Pretenţii. Sentința nr. 04/2013. Judecătoria BOTOŞANI
Comentarii |
|
Sentința nr. 04/2013 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 5641/193/2013
Dosar nr._ Pretenții
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA nr._
Ședința publică din data de 04 decembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. R. - R.
GREFIER – C. A.
Pe rol se află judecata cererii având ca obiect pretenții formulată de reclamant S.C. T. S.A., societate în faliment, în contradictoriu cu pârât A. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima și la a doua strigare a cauzei, lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederând că procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța a constatat că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și a procedat, din oficiu, la verificarea competenței sale, potrivit art. 131 alin. (1) Cod procedură civilă.
În baza art. 94 pct. 1 lit. j) Cod procedură civilă, instanța a stabilit că este competentă general și material să soluționeze cererea, ce a fost introdusă la instanța de la domiciliul pârâtului, cu respectarea competenței teritoriale prevăzute de art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă.
Pentru reclamant, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța a închis cercetarea procesului și a deschis dezbaterile asupra fondului.
Socotind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța a declarat dezbaterile închise și a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 20.03.2013 sub nr._, reclamantul S.C. T. S.A., societate în faliment, a solicitat instanței să oblige pârâtul A. G. la plata sumei de 43,17 lei, respectiv:
- 29,56 lei cu titlu de preț reprezentând c/v cote comune de energie termică aferente perioadei 02._;
- 7,41 lei cu titlu de penalități de întârziere calculate pentru perioada 06._;
- 6,20 lei cu titlu de cheltuieli de notificare.
În fapt, reclamantul a arătat că a furnizat către Asociația de proprietari nr. 18 B. – asociație din care face parte și apartamentul pârâtului, servicii și utilități furnizate în baza contractului de furnizare energie termică nr. 18T/30.07.2009. Contractul cu asociația de proprietari a fost încheiat în baza dispozițiilor art. 296 alin. (3) și art. 300 alin. (3) lit. a) din Ordinul ANRSC nr. 91/2007, dispoziții reiterate și de Ordinul ANRSC nr. 483/2008, și art. 42 alin. (1) - (3) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice. Potrivit acestor dispoziții legale, în cazul imobilelor tip condominiu, furnizarea energiei termice se face în baza unui contract încheiat cu asociația de proprietari legal constituită.
Ulterior, prin actul adițional nr. 1 la contractul nr. 18T/30.07.2009, reclamantul a fost mandatat să procedeze la repartizarea, facturarea și încasarea contravalorii serviciilor pe care le furnizează în mod individual pentru toți proprietarii din condominiu. Fiind membru al asociației, pârâtului îi sunt opozabile actele juridice încheiate de asociație, în limitele legii și ale competenței sale.
A mai arătat reclamantul că pârâtul apare ca deconectat de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, astfel că pe numele lui a fost facturată doar contravaloarea energiei termice folosite pentru încălzirea spațiilor comune.
În aceste condiții, s-a procedat la facturarea cantităților individuale pentru încălzire aferente consumurilor comune de energie termică, în baza art. 52 alin. (1) din Hotărârea nr. 1588/2007, art. 38 alin. (2) din Legea nr. 325/2006, art. 48 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 și art. 9 din Ordinul nr. 343/2010.
Reclamantul a învederat că a procedat la declanșarea procedurii de conciliere directă, sens în care a comunicat pârâtului pretențiile, temeiul legal, înscrisurile doveditoare, prin invitația la conciliere, dar acesta nu s-a prezentat la conciliere.
A concluzionat reclamantul că toți proprietarii unui condominiu, indiferent dacă sunt sau nu racordați la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică au obligația legală a achitării cotelor comune de energie termică necesare pentru încălzirea proprietății comune proporțional cu cota indiviză, cu respectarea prevederilor Ordinului ANRSC nr. 483/2008.
În drept, au fost invocate dispozițiile din Legea nr. 325/2006, Legea nr. 51/2006, Legea nr. 230/2007, H.G. nr. 1588/2007, Ordinul nr. 483/2008 al ANRSC, Ordinul nr. 343/2010 și dispozițiile Codului de procedură civilă, precum și alte dispoziții legale cu incidență în materie.
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse copii după următoarele înscrisuri: contractul de furnizare a energiei termice nr. 18T/30.07.2009, actul adițional nr. 1 la contract, invitația la conciliere cu dovada comunicării, procesul-verbal de neprezentare la conciliere, situația facturilor restante, calculul penalităților de întârziere și facturile fiscale pretinse la plată.
Reclamantul a solicitat judecata cauzei și în lipsa părților.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Legal citat, pârâtul A. G. nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare, prin care să invoce excepții sau să propună probe în apărare.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Între S.C. T. S.A., societate în faliment, în calitate de furnizor, și Asociația de proprietari nr. 18 B., în calitate de utilizator, s-a încheiat contractul de furnizare energie termică nr. 18T/30.07.2009.
Prin actul adițional nr. 1 la contract, părțile au convenit ca începând cu data de 01.02.2010, furnizorul S.C. T. S.A. să repartizeze, să factureze și să încaseze contravaloarea serviciilor furnizate în mod individual pentru toți proprietarii/locatarii din condominiu, respectiv din blocurile arondate Asociației de proprietari nr. 18 B., deci, inclusiv pârâtului A. G. care este membru al asociației.
Pentru pârâtul A. G., reclamantul a repartizat doar cota care îi revine din contravaloarea energiei termice destinate încălzirii spațiilor aflate în proprietate comună din imobilul situat în mun. B., ., ., în perioada 28.02._10 fiind emise facturi fiscale în sumă totală de 29,56 lei.
Potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) din H.G. nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, coroborat cu art. 48 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii apartamentelor și a spațiilor cu alta destinație decât aceea de locuință au obligația să suporte cheltuielile cu consumurile comune de energie termică din spațiile aflate în proprietate comună, și anume casa scării, spălătorii, uscătorii, subsol, holuri și altele asemenea, proporțional cu cota-parte de proprietate indiviză care îi revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în actul de proprietate sau cum a fost recalculată conform normelor metodologice.
Însăși Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, prin art. 38 alin. (2), obligă proprietarii apartamentelor individuale situate în imobile de locuit tip condominiu, care sunt deconectate de la rețeaua de alimentare cu energie termică, să plătească o cotă parte din cheltuielile cu energia termică consumată pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate indiviză, proporțional cu cota indiviză.
Aceleași dispoziții au fost reluate în Ordinul ANRSC nr. 343/2010 pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire.
În concluzie, obligația de a suporta o cotă parte din contravaloarea energiei termice consumate pentru încălzirea spațiilor aflate în proprietate comună revine fiecărui proprietar al spațiilor aflate în proprietate individuală, indiferent dacă costurile pentru energie termică pentru apartamentele și spațiile cu altă destinație decât aceea de locuința sunt evidențiate în mod individual la nivel de apartament și chiar dacă nu sunt racordați sau au fost deconectați de la rețeaua de alimentare cu energie termică, cum este cazul pârâtului.
Conform art. 36 din Legea nr. 51/2006, raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat. Pentru dovedirea neîndeplinirii de către pârât a obligației corelative de plată a contravalorii energiei termice facturate, reclamantul este obligat să facă dovada existenței creanței sale, iar odată dovedită creanța, îi revine pârâtului sarcina de a dovedi executarea obligației corespunzătoare. Pârâtul nu a probat stingerea datoriei prin plată sau prin orice alt mod de stingere a obligațiilor.
Instanța reține așadar existența în favoarea reclamantului S.C. T. S.A., respectiv în sarcina pârâtului A. G., a unei creanțe principale în sumă de 29,56 lei reprezentând contravaloare cote comune energie termică cuprinsă în facturile emise în perioada 28.02._10.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect penalitățile de întârziere, instanța constată că potrivit art. 6 pct. 2 și art. 18 alin. (2) din contractul nr. 37T/29.07.2009, în cazul neachitării la termen a facturilor, furnizorul are dreptul să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, iar în mod corelativ utilizatorul/consumatorul are obligația plății acestora. Clauzele contractuale își au temeiul în dispozițiile art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, conform cărora neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere. Penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței și sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, fără ca valoarea totală a penalităților să poată depăși valoarea facturii.
Potrivit facturilor emise în perioada 30.06._12, au fost calculate penalități de întârziere în sumă de 7,41 lei, reclamantul fiind în drept să le pretindă întrucât pârâtul nu a achitat la scadență facturile fiscale care cuprind contravaloarea energiei termice furnizate până în data de 30.04.2010.
Instanța reține că notificarea nr. 3177/01.03.2012 a fost făcută ca urmare a neexecutării la scadență a obligației de plată de către pârât, din culpa acestuia, motiv pentru care reclamantul are dreptul la recuperarea cheltuielilor făcute cu transmiterea notificării. Deși reclamantul a învederat suma de 6,20 lei cu titlu de cheltuieli de notificare, acesta nu a depus factura emisă de prestatorul acestui serviciu și chitanța care să dovedească faptul achitării serviciului.
Față de cele expuse, instanța apreciază că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, va admite cererea și va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 29,56 lei cu titlu de preț energie termică facturată în perioada 28.02._10 și suma de 7,41 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente facturate în perioada 30.06._12, dar va respinge cererea cu privire la obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de notificare în sumă de 6,20 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea având ca obiect pretenții formulată de reclamantul S.C. T. S.A., societate în faliment, CUI R12918330, cu sediul în mun. B., .. 3, jud. B., în contradictoriu cu pârâtul A. G., cu domiciliul în mun. B., ., ., ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 29,56 lei cu titlu de preț energie termică din facturile emise în perioada 28.02._10 și suma de 7,41 lei cu titlu de penalități de întârziere aferente cuprinse în facturile emise în perioada 30.06._12.
Respinge cererea cu privire la cheltuielile de notificare în sumă de 6,20 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pronunțată în ședința publică din data de 04 decembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. M.R.R./Tehnored. C.A.
Ex. 4/09.01.2014
← Pretenţii. Sentința nr. 04/2013. Judecătoria BOTOŞANI | Plângere contravenţională. Hotărâre din 25-11-2013,... → |
---|