Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 5318/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5318/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 4819/193/2012
Dosar nr._ Partaj bunuri comune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr. 5318
Ședința publică din data de 07 mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. R.-R.
GREFIER – L.-M. V.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect partaj bunuri comune, formulată de reclamantul .., în contradictoriu cu pârâții G. Ș. S. și G. C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 22.04.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când, la cererea părților, a fost amânată pronunțarea pentru data de 29.04.2013 în vederea depunerii de concluzii scrise, după care, din lipsă de timp pentru deliberare, a fost amânată pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată în data de 30.03.2012 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamantul .., în contradictoriu cu pârâții G. Ș. S. și G. C., a solicitat instanței să dispună împărțeala bunurilor imobile proprietatea comună a celor doi pârâți, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În fapt, s-a arătat de către reclamant că este creditorul pârâtei G. Ș. S., pentru suma de 7.922,34 lei reprezentând debit principal în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1282/29.09.2008 a Tribunalului B., debitul principal actualizat la data introducerii acțiunii conform indicelui de inflație fiind în sumă de 9.860,14 lei. Având în vedere că pârâta nu a executat de bună voie dispozițiile sentinței, s-a adresat executorului judecătoresc P. S. în vederea executării silite, fiind întocmit dosarul de executare nr. 267/2011.
Cum pârâta G. Ș. S. nu deține bunuri proprietate exclusivă, ci în coproprietate cu soțul acesteia, pârâtul G. C., executorul judecătoresc a fost în imposibilitate de a finaliza executarea silită privind imobilul compus din parcelă – teren intravilan în suprafață de 1.871 m.p. cu o construcție aferentă – casă situat în .. B.. Potrivit înscrisului eliberat de primăria . în evidența acesteia ca fiind proprietarii unei case la poziția rol 2268 și a unui teren intravilan cu suprafața de 1.871 mp p.c. 46/2 și 46, bunuri comune, față de care se solicită împărțeala pentru a se putea recupera creanța împotriva pârâtei.
Reclamantul a solicitat ca, în urma partajului, imobilul să fie atribuit pârâtei G. Ș. S., iar în cazul în care instanța va aprecia că bunul trebuie atribuit pârâtului G. C., să stabilească obligația acestuia de plată a sultei cuvenite pârâtei în favoarea ..
Reclamantul a indicat suma de 10.000 lei ca valoare a imobilului supus împărțelii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 493 Cod procedură civilă și art. 33 Codul familiei.
Potrivit art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă s-a solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
În probațiune, au fost depuse, în copie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 1282/29.09.2008 a Tribunalului B. și înscrisuri din dosarul de executare nr. 267/2011 al B.E.J. P. S..
Reclamantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru de 300 lei și a timbrului judiciar de 5 lei.
În completarea probațiunii, reclamantul a depus următoarele înscrisuri, în copie: adresa nr. 1760/25.05.2012 eliberată de primăria .._/03.04.2012 emisă de O.C.P.I. B., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2832/12.05.2009, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2833/12.05.2009 și extrase de carte funciară.
Pârâții G. Ș. S. și G. C. s-au prezentat în instanță, când, fără a depune întâmpinare, au depus, în probațiune, o . înscrisuri, constând în rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din 28.09.2006 dată în dosarul nr. 3411/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., promisiunea de vânzare autentificată sub nr. 2369/08.04.2009, promisiunea de vânzare autentificată sub nr. 2368/08.04.2009, contractul de împrumut cu ipotecă imobiliară, facturi, chitanțe de plată și extrase de cont bancar.
Față de înscrisurile depuse de pârâți, reclamantul .. a formulat note de ședință, prin care s-a arătat că pârâta cu rea-credință a refuzat cu înverșunare să plătească suma datorată. Întrucât pârâții au încheiat contractul de împrumut cu ipotecă imobiliară cu tatăl pârâtei, a fost nevoit să formuleze acțiune pauliană, care formează dosarul nr._ al Judecătoriei B.. S-a susținut că, deși pârâtul a realizat venituri începând cu anul 2008, acesta nu este îndreptățit a primi o cotă de contribuție majorată, aceste venituri compensând veniturile realizate de pârâtă anterior acestei date, cât și munca în gospodărie a acesteia. Pârâta a fost angajată în perioada 2002-2005 cu contract individual de muncă, ulterior beneficiind și de indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani, pe când pârâtul nu a lucrat în perioada respectivă, singurele venituri fiind realizate câteva luni în afara țării, în perioada 2008 - 2010. În fine, s-a mai arătat că pârâta a semnat două angajamente de plată pentru restituirea debitului, că Tribunalul B. a încuviințat înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale pârâtei până la concurența sumei de 8.522,94 lei și că nelegalitatea obligației de plată nu face obiectul prezentei cauze, ele fiind cercetate în dosarul nr._ al Tribunalului B..
În probațiune, au fost depuse înscrisurile la care s-a făcut trimitere.
În termenul acordat de către instanță, pârâții G. Ș. S. și G. C. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat instanței respingerea acțiunii.
În fapt, pârâții au arătat că la data de 28.09.2011 a fost întocmit dosarul de executare pe numele pârâtei G. Ș. S., pentru suma de 4.998,11 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor lipsă din gestiune și pentru suma de 2.524,22 lei reprezentând daune interese pentru rata inflației aferentă sumei menționate ce a fost calculată pentru perioadele ianuarie 2005 - decembrie 2007 și mai 2005 - decembrie 2007, în total suma de 7.522,33 lei.
Au susținut pârâții că cererea reclamantului este tardiv formulată, în cauză operând prescripția dreptului la acțiune (conform art. 2.517 – 2.520 din Codul civil, art. 405 Cod procedură civilă și Decretul nr. 167/1958, în prezent abrogat) motivat de faptul că la data introducerii acțiunii au trecut 3 ani, perioadă în care reclamantul avea posibilitatea de a solicita suma mai sus amintită.
Au mai susținut pârâții că executarea silită pornită împotriva pârâtei este perimată, întrucât în dosarul de executare silită, creditorul nu a efectuat timp de 6 luni acte de executare de la data împlinirii ultimelor acte, caz în care se impune desființarea executării silite, în conformitate cu art. 389 alin. (1) Cod procedură civilă.
În concluzie, au apreciat pârâții că solicitarea reclamantului de a se dispune împărțeala bunurilor comune a fost tardiv formulată, intervenind atât prescripția dreptului la acțiune (din 29.09.2008 și până la data introducerii cererii de partaj, anume 30.03.2012, trecând mai mult de 3 ani), cât și perimarea executării silite, astfel că cererea urmează a fi respinsă. Au mai arătat pârâții că, potrivit art. 351 alin. (1) lit. d) Cod civil, urmărirea bunurilor comune ale soților se poate realiza numai în condițiile în care, prin prejudicierea terțului s-a mărit patrimoniul comun al soților. Or, așa cum reiese din declarația pârâtei și din ordonanța procurorului din data de 28.09.2006, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâtă, aceasta nu și-a însușit nici bunuri din gestiune și nici banii obținuți din vânzarea acestora, astfel că solicitarea de partajare a bunurilor comune este nefondată.
În probațiune, au fost depuse autorizația de construire nr. 6/22.11.2010 și înscrisuri medicale privind minorul G. D..
În replică, reclamantul .. a solicitat instanței să nu țină cont de susținerile pârâților, acestea nefiind conforme cu realitatea. Astfel, acțiunea nu este tardiv formulată, neoperând prescripția dreptului la acțiune, căci la data introducerii acțiunii nu era împlinit termenul de 3 ani. La data de 29.09.2008 a fost pronunțată sentința civilă nr. 1282 de Tribunalul B., prin care a fost stabilită obligația de plată a pârâtei G. Ș. S.. Sentința a fost comunicată la data de 23.10.2008 și a rămas definitivă, irevocabilă și executorie în data de 21.11.2008. Începând cu această dată a început să curgă termenul de prescripție, iar în data de 28.09.2011 s-a adresat executorului judecătoresc S. P. pentru punerea în executare a sentinței, când a achitat și taxa de executare. De asemenea, executarea silită nu este perimată, fiind efectuate acte de executare silită. La data de 24.11.2011 a fost transmisă adresa nr. 3906/23.11.2011 emisă de primăria . judecătoresc, prin care a fost comunicat că pârâții figurează cu imobilul bun comun. La data de 23.03.2012, executorul judecătoresc S. P. l-a informat să se adreseze instanței în vederea partajării bunurilor comune, iar la data de 30.03.2012 a fost introdusă cererea de chemare în judecată privind partajul bunurilor comune, întemeiată pe art. 493 alin. (1) Cod procedură civilă.
Reclamantul a precizat că acțiunea a fost introdusă la data de 30.03.2012, înainte de . Noului cod civil actualizat la data de 20.04.2012, situație în care prevederile Noului Cod civil nu sunt aplicabile, în acord cu art. 5 alin. (1) din acesta, potrivit cărora dispozițiile Codului civil se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau după caz produse ori săvârșite după ., precum și situațiilor născute după ..
În probațiune, reclamantul a solicitat atașarea dosarului de executare nr. 267/2011 al B.E.J. S. P. din B. și a depus următoarele înscrisuri: adresa nr. 3906/23.11.2011 și înștiințarea din dosarul de executare nr. 267/2011.
În completarea probațiunii, pârâții G. Ș. S. și G. C. au depus extrase de cont bancar pe numele pârâtului, adeverință de venit pentru pârâtă, extrase din cartea de muncă pentru pârâți, extrase tichete de călătorie cu avionul și tichete de îmbarcare pentru pârât și fluturași pentru plata salariului pentru pârât.
La interpelarea instanței cu privire la cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, reclamantul .. a depus precizări la acțiune, prin care a solicitat instanței să partajeze bunul comun al pârâților reținând o contribuție egală a soților la dobândirea sa. C. de contribuție egală a fost stabilită raportat la aportul de ordin material la achiziționarea – construirea bunului comun, indicate de nivelul veniturilor fiecărui soț, dar și pentru conservarea acestora, de munca prestată în gospodărie și de cea depusă pentru creșterea copilului. În timpul căsătoriei, în perioada iulie_12, pârâții au dobândit venituri din muncă. Pârâta G. Ș. S. a fost angajată atât anterior căsătoriei, cât și după, în perioada 01.03._05, iar pentru perioada 22.02._06 a beneficiat de indemnizație creștere copil până la vârsta de 2 ani, conform mențiunilor din cartea sa de muncă (filele 125 și 126 dosar). Pârâtul G. C. a lucrat în țară doar în perioada 25.06._07, conform cărții sale de muncă (fila 124 dosar). Singura întreținătoare a familiei în perioada iulie_06 a fost pârâta, veniturile sale fiind stabile, iar banii proveniți din lipsa în gestiune în sumă de 4.998,118 lei au fost folosiți de către pârâtă pentru acoperirea cheltuielilor obișnuite ale căsătoriei. Chiar dacă pârâtul G. C. a avut o contribuție mai mare în bani, referitor strict la veniturile materiale ale pârâților, trebuie luată în considerare și munca femeii depusă în gospodărie și pentru creșterea și educarea copilului, care constituie o componentă a contribuției la dobândirea bunurilor comune.
Reclamantul a solicitat instanței să pună în vedere pârâților să prezinte traduceri legalizate pentru înscrisurile depuse la dosar reprezentate de documentele obținute în Irlanda privind veniturile pârâtului dar și pentru actele medicale privind copilul G. D., deși acestea ar părea mai degrabă niște recomandări, iar nu diagnostice stabilite în Irlanda, după cum, starea de sănătate a copilului nu prezintă relevanță la stabilirea cotei de contribuție a soților.
A mai solicitat reclamantul ca instanța să nu țină cont de faptul că pârâții au încheiat cu tatăl pârâtei un contract de împrumut cu ipotecă imobiliară, la o dată ulterioară introducerii acțiunii de partaj, act prin care pârâții și-au provocat o stare de insolvabilitate (acțiune pauliană introdusă la Judecătoria B. în dosar nr._ cu termen de judecată pe data de 18.06.2013).
În proces, reclamantul a fost reprezentat de administrator C. S., iar pârâții, de avocat A. S., ambii cu delegație la dosar.
Executorul judecătoresc S. S. a transmis dosarul de executare nr. 267/2011.
Din oficiu, instanța a solicitat fișa de evidență pentru fiecare pârât, extrasă din baza de date gestionată de Direcția pentru Evidența persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părți și a celor solicitate din oficiu. Expertiza tehnică pentru identificarea și prețuirea bunurilor supuse partajului nu a fost încuviințată, nefiind cerută de niciuna dintre părți și nici dispusă din oficiu, având în vedere că reclamantul a indicat suma de 10.000 lei ca valoarea a bunurilor, iar pârâții nu au contestat această valoare.
După închiderea dezbaterilor asupra fondului, pârâții G. Ș. S. și G. C. au depus concluzii scrise cuprinzând susținerile orale de la dezbateri, prin reluarea excepției de tardivitate prin îndeplinirea termenului de prescripție și a intervenirii perimării executării silite, subliniindu-se și că pârâtul G. C. a avut un aport total la dobândirea bunurilor a căror partaj a fost solicitat și că datoria învederată de reclamant nu este una comună pârâților.
Prin încheierea din 21.02.2013, instanța a calificat excepția prescripției și perimarea drept apărări de fond, urmând a se pronunța doar asupra excepției de tardivitate susținută de pârâți.
Analizând probele administrate în cauză, reține următoarele:
Cererea de partaj a fost introdusă la data de 30.03.2012, după . Codului civil aprobat prin Legea nr. 287/2009 – 01.10.2011, astfel că aceasta este supusă prevederilor acestui Cod civil, conform art. 66 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Reclamantul .. a dobândit calitatea de creditor al pârâtei G. Ș. S., prin sentința civilă nr. 1282/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._, rămasă irevocabilă, pârâta fiind obligată să plătească acestuia suma de 4.998,1180 lei reprezentând c/val mărfurilor lipsă din gestiune și suma de 2.524,2226 lei reprezentând daune interese pentru rata inflației aferentă, calculată pentru perioadele ianuarie 2005 - decembrie 2007 și mai 2005 - decembrie 2007.
D. fiind că pârâta nu a executat de bună-voie obligația de plată a acestor sume, la data de 28.09.2011, reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc S. P. pentru punerea în executare silită a sentinței, formându-se dosarul de executare nr. 267/2011.
Prin somația din 17.10.2011, pârâta a fost somată la plata debitului de 7.922,34 lei, la care s-au adăugat cheltuielile de executare și onorariul executorului judecătoresc, somația fiind comunicată pârâtei în data de 19.10.2011.
Prin adresa nr. 3906/23.11.2011, executorul judecătoresc a fost informat de primăria . G. Ș. S. figurează înscrisă în evidențele fiscale la poziția rol 2268 cu casă și suprafața de 1.871 mp teren intravilan p.c. 46/2 și 46, ca bun comun cu soțul acesteia G. C..
Constatându-se această împrejurare, prin adresa din data de 23.03.2012, reclamantul a fost îndrumat de executorul judecătoresc să se adreseze instanței în vederea partajării bunurilor comune care aparțin pârâtei.
Ca atare, la data de 30.03.2012, reclamantul a formulat cerere de partaj a bunurilor comune dobândite de pârâți în timpul căsătoriei, fiind identificate imobilele: teren în suprafață de 900 mp (măsurată 884 mp), situat în ., având nr. cad. 391, înscris în CF nr._ Todireni, teren în suprafață de 1.007 mp (măsurată 987 mp), situat în ., jud. B., având nr. cad. 392, înscris în CF nr._ Todireni, și construcție aferentă neînregistrată în cartea funciară.
Dreptul reclamantului .. de a solicita partajul bunurilor comune este recunoscut de art. 678 alin. (1) Cod civil, potrivit căruia creditorul unui coproprietar poate cere instanței împărțeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului, și de art. 353 Cod civil, potrivit căruia bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți, afară dacă, după urmărirea bunurilor proprii ale soțului debitor, creditorul său personal va cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanței, situație în care bunurile astfel împărțite devin bunuri proprii. De asemenea, conform art. 493 alin. (1) Cod procedură civilă, creditorul personal al unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu va putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci va trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora.
Susținerea pârâților că reclamantul, în calitate de creditor, nu poate urmări bunurile comune ale soților, deoarece prejudiciul cauzat de soția-pârâtă nu a dus la sporirea bunurilor comune a soților astfel cum prevede art. 351 lit. d) Cod civil, nu se verifică în cauză, pe de-o parte, fiindcă nu este îndeplinită ipoteza textului, datoria fiind una personală soției-pârâte, nu una comună soților-pârâți, iar reclamantul nu urmărește cota parte cuvenită soțului-pârât, ci urmărește partajul bunurilor comune pentru a deveni bunuri proprii, și pe de altă parte, fiindcă art. 351 lit. d) Cod civil nu se aplică, datoria fiind născută anterior intrării în vigoare a Codului civil aprobat prin Legea nr. 287/2009, astfel că regimul juridic al acestei datorii este reglementat de dispozițiile Codului familiei, potrivit art. 35 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Pârâții au considerat că cererea creditorului este supusă unui termen de prescripție a dreptului la acțiune de 3 ani care se calculează de la data de 29.09.2008 – data pronunțării sentinței civile nr. 1282/29.09.2008 pronunțată de Tribunalul B.. Față de motivele de fapt invocate în susținerea excepției, instanța o califică ca fiind excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită. Excepția este neîntemeiată deoarece reclamantul a pornit executarea silită a sentinței în termenul de 3 ani de la data de 29.09.2008.
Pârâții au considerat, de asemenea, că executarea silită s-a perimat, deoarece reclamantul a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la ultimul act de executare efectuat, susținere însă contrazisă de somația emisă la data de 17.10.2011. Între această somație și data introducerii cererii de partaj – 30.03.2012 sunt mai puțin de 6 luni ce reprezintă perioada apreciată de legiuitor ca suficientă pentru perimarea executării silite.
Instanța a calificat excepția prescripției și perimarea drept apărări de fond în sensul că nefiind investită cu soluționarea unei contestații la executare propriu-zise nu se poate pronunța asupra acestora în mod distinct, independent de dreptul creditorului de a cere partajul bunurilor comune.
Excepția tardivității a fost motivată de pârâți exclusiv ca reprezentând efectul produs de prescripția dreptului de a cere executare silită, respectiv de intervenirea perimării contestației la executare. D. fiind că în cauză nu sunt incidente nici una, nici alta, instanța va respinge excepția tardivității invocată de pârâți. De altfel, existența bunurilor comune ale soților constituie un impediment temporar la executare, care poate fi înlăturat în timpul executării silite, prin urmare creditorul poate solicita oricând partajul acestor bunuri, în timpul executării silite, cu respectarea art. 493 alin. (1) Cod procedură civilă, cererea sa nefiind supusă unui anumit termen prevăzut de lege.
Pârâții G. Ș. S. și G. C. s-au căsătorit la data de 27.12.2002, căsătoria acestora fiind înregistrată sub nr. 1008/2002 în registrul de stare civilă de la primăria mun. B.. În timpul căsătoriei, pârâții au dobândit imobilele menționate anterior, prin cumpărare, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2832/12.05.2009 de notar public M. S. D. – pentru terenul în suprafață de 900 mp și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2833/12.05.2009 de notar public M. S. D. – pentru terenul în suprafață de 1.007 mp, respectiv prin edificare, în baza autorizației de construire nr. 6 din 22.11.2010 – pentru construcție.
În temeiul art. 339 Cod civil, instanța va constata calitatea de bun comun în devălmășie a bunurilor imobile constând în teren în suprafață de 900 mp (măsurată 884 mp), situat în ., având nr. cad. 391, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, teren în suprafață de 1.007 mp (măsurată 987 mp), situat în ., jud. B., având nr. cad. 392, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, și construcție aferentă edificată în baza autorizației de construire nr. 6 din 22.11.2010 neînregistrată în cartea funciară
Referitor la contribuția pârâților la dobândirea bunurilor imobile, instanța reține că reclamantul a solicitat o cotă de 1/2 pentru fiecare pârât, cerere față de care pârâții s-au opus, pe considerentul că pârâtul G. C. are contribuția unică la dobândirea acestora.
Potrivit mențiunilor din cartea sa de muncă, în perioada 01.01._05 pârâta G. Ș. S. a obținut venituri de natură salarială între 250 lei (2.500.000 ROL)/lună și 310 lei (3.100.000 ROL)/lună, iar în perioada 22.02._06, a obținut îndemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani în sumă de 240 lei (2.400.000 ROL)/lună. Potrivit mențiunilor din cartea sa de muncă și fluturașilor de salariu, pârâtul G. C. a obținut venituri de natură salarială între 370 lei/lună și 440 lei/lună, în perioada 25.08._07, în țară, și între 260 euro/săptămână și 1.071 euro/săptămână în perioada decembrie 2007 - septembrie 2010, în Irlanda. Pârâtul a făcut dovada încasării acestor venituri și cu extrasele de cont din perioada 31.03._10 eliberate de Allied Irish Banks.
Constată instanța că veniturile obținute de pârât au fost net superioare veniturilor obținute de pârâtă, în condițiile în care veniturile din străinătate au fost constante, iar media acestora fiind situată între 500 euro/săptămână și 800 euro/săptămână. Contribuția substanțială a pârâtului coincide cu perioada în care au fost dobândite bunurile imobile, respectiv perioada 2009 - 2010, constituind astfel un criteriu esențial pentru stabilirea contribuției concrete a fiecărui soț la dobândirea acestora.
Prin urmare, luând în considerare veniturile obținute de fiecare pârât, dar și munca depusă de pârâtă în gospodărie și pentru creșterea și educarea copilului lor minor, instanța va stabili o cotă de contribuție de 75 % în favoarea pârâtului G. C. și de 25 % în favoarea pârâtei G. Ș. S..
Valoarea bunurilor imobile supuse partajului va fi stabilită la suma de 10.000 lei, învederată de reclamant și necontestată de pârâți, instanța dând prioritate principiului disponibilității care caracterizează procesul civil. Raportat la cota de contribuție inegală a pârâților, echivalentul valoric al cotei de contribuție pentru pârâtul G. C. este de 7.500 lei, iar pentru pârâta G. Ș. S., este de 2.500 lei.
În vederea lichidarea stării de comunitate cu privire la aceste bunuri, instanța va avea în vedere criteriile de formare și atribuire a loturilor, prevăzute la art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, conform căruia „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.”.
Potrivit dispozițiilor art. 673 ind. 10 alin. (1) Cod procedură civilă, aceste criterii se aplică și în cazul în care împărțeala în natură a bunului nu este posibilă (terenurile în suprafață de 900 mp - arabil și de 1.007 mp – arabil fiind privite ca un tot unitar pentru edificarea construcției, potrivit autorizației de construire nr. 6/22.11.2010) și mai multe părți solicită atribuirea bunurilor în întregime, cum este și în cazul de față.
În cauză, departajarea va fi făcută de mărimea cotei-părți cuvenite fiecărui pârât, în favoarea titularului contribuției majoritare, respectiv a pârâtului G. C..
Pentru acest motiv, instanța va dispune atribuirea tuturor bunurilor imobile către pârâtul G. C., urmând ca pentru cota-parte a pârâtei G. Ș. S., să suporte o sultă în cuantum de 2.500 lei.
Cu privire la cererea reclamantului ca, în cazul atribuirii bunurilor către pârât, sulta ce urmează a fi stabilită în sarcina pârâtului să fie plătită direct acestuia, instanța constată că este neîntemeiată.
În acest sens sunt dispozițiile art. 678 alin. (1) Cod civil mai sus menționate, în baza cărora, după împărțeala bunurilor comune solicitată de creditorul unui coproprietar, urmărirea se va face asupra părții de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului-coproprietar. Prevederea este consecința logică a efectului partajului, căci bunurile comune devin bunuri proprii. Textul nu instituie un caz de indisponibilizare a sumei de bani (sultei) direct în favoarea creditorului urmăritor, ci, permite doar continuarea urmăririi silite asupra acesteia, debitorul având un drept de proprietate propriu asupra acestei sume. Riscul insolvabilității debitorului este suferit de creditorul urmăritor care a solicitat partajul bunurilor comune, în condiții egale cu oricare alt creditor potențial urmăritor care nu a solicitat partajul acestora.
Față de cele expuse, instanța va admite în parte cererea reclamantului .., în sensul că va admite cererea de partaj a bunurilor imobile înregistrate în evidențele fiscale la poziția de rol 2268 constând în teren în suprafață de 900 mp (măsurată 884 mp), situat în ., având nr. cad. 391, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, teren în suprafață de 1.007 mp (măsurată 987 mp), situat în ., jud. B., având nr. cad. 392, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, și construcție aferentă edificată în baza autorizației de construire nr. 6 din 22.11.2010 neînregistrată în cartea funciară, a căror valoare de circulație a fost stabilită la suma de 10.000 lei, bunurile imobile fiind dobândite de pârâții G. Ș. S. și G. C. în timpul căsătoriei acestora, cu o contribuție de 75% pentru pârât și de 25% pentru pârâtă. Încetarea stării de proprietate comună devălmașă va avea loc prin atribuirea acestor bunuri către pârâtul G. C., cu obligația plății sultei de 2.500 lei de către acesta în favoarea pârâtei G. Ș. S., în termen de 2 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
La cererea reclamantului, în baza art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, întrucât pârâții au căzut în pretenții și se află în culpă procesuală pentru declanșarea prezentului proces, instanța va obliga pârâții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 305 lei, dovedite a fi efectuate de reclamant, reprezentate de taxa judiciară de timbru de 300 lei și timbru judiciar de 5 lei. În raport de cota de contribuție a celor doi pârâți, pârâtului G. C. îi va reveni suma de 228,75 lei, iar pârâtei G. Ș. S., suma de 76,25 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția tardivității invocată de către pârâții G. Ș. S. și G. C..
Admite în parte cererea având ca obiect partaj bunuri comune formulată de reclamantul .., cu sediul în mun. B., .. 27A, jud. B., în contradictoriu cu pârâții G. Ș. S. și G. C., ambii cu domiciliul ..
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, în proprietate comună devălmașă, bunurile imobile înregistrate în evidențele fiscale la poziția de rol 2268, constând în teren în suprafață de 900 mp (măsurată 884 mp), situat în ., având nr. cad. 391, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, teren în suprafață de 1.007 mp (măsurată 987 mp), situat în ., jud. B., având nr. cad. 392, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, și construcție aferentă edificată în baza autorizației de construire nr. 6 din 22.11.2010 neînregistrată în cartea funciară, a căror valoare de circulație a fost stabilită la suma de 10.000 lei.
Constată că pârâții au contribuit în cote diferite la dobândirea bunurilor imobile, respectiv pârâtul G. C. are o cotă de 75% (în valoarea de 7.500 lei) iar pârâta G. Ș. S. are o cotă de 25% (în valoarea de 2.500 lei).
Dispune încetarea stării de coproprietate devălmașă, prin formarea și atribuirea de loturi, după cum urmează:
Atribuie pârâtului G. C. bunurile imobile constând în teren în suprafață de 900 mp (măsurată 884 mp), situat în ., jud. B., având nr. cad. 391, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, teren în suprafață de 1.007 mp (măsurată 987 mp), situat în ., jud. B., având nr. cad. 392, înscris în Cartea funciară nr._ Todireni, și construcție aferentă edificată în baza autorizației de construire nr. 6 din 22.11.2010 neînregistrată în cartea funciară.
Obligă pârâtul G. C. să plătească pârâtei G. Ș. S. sulta în valoare de 2.500 lei, în termen de 2 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Obligă pârâții să plătească reclamantului suma de 305 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru de 300 lei și timbru judiciar de 5 lei, din care pârâtului G. C. îi revine suma de 228,75 lei, iar pârâtei G. Ș. S., suma de 76,25 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 07 mai 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red./Tehnored./jud. M.R.R.
5 ex./27.06.2014
| ← Curatelă. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Pensie întreţinere. Hotărâre din 04-12-2013, Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
