Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2510/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2510/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 2510/2015
DOSAR NR._ Cerere de valoare redusă
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. - SECȚIA CIVILĂ
ȘEDINȚA CAMEREI DE CONSILIU DIN DATA DE 06 MARTIE 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - I. M.
GREFIER - V. M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2510
Pe rol judecarea cererii de valoare redusă, formulată de reclamanta S.C. A. G. S.A. B., prin lichidator judiciar, în contradictoriu cu pârâta H. C..
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu lipsesc părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care verificându-și competența în temeiul art. 131 Noul Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial potrivit art. 1027 alin. 1 raportat la art. 107 Noul Cod procedură civilă.
Instanța apreciază că în prezenta cauză procedura specială cu privire la cererile de valoare redusă este admisibilă față de dispozițiile art. 1025 și 1028 Noul Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța constată că nu s-a solicitat o dezbatere orală între părți și că pârâta nu a înaintat formularul de răspuns comunicat de instanță și nici nu a depus întâmpinare la dosar.
În temeiul art. 238 Noul Cod procedură civilă, instanța estimează că cercetarea procesului se va finaliza la prezentul termen de judecată.
În temeiul art. 258 Noul Cod procedură civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse de reclamantă la dosar.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, conform art. 394 alin. 1 Noul Cod procedură civilă instanța va reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
La data 09.12.2014, pe rolul Judecătoriei B. – Secția Civilă a fost înregistrată, sub nr._, cererea de chemare în judecată prin care reclamanta S.C. A. G. S.A., prin lichidator judiciar, a solicitat pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă, reglementată de art.1025-1032 Noul Cod procedură civilă, obligarea pârâtei H. C., la plata sumei de 18,87 lei, cu titlu de preț reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate în perioada 29.09.2009 – 12 ian.2012 și suma de 13,46 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 29.09.2009 – 12.01.2012.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâta a beneficiat de serviciile de alimentare cu apă, prestate în perioada amintită, fără a achita contravaloarea acestora, fiind emise facturi lunare care nu au fost refuzate la plată ceea ce dovedește indirect că acestea au fost recunoscute și acceptate la plată. Facturile cuprind contravaloarea serviciilor prestate cât și penalitățile de întârziere pentru întreg debitul restant.
Faptul că pârâta este utilizatoare a serviciilor prestate de către societatea-reclamantă rezultă și din inexistența unei solicitări scrise de debranșare.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la penalitatea legală se arată că potrivit art. 43 Cod Comercial datoriile comerciale lichide și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile. Penalitățile încep să curgă diferit, în funcție de data scadenței fiecărei facturi.
Susține că penalitățile de întârziere legale au fost calculate în baza prevederilor art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006 și art.30 alin.4 din Legea nr.241/2006, fiind egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, respectiv de la data de 01.01.2007 în cuantum de 0,1% pe zi, iar de la data de 01.07.2010 în cuantum de 0,05% pe zi întârziere, iar de la data de 04.04.2011 în cuantum de 0,04% pe zi întârziere, penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței, calcularea penalităților până la plata integrală a debitului restant.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art.1177, 1178, 1522, 1526 Cod civil; Legea nr.51/2006, Legea nr.210/2005, O.U.G. nr.39/2010, Ordinul nr. 88/2007 al ANRSC și Ordinul nr. 90 al ANRSC, art. 77 din Legea nr. 85/2006.-
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: Certificat constatator emis de Tribunalul B., privind deschiderea procedurii insolvenței (fila 4); fișa abonatului (fila 7); contractul nr. 236 din 25.06.2004 (filele 38-39 ds.), facturile fiscale emise în perioada 29.09.2009 – 12.01.2012 (filele 10-37).
Cererea reclamantei este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit dispozițiilor art.77 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței.
Reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
Pârâta H. C., nu a depus la dosar formularul de răspuns prevăzut de Ordinul nr. 359/2013 completat corespunzător în termen de 30 zile de la comunicare, potrivit art. 1029 alin.4 din Noul C.proc.civ. și nici nu a fost reprezentată.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Între părțile în litigiu s-au desfășurat relații comerciale fiind încheiat contractul nr.236 din 25.06.2004 de branșare/racordare și utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, în baza căruia reclamanta S.C. A. G. S.A. a furnizat pârâtei H. C., servicii de alimentare cu apă.
Potrivit art.7.7 din contract, utilizatorul s-a obligat să achite contravaloarea facturii în termen de 30 de zile de la emitere, iar potrivit art.14, neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la emiterea ei, atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat fără ca acestea să depășească cuantumul debitului.
În executarea acestui contract, reclamanta a furnizat pârâtei în perioada 29.09.2009 – 12.01.2012 serviciile contractate, aspect ce rezultă din facturile fiscale depuse la dosar, filele (10-37) în valoarea de 18,87 lei, conform fișei abonatului (fila 7 ds.).
Debitul aferent fiecărei facturi fiscale este scadent, potrivit termenelor de plată inserate în cuprinsul acestora.
Având în vedere situație de fapt reținută, instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile în vigoare la momentul încheierii contractului, față de dispozițiile art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011, conform cărora „contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”.
Instanța reține că potrivit art.36 din Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, raporturile juridice dintre operatorii și utilizatorii serviciilor de utilități publice sunt raporturi juridice de natură contractuală și sunt supuse normelor de drept privat, iar potrivit art.41 alin.4 lit. c) din Legea nr.51/2006, utilizatorii au obligația să achite în termenele stabilite contravaloarea serviciilor prestate.
Totodată, conform art.42 alin.9 din Legea nr.51/2006, factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilități publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadență de 15 zile lucrătoare de la data primirii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadență privind plata facturii se ia în calcul începând cu data primirii facturii.
Conform art.30 alin.1 din Legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și canalizare, utilizatorul are obligația să achite la termen facturile emise de operatorul care are și calitatea de furnizor; factura se emite, cel mai târziu, până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestația a fost efectuată. Prin derogare de la prevederile art.42 alin.9 din Legea nr. 51/2006, utilizatorii de energie termică sunt obligați să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii facturii și termenul de scadență se înscriu pe factură. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, conform prevederilor art.42 alin.10 din Legea nr. 51/2006.
Având în vedere situația de fapt reținută, în sensul existenței obligației de plată în sarcina pârâtului precum și prevederile legale incidente, instanța urmează să admită cererea și să oblige pârâta la plata sumei de 18,87 lei cu titlu de preț servicii prestate și neachitate și suma de 13,46 lei reprezentând penalități.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite cererea de valoare redusă și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 18,87 lei, cu titlu de preț reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate în perioada 29.09.2009 – 12 ian.2012 și suma de 13,46 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 29.09.2009 – 12.01.2012.
Văzând că cererea este scutită de plata taxei de timbru,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta . B. prin lichidator judiciar, cu sediul în mun. B., ..3, jud. B., în contradictoriu cu pârâta H. C., domiciliată în oraș B., ., județul B..
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 18,87 lei, cu titlu de preț reprezentând contravaloare servicii prestate și neachitate în perioada 29.09.2009 – 12 ian.2012 și suma de 13,46 lei reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 29.09.2009 – 12.01.2012.
Executorie.
Cu drept apel, în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 06 martie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. M. V. M.
Red./I.M..
Tehnored./V.M.
Ex. 4/15.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2503/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2633/2015. Judecătoria... → |
|---|
