la plata sumei de 16.000 lei reprezentând îmbunătățiri aduse apartamentului; obligarea la restituirea bunurilor proprii ale reclamantei situate în imobilul menționat; obligarea la plata contravalorii bunurilor proprii ale reclamantei ce au fost înstrăinate.
Calitatea procesuală pasivă a pârâtei J. R. M. într-o astfel de cerere este justificată, deoarece pârâta era proprietară a apartamentului la momentul efectuării îmbunătățirilor, aspect ce rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză.
Urmare a acestor aspecte instanța constată că excepția invocată este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.
III) Pe fondul cauzei
În fapt, reclamanta C. M. - A. și pârâtul C. L. s-au căsătorit la data de 13.02.2010, iar prin sentința nr. 6450/14.10.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a dispus desfacerea căsătoriei prin divorț.
Anterior căsătoriei, reclamanta C. M. - A. a locuit împreună cu pârâtul C. L. la apartamentul proprietatea sa, din B., Calea Națională nr. 52, ., jud. B.. Mai exact, acest apartament era în proprietatea pârâților C. L. și J. R. M., fiecare cu o cotă de ½. Așa cum s-a menționat mai sus, la data de 14.06.2011 a fost încheiat contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 755 de B.N.P. A. M. P., prin care pârâtul C. L. a înstrăinat soților J. F. M. și J. R. M. cota sa parte de ½ din apartament.
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat obligarea la plata sumei de 16.000 lei reprezentând îmbunătățiri aduse apartamentului; obligarea la restituirea bunurilor proprii rămase în imobilul menționat; obligarea la plata contravalorii bunurilor proprii ce au fost înstrăinate.
1.Cu privire la primul capăt de cerere, reclamanta a susținut că a muncit în Italia din anul 2002 și a strâns suma de aproximativ 4.000 euro, iar după ce s-a mutat cu pârâtul a adus îmbunătățiri apartamentului în valoare de 16.000 lei (aproximativ 4.000 euro), constând în cumpărarea de materiale și renovarea interiorului apartamentului, înlocuirea ușilor de interior, cumpărarea unei centrale termice și a materialelor necesare instalării acesteia.
Pârâții au afirmat că reclamanta nu a investit nici un ban, deoarece sumele necesare au fost procurate de aceștia (împrumut bancar, ajutor financiat de la rude).
La dosar ambele părți au depus înscrisuri pentru a susține cele afirmate, instanța constatând că reclamanta a fost la muncă în Italia având încheiate mai multe contracte de muncă: anul 2007 - 800 Euro/lunar (fila 55 dosar); anul 2007 - 1.733,34 Euro pentru perioada noiembrie - decembrie 2007 (fila 57 dosar); anul 2008 - 3.200 Euro pentru perioada ianuarie - aprilie 2008 (fila 58 dosar); anul 2008 - 900 euro/lunar (fila 83 dosar); anul 2008 - 950 euro/lunar (fila 98 dosar); anul 2007 - 700 euro/lunar (fila 109 dosar).
Deși pârâții au afirmat (fără temei) că reclamanta nu a avut nici un venit după întoarcerea în țară, această afirmație este contrazisă de înscrisurile existente la dosar. Astfel, potrivit adeverinței de venit nr. 26/17.01.2012 (fila 16 dosar) reclamanta a devenit angajat al S.C. Open Mind S.R.L. începând cu data de 01.06.2010, având un salariu net de 763 lei. Totodată, conform fișei fiscale (fila 72 dosar) reclamanta a realizat în perioada iunie - decembrie 2010 suma de 4.984 lei.
În schimb, pârâtul C. L., deși a avut calitatea de angajat (aspect recunoscut și de martorii propuși de reclamantă) nu a depus la dosar înscrisuri pentru pentru a dovedi veniturile lunare realizate.
Martorul L. C. M. (propus de reclamantă) a confirmat că reclamanta a muncit în străinătate și s-a mutat în apartamentul pârâtului cu puțin timp înainte de a se căsători. Martorul a precizat că a păstrat legătura cu reclamanta și după căsătorie și a fost în vizită la apartament, constatând personal îmbunătățirile aduse acestuia (montare centrală termică, zugrăvit). În final, martorul a precizat că reclamanta a avut un loc de muncă și în țară, după ce a început relația cu pârâtul C. L..
Totodată, martorul C. A. (propus de reclamantă) a confirmat că reclamanta a muncit în străinătate și s-a mutat în apartamentul pârâtului înainte de a se căsători. Martorul a afirmat că a fost în vizită la apartamentul pârâtului, constatând personal îmbunătățirile aduse acestuia. Martorul a mai precizat că reclamanta a avut un loc de muncă și în țară, după ce a început relația cu pârâtul C. L..
Martorul C. C. (propus de pârâtul C. L.) a confirmat faptul că a efectuat lucrări de reparații la apartament, fiind tocmit de către pârâtul C. L., deoarece ambii își desfășoară activitatea la același loc de muncă.
De asemenea, martorul D. G. (propus de pârâtul C. L.) a confirmat faptul că a efectuat lucrări de reparații la apartament, fiind tocmit de către pârâtul C. L..
Cu ocazia administrării probei cu interogatoriul pârâtului C. L., acesta a recunoscut doar faptul că după ce reclamanta a început să locuiască la el, s-a modificat structura ușii de acces. Pârâtul a menționat că celelalte îmbunătățiri au fost realizate fie înainte ca reclamanta să se mute în apartament, fie după aceea, dar din veniturile sale. Pârâtul a recunoscut că a amanetat o parte din bijuteriile reclamantei, dar banii i-ar fi folosit pentru operația de cezariană. În final, pârâtul a susținut că a primit ajutor financiar și din partea fiicei sale - pârâta J. R. M., care a trimis din Spania suma de 1.200 Euro.
Așa cum s-a menționat mai sus, pentru termenul de judecată din data de 13.11.2012 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică P. I.. Expertul a menționat că la imobilul din B., Calea Națională nr. 52, ., jud. B. a identificat ca îmbunătățiri: o centrală termică, înlocuirea ușilor interioare, executarea tencuielilor la pereți și tavane, executarea lucrărilor de gletuire și zăgrăveli, realizarea unei bolți de trecere sub forma unui unghi ascuțit. Expertul a concluzionat că valoarea îmbunătățirilor este de 11.000 lei, iar sporul de valoare adus apartamentului este de 10.500 lei.
Potrivit facturilor fiscale depuse la dosar (filele 207 - 2009) contravaloarea instalațiilor de încălzie a fost de 1.600 lei, contravaloarea proiectului de gaze naturale a fost de 220 lei, iar contravaloarea centralei termice a fost de 2.000 lei. Pentru aceste facturi fiscale au fost emise chitanțe de plată s-au bonuri fiscale, care dovedesc efectuarea efectivă a plății. Prin bonul fiscal din data de 27.07.2009 (fila 209 dosar) s-a achitat suma de 2.000 lei, prin chitanța din data de 29.07.2009 (fila 205 dosar) s-a achitat suma de 1.600 lei, iar prin chitanța din data de 22.07.2009 (fila 206 dosar) s-a achitat suma de 880 lei.
Conform graficului de rambursare (fila 37 dosar) pârâtul C. L. a obținut un împrumut de la B.R.D. - Sucursala B., în sumă de 3.000 lei, sumă de bani ce a fost încasată efectiv la data de 28.07.2009.
Prin urmare, instanța nu poate reține susținerile pârâtului referitoare la faptul că achiziționarea centralei termice s-a realizat cu banii obținuți din împrumutul bancar, motivat de faptul că banii au fost încasați efectiv la data de 28.07.2009, iar până la acea dată se efectuaseră deja plăți de 2.880 lei, fiind evident că acești bani au provenit din altă parte. Cu privire la această sursă de bani, pârâtul C. L. a afirmat că nu a provenit de la reclamantă, ci de la fiica sa care a muncit în Spania (1.200 euro) și de la tatăl său (4000 lei), însă nu a solicitat administrarea niciunei probe în acest sens. Având în vedere dispozițiile art. 1169 C.civ. (cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească), pârâtul avea îndatorirea de a proba faptul că a fost susținut financiar de familie.
Aspectul evident și dovedit prin administrarea de probe este acela că, atât reclamanta, cât și pârâtul C. L. au realizat venituri în perioada în care s-au realizat îmbunătățirile aduse apartamentului.
Reclamanta a lucrat în Italia și a realizat venituri, o parte din aceste venituri fiind investite în bunuri electrocasnice, iar o parte fiind economisiți (contracte de depozit și economii - fila 108). Totdată, reclamanta a lucrat și în România, realizând venituri. Și pârâtul C. L. a realizat venituri, fiind angajat la S.C. Locativa S.A.
În lipsa unor probe care să dovedească contribuția majoritară sau exclusivă a uneia sau alteia dintre părți, instanța apreciază că realizarea îmbunătățirilor s-a efectuat cu o contribuție egală din partea reclamantei și pârâtului.
Prin urmare, instanța va obliga pârâții C. L. și J. R. M. (proprietari ai apartamentului la momentul realizării îmbunătățirilor) să achite reclamantei, în parte, contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului situat în B., Calea Națională nr 52, ., jud. B., respectiv să achite suma de 5.250 lei.
2.Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanta a susținut că a achiziționat mobilă și echipamente electrocasnice, încă de pe vremea în care lucra în Italia, bunuri pe care le-a adus în apartamentul pârâtului C. L., solicitând restituirea bunurilor, deoarece acestea au rămas în imobil după separarea în fapt și pronunțarea divorțului.
Aceste aspecte au fost confirmate de martorii propuși de reclamantă (L. C. M. și C. A.), ambii martori arătând că reclamanta realiza venituri importante în străinătate, iar la întoarcerea în țară achiziționa diverse bunuri electro-casnice, pe care le depozita într-un imobil pe care îl avea închiriat, iar într-un final aceste bunuri au fost văzute în apartamentul pârâtului C. L..
Parțial, aceste bunuri au fost recunoscute și de pârâtul C. L., cu ocazia administrării probei cu interogatoriul, acesta menționând că aragazul a fost restituit surorii reclamantei, iar frigiderul se află în boxa apartamentului, însă reclamanta refuză să vină și să îl ridice.
Având în vedere că reclamanta nu a dovedit în mod cert (deși a avut posibilitatea, fiind reprezentată prin avocat) ce anume bunuri îi aparțin și se află încă în apartamentul din B., Calea Națională nr. 52, ., jud. B., instanța va respinge acest capăt de cerere. Reclamanta nu a dovedit cu înscrisuri că a achiziționat aceste bunuri (bibliotecă de sufragerie, mașină de spălat, măsuță, recamier, dulap baie, dulăpior hol, masă bucătărie), dar nici că ele se mai află efectiv în apartament. Așa cum s-a menționat și în cazul pârâtului, potrivit dispozițiilor art. 1169 C.civ. (cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească).
3.Cu privire la cel de-al treilea capăt de cerere, reclamanta a susținut că mai multe bunuri proprii (aragaz, frigider, bijuterii) au fost înstrăinate de către pârâtul C. L..
Așa cum s-a mai arătat, reclamanta nu a dovedit în mod cert (deși a avut posibilitatea) că toate bunurile enumerate (aragaz, frigider, bijuterii) au fost înstrăinate de pârât, fapt pentru care instanța va admite, în parte, acest capăt de cerere.
Instanța va avea în vedere faptul că, prin contractul de împrumut cu amanet nr._/10.03.2011 (fila 60 dosar) pârâtul C. L. a obținut suma de 1.155,75 lei pentru mai multe bijuterii. Totodată, conform contractului de împrumut cu amanet nr._/19.07.2011 (fila 59 dosar) pârâtul C. L. a obținut suma de 736 lei pentru mai multe bijuterii. În fine, conform contractului de împrumut cu amanet nr._/16.11.2009 (fila 61 dosar) pârâtul C. L. a obținut suma de 1.112,30 lei pentru mai multe bijuterii.
Cu privire la aceste aspecte pârâtul a afirmat că banii obținuți au fost folosiți la operația de cezariană. Instanța nu va putea reține aceste aspecte, din moment ce minora C. M. Alessia s-a născut la data de 23.02.2011, iar contractul de împrumut cu amanet nr._ s-a încheiat la data de 10.03.2011 (fila 60 dosar). Cu toate acestea, există prezumția (în lipsa unor probe care să dovedească contrariul) că acești bani au fost folosiți pentru cheltuielile familiei, ținând cont de faptul că venirea pe lume a copilului a necesitat costuri suplimentare.
Aceeași prezumție (că banii au fost folosiți pentru cheltuielile familiei) există și cu privire la suma de 1.112,30 lei, obținută de pârâtul C. L., prin contractul de împrumut cu amanet nr._/16.11.2009, banii fiind primiți în luna noiembrie 2009, când părțile locuiau împreună.
Nu același lucru se poate afirma și cu privire la suma de 736 lei, sumă obținută de pârâtul C. L., prin încheierea contractului de împrumut cu amanet nr._/19.07.2011 (fila 59 dosar). Instanța va avea în vedere că la acea dată (19.07.2011) părțile se aflau în relații tensionate, fiind introdusă deja acțiunea de divorț pe rolul Judecătoriei B. chiar de către pârât (08.06.2011).
Prin urmare, instanța va obliga pârâtul C. L. să achite reclamantei suma de 736 lei reprezentând contravaloarea bunurilor înstrăinate.
Având în vedere soluția ce se va pronunța și reținând culpa procesuală a pârâților C. L. și J. R. M., instanța, în temeiul art. 274 C.pr.civ., urmează să oblige pe aceștia la plata către reclamantă a sumei de 800,62 lei (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat).
Văzând că, în temeiul art. 8 din O.U.G. nr. 51/2008, reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar în cuantum de 716 lei cu titlu scutire de la plata taxei judiciare de timbru și 5 lei timbru judiciar,
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului J. F. M.. Respinge acțiunea cu privire la pârâtul J. F. - M., cu domiciliul în localitatea Plopenii M., ...
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei J. R. M..
Admite, în parte, acțiunea având ca obiect revendicare mobiliară și pretenții bănești, formulată de reclamanta C. M. - A., cu domiciliul în B., Calea Națională nr. 82, ., ., în contradictoriu cu pârâții C. L. și J. R. M., ambii cu domiciliul în B., Calea Națională nr. 52, ., jud. B..
Obligă pârâții C. L. și J. R. M. să achite reclamantei, în parte, contravaloarea îmbunătățirilor aduse apartamentului situat în B., Calea Națională nr 52, ., jud. B., respectiv să achite suma de 5.250 lei.
Obligă pârâtul C. L. să achite reclamantei suma de 736 lei reprezentând contravaloarea bunurilor înstrăinate.
Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate.
Obligă, în parte, pârâții C. L. și J. R. M. la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă, respectiv la plata sumei de 800,62 lei (taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert și onorariu avocat).
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 04.04.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Plecat în concediu de creștere copil
Semnează președintele instanței
Red. M.C.C.
Tehnodact. M.M.
Ex. 4/04.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2028/2013.... | Uzucapiune. Sentința nr. 5591/2013. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
