Plângere contravenţională. Sentința nr. 3626/2013. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3626/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 2474/193/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 01 aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Ș. G. L.
GREFIER – S. S. G.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3626
Pe rol judecarea cauzei civile, ce are ca obiect plângere contravențională formulată de petentul G. V., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul și consilier juridic G. G. pentru intimată. Consilier juridic G. G. depune la dosar delegație de reprezentare în instanță.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata a depus la dosar întâmpinare în dublu exemplar și înscrisurile solicitate la termenul anterior, respectiv originalul procesului verbal . nr._, copie de pe fișa contravențională a petentului, raportul agentului constatator din data de 20.02.2013, copie de pe dovada eliberată petentului.
Instanța procedează la legitimarea petentului care se identifică cu CI . nr._, CNP:_.
În temeiul art. 96 Cod Procedură Civilă, instanța înmânează petentului duplicatul întâmpinării depusă la dosar de către intimată. Totodată, instanța pune în vedere petentului dispozițiile art. 96 teza a II- a Cod Procedură Civilă potrivit cărora instanța poate încuviința, la cerere, un termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Petentul învederează instanței că nu dorește termen pentru a lua la cunoștință de conținutul întâmpinării întrucât a luat la cunoștință de conținutul acesteia.
În temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța procedează la luarea unei declarații petentului, susținerile acestuia fiind consemnate la fila 23 din dosar.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul la probe.
În dovedirea acțiunii petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depus la dosar.
Consilierul juridic pentru intimată, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 167 Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru ambele părți, apreciindu-o ca fiind legală, pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Având cuvântul petentul solicită admiterea acțiunii, motivat de faptul că este conducător auto, iar singura sursă de venit al familiei este asigurată din câștigul realizat de acesta datorită permisului de conducere. Totodată, petentul susține că nu i s- a mai întâmplat până acum și că nu se aștepta ca de la o bere băută cu o seară înainte să- i iasă alcoolemie la aparatul etilotest, de asemenea acesta mai susține că în cazierul contravențional nu mai figurează cu nicio astfel de faptă și că această situație nu se va mai repeta.
Având cuvântul consilierul juridic pentru intimată solicită respingerea plângerii și reținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic, cu toate măsurile dispuse prin acesta, având în vederea probatoriul administrat în cauză și declarația petentului în care a recunoscut fapta, totodată consilierul juridic susține că alcoolemia indicată de aparatul etilotest este la minimul legal, dar este incriminată de legiuitor, de asemenea acesta mai susține că probatoriul cu privire la gradul de alcoolemie a fost stabilit prin aparatul etilotest și dacă ar fi fost stabilit la analize de sânge alcoolemia ar fi ieșit mult mai mare.
Petentul solicită, având în vedere că este la limita legală, dacă nu este posibilă anularea procesului verbal de contravenție, reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere de la trei luni la o lună.
Instanța constată cercetarea judecătorească încheiată și în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 04.02.2013 sub numărul_, petentul G. V. a formulat în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B. plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 04.02.2013, solicitând anularea acestuia.
În motivare, petentul a arătat că în data de 04.02.2013 ora 0937 a condus autoturismul proprietate personală cu nr. de înamtriculare_ în localitatea Răchiți, jud. B., iar la un control al poliției rutiere a fost testat alcoolscopic, depistându- se o concentrație de 0, 12 ml/l alcool pur în aerul expirat. Petentul a menționat că i s- a reținut permisul de conducere pe o perioadă de 90 de zile, fiind întocmit procesul verbal contestat.
Petentul a solicitat anularea procesului verbaș de contravenție și restituirea permisului de conducere.
Petentul a susținut că în seara zilei de 03.02.2013 a consumat un pahar de bere, însă nu a mâncat nimic în acea seară și nici în dimineața următoare până la testarea alcoolscopică. De asemenea, petentul a învederat că este diagnosticat și cu unele probleme gastrice, ce ar putea explica concentrația alcoolicp rezultată.
Petentul a precizat că nu a mai avut asemenea abateri și că rezultatul testării a depășit doar cu un procent limita legală admisă. De asemenea, petentul a menționat că nu s- a simțit obosit sau afectat psihic și fizic de cantitatea de alcool consumată cu o seară înainte.
În drept, petentul nu și- a motivat plângerea.
În susținerea plângerii, petentul a depus la dosar copie de pe dovada . nr._ (f. 3), copie de pe procesul verbal de contravenție exemplarul nr. 2 . nr._ încheiat la data de 04.02.2013 (f. 4) și exemplarul nr. 2 . nr._ încheiat la data de 04.02.2013 (f.5).
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform dispozițiilor art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de petent și menținerea procesului verbal de contravenție cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În motivare, intimata a arătat că la data de 04.02.2013, în jurul orelor 0937 petentul a fost depistat în trafic de către un agent de poliție din cadrul Serviciului rutier al poliției mun. B., în loc. Răchiți, fiind sub influența băuturilor alcoolice. Întrucât agentului de poliție i s- a părut că petentul emana halenă alcoolică, i s- au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei cu fiola alcoolscop . 0354, fiola înregistrând o alcoolemie de 0,12 mg/ l alcool pur în aer expirat. Intimata a menționat că petentul a declarat că a consumat un pahar cu bere, că nu dorește recoltarea probelor de sânge și că a semnat procesul verbal de contravenție. Intimata a precizat că în con formitatea cu art. 110 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002 permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține când titularul acesteia a săvârșit una dintre contravențiile prevăzute la art. 102 alin. 3 din același act normativ. Potrivit art. 111 alin. 3 în situațiile prevăzute la alin. 1 lit. b al aceluiași articol dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulație.
Intimata a solicitat, în conformitate cu prevederile art. 242 Cod procedură civilă judecarea cauzei în lipsă.
Intimata a depus la dosar următoarele înscrisuri: exemplarul nr. 1 al procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 04.02.2013 (f. 15), istoricul contravențional al petentului (f.16), dovada . nr._ (f. 18), raportul agentului constatator (f. 17).
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 167 Cod procedură civilă, a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciindu- le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând actele dosarului și probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 04.02.2013, întocmit de intimata Inspectoratul de Poliție Județean B., petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 675 lei, constatându- se că în data de 04.02.2013, a condus autoturismul marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ pe DN 29 localitatea Răchiți sub influența băuturilor alcoolice, cu o îmbibație alcoolică de 0,12 mg/l, faptă prevăzută de dispozițiile art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 și sancționată de dispozițiile art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002,
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 01.12.2012 a fost semnat de către petent, cu mențiunea „ în seara zilei de 03.02.2013 am consumat un pahar de bere de 100 ml”.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Potrivit primelor trei alineate ale art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac direct de către polițistul rutier.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 04.02.2013, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor reglementează etapa judiciară de soluționare a plângerilor formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor iar sub aspect procedural art. 47 prevede că dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la acesta, referitor la împrejurările constatate de agentul de circulație.
Însă, în interpretarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la un proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că faptele de natură contravențională se încadrează în noțiunea autonomă de „faptă penală”, necesitând respectarea tuturor garanțiilor prevăzute în cuprinsul acestui articol, inclusiv respectarea prezumției de nevinovăție a persoanei acuzate de săvârșirea unei astfel de fapte. Obligația respectării prezumției de nevinovăție este opozabila erga omnes, revenind nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului (Hot. CEDO Salabiaku, 7 oct. 1988).
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Pe de altă parte a conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerată o modalitate de „stabilire legală a vinovăției” în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Interpretarea contrară ar fi de natură să perturbe în mod grav funcționarea autorităților statului, făcând extrem de dificilă sancționarea unor fapte antisociale, minore ca și gravitate, dar extrem de numeroase.
Forța probantă a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența CEDO nu este încălcată.
Instanța reține că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Cu privire la fapta reținută în sarcina petentului instanța reține că potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG nr. 195/2002 Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: a) conducerea sub influența băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracțiune;
Instanța amintește faptul că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Aceastăp prezumție nu neagă însă valoarea probatorie a procesului verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate persoanl, în mod diret, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat. Totodată, procesul verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeincie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana swancționată contravențional, aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.
Instanța reține că faptul că petentul a condus autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_ pe DN 29 localitatea Răchiți, în data de 04.02.2013, sub influența băuturilor alcoolice, cu o îmbibație alcoolică de 0,12 mg/l este demonstrat prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 04.02.2013 care în condițiile în care nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator face dovada situației de fapt.
Instanța constată că procesul-verbal . nr._ din 04.02.2013 reprezintă un mijloc de probă și conține atât rezultatele obținute cu ajutorul alcooltestului ARZF_, poziția 2113, cât și constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Totodată, instanța arată că și poziția petentului, prin susținerile din conținutul plângerii, cât și în fața instanței a fost în sensul recunoașterii faptului că a consumat o cutie de bere cu o seară înainte. De asemenea, instanța reșține că petentul nu a dorit recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ceea ce întărește convingerea instanței că petentul nu a avut vreun dubiu cu privire la faptul că valoarea alcoolemiei indicată de aparatul alcool test este corectă
Astfel, instanța constată că nu s-a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, împrejurările reținute în procesul-verbal cu privire la această faptă fiind susținute de probele administrate în cauză, instanța considerând că petentul se face vinovat de contravența reținută în sarcina sa.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Instanța reține că pericolul social al faptei săvârșite de petent este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind desfășurarea circulației rutiere, menite a asigura protejarea populației. Simplul fapt că nu s-au produs consecințe vătămătoare nu denotă faptul că petentul a acționat legal, ci a fost doar o chestiune care a ținut de hazard.
Cu privire la sancțiunea de 675 lei aplicată petentului pentru fapta sa de a conduce autoturismul cu numărul de înmatriculare_ sub influența băuturilor alcoolice, cu o îmbibație alcoolică de 0,12 mg/l instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului și remarcă că petentul a fost sancționat pentru fapta sa cu amenda minimă prevăzută de legeÎn ceea ce privește posibilitatea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, având în vedere faptul că petentul a creat prin acțiunea sa un pericol real și deosebit de crescut pentru circulația pe drumurile publice, precum și faptul că sancțiunea cu amendă aplicată petentului a fost la nivelul minim prevăzut de lege, instanța apreciază că sancțiunea stabilită este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Instanța are în vedere că fapta reținută în sarcina petentului este gravă, cu un grad ridicat de pericol social și consideră că scopul educativ, dar și cel punitiv al sancțiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, în acest fel asigurându-se atât prevenția generală, cât și cea specială.
Instanța reține că nu se impune reindividualizarea sancțiunii, față de faptul că petentul relevă o lipsă de respect față de normele privind circulația pe drumurile publice și având în vedere și istoricul contravențional al petentului depus la dosar (f. 16) din care reise că petentul a mai săvârșit și alte contravenții.
În baza art. 102 alin. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002, instanța reține că pentru fapta de a conduce sub influența băuturilor alcoolice, pe lângă sancțiunea principală se aplică și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
În prezenta cauză, aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce se impune având în vedere gravitatea faptei săvârșite de petent și crearea prin aceasta a unei stări de pericol ridicat pentru ceilalți participanți la trafic. În prezenta cauză, aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile conform prevederilor art. 96 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 se impune având în vedere starea ridicată de pericol creată de petent pentru ceilalți participanți la trafic.
Prin urmare, pentru a permite petentului să înțeleagă regulile de circulație pe drumurile publice, necesitatea nu numai legală, dar și morală de a respecta aceste reguli și de a nu fi un pericol cel puțin pentru ceilalți participanți la trafic, instanța va menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 04.02.2013 așa cum a fost întocmit de către agentul constatator, reținând legalitatea și temeinicia sa.
Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. V., împotriva procesului- verbal de contravenție . nr._ din data de 04.02.2013 în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul GRADIANU V., cu domiciliul în oraș Săveni, . nr. 25, ., jud. B., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean B., cu sediul în mun. B., .. 57, jud. B., cu privire la procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ încheiat la data de 04.02.2013 ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2013
PREȘEDINTE GREFIER
Ș. G.- LiviaSilion S. G.
pentru grefier plecat de la instanță semnează grefier șef
Red.SGL/ Tehnored. SGL/4ex/15.07.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 9164/2013. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 20-12-2013,... → |
|---|
