Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 4224/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4224/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 4224/2015
Dosar nr._ partaj judiciar
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Ședința Publică din data de 29.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. N.-E.
GREFIER – V. A.
SENTINȚA CIVILĂ NR.4224
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantele I. E. și N. M. în contradictoriu cu pârâții U. S. și C. P., având ca obiect partaj judiciar.
Procedura legal îndeplinită.
La apelul realizat în ședință publică, lipsă sunt părțile.
S-a expus referatul cauzei, de către grefierul de ședință după care:
Dezbaterile în fond au avut loc la data de 31.03.2015, fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 09.09.2013 sub nr._ reclamantele I. E. și N. M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții U. S. și C. P., ca instanța să dispună ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase după defunctul C. I., decedat la data de 27.05.2012, cu ultimul domiciliul în ., să constate că părțile au avut vocație succesorală după defunct, să constate că masa succesorală se compune din casă de locuit, compusă din patru camere, construită din chirpici, acoperită cu azbociment, în suprafață de 80 m.p., anexă gospodărească din chirpici, acoperită cu azbociment, în suprafață de 8 m.p., ambele imobile situate în intravilanul satului T., județul B. și cota de 1/7 din suprafața de_ m.p. teren situat în intravilanul și extravilanul satului T., . și ca instanța să dispună atribuirea efectivă a masei succesorale. În motivare reclamantele au arătat că la data de 27.05.2012 a decedat numitul C. I., cu ultimul domiciliul în satul și .. În drept au fost invocate prevederile art.1143 Cod civil. În dovedire au fost depuse înscrisuri. Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 770 lei. Pârâta U. S. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată și introducerea în cauză a tuturor moștenitorilor defunctului C. I.. În motivare pârâta a arătat că nu este de acord cu atribuirea masei succesorale către reclamante și că acestea nu au evidențiat un drept suplimentar al defunctului frate C. P., care a contribuit cu materiale și bani la construirea casei părintești și de asemenea cei doi defuncți și-au exprimat opinia ca imobilul casă să îi revină ei. În dovedire s-a solicitat proba cu martori. Reclamanta I. E. a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat sora sa U. S. este plecată în Spania de 6 ani și este adevărat că fratele lor, C. P. a contribuit cu bani și materiale la amenajarea casei însă după decesul tatălui lor a amenajat două camere, le-a tencuit și finisat, a pus pardoseli și tâmplărie, a montat ferestre și uși din P.V.C., a construit o sobă. Pârâta U. S. a depus precizări la întâmpinare în care a arătat că tatăl său a stat la pat doar două luni și nu un an, cum afirmă reclamanta, iar referitor la cheltuielile de înmormântare acestea au fost suportate de toți frații în cote egale, însă reclamanta I. E. a beneficiat de ajutorul de înmormântare în cuantum de 2200 lei. Pârâta a mai arătat că soțul său a participat cu muncă fizică de la fundația casei până la finalizarea la roșu iar ea a făcut mâncare muncitorilor, iar toate amenajările au fost făcute de tatăl său și cu banii acestuia. Reclamanta I. E. a depus precizări prin care a solicitat ieșirea din indiviziune doar cu privire la imobilul casă de locuit, anexă și terenul aferent casei, în suprafață de 2720 m.p., înscris în Titlul de Proprietate nr._ din 1994, situat în intravilanul satului și comunei T., județul B., ., din care 202 m.p. arabil, grădină în jurul construcției și 518 m.p. curți construcții. În motivare reclamanta a arătat că imobilul casă a fost construit de defunctul C. I. în anul 2000 cu participarea defunctului C. P., iar din anul 2000 până în anul 2009 nu a fost făcută nicio investiție, fiind construită din chirpici, acoperită cu azbociment, fără tencuieli interioare și exterioare, fără pardoseli și fără curent electric iar pentru a se putea locui a efectuat împreună cu soțul său amenajări în cuantum de 18.530 lei iar cheltuielile de înmormântare au fost în cuantum de 5000 lei. A mai solicitat reclamanta ca să îi fie atribuită casa, anexa și terenul aferent casei cu plata unor sulte corespunzătoare. În dovedire s-a solicitat proba cu martori. Reclamanta I. E. a depus precizări prin care a solicitat ca instanța să constate că a dobândit un drept de creanță constând în contravaloarea îmbunătățirilor efectuate la imobil în perioada 2003-2013 și ca instanța să îi atribuie imobilul casă împreună cu îmbunătățirile aduse precum și cota de 1/7 din terenul aferent imobilului. Reclamantele au depus concluzii scrise prin care au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost precizată. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele: La data de 27.05.2012 a decedat numitul C. I., antecesorul reclamantelor și al pârâților, cu ultimul domiciliul în satul și ., astfel cum rezultă din certificatul de deces . nr._ din 28.05.2012 eliberat de către Primăria Comunei T.. Astfel, în baza dispozițiilor art.954 alin.1 Cod civil, instanța constatând deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. I., având în vedere că aceasta nu a lăsat testament, și reține aplicabilitatea în cauză a regulilor devoluțiunii legale a moștenirii care consacră principiile chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali, proximității gradului de rudenie și al egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire, conform art.963 și art.964 Cod civil. La data de 13.10.2009 a decedat C. P., fiul defunctului C. I., succesori fiind descendenții acestuia, pârâții C. (G.-Beentjes) P., C. M. și C. B.. Astfel, potrivit actelor de stare civilă reclamanta I. E. este fiica defunctului C. I., reclamanta N. M., este fiica defunctului, pârâta U. S., este fiică defunctului iar pârâții C. (G.-Beentjes) P., C. M. și C. B., succesori prin reprezentarea tatălui lor C. P., predecedat defunctului, sunt nepoate și respectiv nepot. Instanța constată că potrivit art.1100 alin. 1 Cod civilcel chemat la moștenire în temeiul legii sau al voinței defunctului poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea iar potrivit art. 1103 alin.1 Cod civildreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, anume sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notariale, înregistrată sub nr.3396 din 04.09.2012, instanța constatăcă părțile au dovedit că au acceptat în termenul prevăzut de art.1103 alin.1 Cod civil succesiunea defunctului C. I., efectuând acte de acceptare tacită, conform art.1110 alin.2 Cod civil, care prevede că de asemenea, pot avea valoare de acceptare tacită a moștenirii actele de dispoziție, administrare definitivă ori folosință a unor bunuri din moștenire. Astfel instanța constată că succesori legali ai defunctului C. I. sunt I. E., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/12 din masa succesorală, N. M., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/12 din masa succesorală, U. S., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/12 din masa succesorală, C. (G.-Beentjes) P., în calitate de nepoată, cu o cotă de 1/12 din masa succesorală, C. M., în calitate de nepoată, cu o cotă de 1/12 din masa succesorală și C. B., în calitate de nepot, cu o cotă de 1/12 din masa succesorală, toți trei succesori prin reprezentarea tatălul lor C. P., predecedat defunctului. În ce privește componenta masei succesorale, instanța retine ca la data deschiderii succesiunii, in patrimoniul defunctului s-a aflat dreptul de proprietate cotei de 1/7 din suprafața de 3 ha și 1 m.p. teren situat pe raza satului T., ., înscrisă în Titlul de Proprietate nr._ din 08.08.1994 emis pe numele R. V. M., G. C., D. D. E., Vacariuc Gh. M., C. Gh. I., D. D. S. și D. Gh. C., casă de locuit în suprafață de 83,40 m.p. construită din chirpici, acoperită cu azbociment, compusă din patru camere și sală, situată în satul T., ., . anexă construită din chirpici, în suprafață de 8,47 m.p., acoperită cu azbociment, situată în satul T., ., . constată că potrivit art.1143 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel. De asemenea potrivit art.988 Cod procedură civilă la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea. Pe calea partajului judiciar, instanța este ținută a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari cu obligarea acestuia la plata unei sulte către ceilalți coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași potrivit cotelor fiecăruia dintre ei.
Potrivit dispozițiilor art.676 alin.1 Cod civil partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Prin urmare, în principiu, partajul judiciar urmează a se face în natură, fiind inadmisibil ca, fără consimțământul coindivizarilor, să se atribuie unora dintre ei toate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părții ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură. Inegalitatea loturilor se compensează prin plata unor sume de bani, potrivit dispozițiilor art.676 alin.2 Cod civil. În cauza de față, bunul casă în suprafață de 83,40 m.p., compus din trei camere, hol și hol 1, în valoare de 39.700 lei fără îmbunătățiri, identificat și evaluat prin raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcții întocmit de expertul tehnic judiciar Ț. D., nu este comod partajabil în natură, având în vederea numărul moștenitorilor și suprafața imobilului. De asemenea instanța constată că reclamanta I. E. a efectuat îmbunătățiri la imobilul casă în cuantum de 23.100 lei, are impreună cu soțul acesteia, stabilită reședința în satul și . precum și faptul că în prezent locuiește în acest imobil. Realizarea îmbunătățirilor de către reclamanta I. E. rezultă din declarațiile martorilor R. G., G. I., P. G., P. G. și Degheluță E.. Pentru aceste considerente instanța urmează a forma un singur lot. Referitor imobilul anexă gospodărească, în valoare totală de 980 lei, astfel cum a fost identificat și evaluat prin raportul de expertiză tehnică în specialitatea construcții întocmit de expertul tehnic judiciar Ț. D., în suprafață de 8,47 m.p. nu este comod partajabil în natură, având în vedere numărul moștenitorilor și suprafața imobilului, instanța va forma un singur lot. Pentru aceste considerente în temeiul art.990 Cod procedură civilă instanța: I.Va dispune ieșirea părților din indiviziunea privitoare la casă, în suprafață de 83,40 m.p., în valoare totală de 39.700 lei fără îmbunătățiri și va atribui direct în proprietate reclamantei I. E. imobilul casă, în suprafață de 83,40 m.p., în valoare totală de 39.700 lei fără îmbunătățiri. II. Va dispune ieșirea părților din indiviziunea privitoare anexă, în suprafață de 8,47 m.p., în valoare totală de 980 lei și va atribui direct în proprietate reclamantei I. E. imobilul anexă, în suprafață de 8,47 m.p., în valoare totală de 980 lei. Având în vedere faptul că instanța a atribuit cele două imobile în proprietate reclamantei I. E. conform dispozițiilor art.676 alin.2 Cod civil va obliga reclamanta la plata către reclamanta N. M. a unei sulte în cuantum de 13.560 lei, la plata către pârâta U. S. a unei sulte în cuantum de 13.560 lei, la plata către pârâta C. (G.-Beentjes) P. a unei sulte în cuantum de 4.520 lei, la plata către pârâta C. M. a unei sulte în cuantum de 4.520 și la plata către pârâtul C. B. a unei sulte în cuantum de 4.520 lei. Potrivit art.989 alin.1 Cod.proc.civ., se va stabili reclamantei I. E., ca termen pentru plata sultei, un termen de până la 6 luni, de la data rămânerii definitivă a prezentei sentințe. Referitor la capătul de cerere având ca obiect stabilirea unui drept de creanță în cuantum de 23.150 lei reprezentând îmbunătățiri aferente casei de locuit, instanța constată că potrivit art.1155 alin.1 Cod civilmoștenitorii universali și cu titlu universal contribuie la plata datoriilor și sarcinilor moștenirii proporțional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia iar conform alin.2înainte de partajul succesoral, creditorii ale căror creanțe provin din conservarea sau din administrarea bunurilor moștenirii ori s-au născut înainte de deschiderea moștenirii pot cere să fie plătiți din bunurile aflate în indiviziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silită asupra acestor bunuri. Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcții-răspuns la obiecțiuni s-a constatat că valoarea de circulație a îmbunătățirilor efectuate de reclamanta I. E. au fost în cuantum de 23.100 lei. În speță realizarea de îmbunătățiri de către un moștenitor la un bun succesoral nu reprezintă o creanță a acestuia înregistrată în pasivul succesoral ca obligație a celorlalți moștenitori, ci o creanță personală a moștenitorului care a efectuat aceste îmbunătățiri și care are ca debitori pe moștenitorii care au beneficiat de aceste îmbunătățiri în urma partajului succesoral și care sunt considerași ca efect al partajului proprietari exclusivi. Instanța mai reține că în noțiunea de pasiv succesoral se includ obligațiile de orice fel cu caracter patrimonial ale defunctului, indiferent de izvorul lor iar în ceea ce privește sarcinile succesiunii, acestea se nasc la deschiderea succesiunii ori după acestea. Raportat la îmbunătățiri instanța constată că acestea nu au reprezentat o obligație a defunctului C. I. și nici nu se referă la administrarea sau lichidarea succesiunii. Mai mult decât atât instanța constată că prin atribuirea imobilului casă reclamanta I. E. a beneficiat exclusiv de sporul de valoare adus prin realizarea îmbunătățirilor și nu este întemeiată cererea acesteia ca ceilalți moștenitori să suporte proporțional cu cotele lor plata acestei creanțe, prin diminuarea sultei cuvenite acestora. De asemenea reclamanta I. E. a solicitat includerea în pasivul succesoral și a cheltuielilor de înmormântare și a parastaselor după defunctul C. I. însă nu a făcut nicio dovadă referitoare la efectuarea acestor cheltuieli și a cuantumului acestora deși conform art.249 Cod procedură civilăcel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. Având în vedere aceste motive instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat. Referitor la capătul de cerere având ca obiect atribuirea cotei de 1/7 din terenul în suprafață de 2202 m.p. aferent imobilului casă de locuit și anexă gospodărească instanța constată că prin Titlul de Proprietate nr._ din 08.08.1994 eliberat de Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B. a fost reconstituită suprafața de 3 ha 1 m.p. teren situat pe raza satului T., ., pe numele moștenitorilor R. V. M., G. C., D. D. E., Vacariuc Gh. M., C. Gh. I., D. D. S. și D. Gh. C., din care suprafața de 2202 m.p. în . mai reține că suprafața totală de 3 ha 1 m.p. nu a fost partajată între titlularii înscriși în Titlul de Proprietate nr._ din 08.08.1994, astfel că și suprafața de 2202 m.p. din . află în indiviziunea acestora, iar atribuirea cotei de 1/7 din acesta suprafață de teren nu este posibilă din moment ce defunctul C. I. a fost proprietarul exclusiv al acestui teren iar instanța are posibilitatea doar de a constata că în masa succesorală după defunct este și cota de 1/7 din întreaga suprafață de teren de 3 ha și 1 m.p.Pentru aceste considerente instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat. În temeiul art.453 alin.1 Cod procedură civilă cu privire la cheltuielile de judecată având în vedere că soluționarea cauzei profită ambelor părți, precum și dubla calitate a acestora de reclamant și pârât, specifică proceselor de ieșire din indiviziune, instanța va obliga pârâta U. S. la plata către reclamante a sumei de 567,5 lei de cheltuieli de judecată și va obligă pârâții C. (G.-Beentjes) P., C. M. și C. B. la plata către reclamante a sumei de 190 lei cheltuieli de judecată fiecare, reprezentând cotă proporțională din cuantumul taxei judiciare de timbru în cuantum de 770 și onorariu expert tehnic Ț. D., în cuantum de 1.500 lei, conform decontului justificativ. Referitor la cererea reclamantelor de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat în cuantum de 1.000 lei, instanța constată că potrivit art.452 Cod civilpartea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Astfel cum rezultă din viza de primire a cererii de obligare la plata acestor cheltuieli, copia xerox a chitanței nr.36 din 01.04.2015 a fost depusă la Judecătoria B. la data de 07.04.2015, după data închiderii dezbaterilor asupra fondului. Mai mult decât atât deși se solicită plata a două onorarii în cuantum de 500 lei este depusă doar o singură chitanță de plată a acestui onorariu. De asemenea referitor la plata sumei de 1.157,50 lei taxă judiciară de timbru aferentă cererii completatoare de constatare a unui drept de creanță în cuantum de 23.150 lei reprezentând îmbunătățiri, instanța nu va obliga pârâții la plata acestei sume întrucât îmbunătățirile constatate au profitat exclusiv reclamantei I. E., căreia i-a fost atribuit imobilul casă, iar obligarea pârâților la plata taxe judiciare de timbru aferentă unei cereri care profită în totalitate acestei reclamante, este neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE: Admite în parte acțiunea având ca obiect partaj succesoral formulată de reclamantele I. E., cu domiciliul în satul și . și N. M., cu domiciliul în oraș P., ..32, ., județul Petroșani, în contradictoriu cu pârâții U. S., cu domiciliul în ., județul B., C. (G.-BEENTJES) P., cu domiciliul în oraș Cugir, ., ., județul A., C. M., domiciliul în oraș P., ..32, ., județul Petroșani și C. B., domiciliul în oraș P., ..32, ., județul Petroșani. Constată deschisă succesiunea defunctului C. I., decedat la data de 27.05.2012, cu ultimul domiciliul în .. Constată că succesori legali ai defunctului C. I. sunt I. E., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/12 din masa succesorală, N. M., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/12 din masa succesorală, U. S., în calitate de fiică, cu o cotă de 3/12 din masa succesorală, C. (G.-Beentjes) P., în calitate de nepoată, cu o cotă de 1/12 din masa succesorală, C. M., în calitate de nepoată, cu o cotă de 1/12 din masa succesorală și C. B., în calitate de nepot, cu o cotă de 1/12 din masa succesorală, toți trei succesori prin reprezentarea tatălul lor C. P., predecedat defunctului. Constată că masa succesorală după defunctul C. I., se compune din cota de 1/7 din suprafața de 3 ha și 1 m.p. teren situat pe raza satului T., ., înscrisă în Titlul de Proprietate nr._ din 08.08.1994 emis pe numele R. V. M., G. C., D. D. E., Vacariuc Gh. M., C. Gh. I., D. D. S. și D. Gh. C., casă de locuit în suprafață de 83,40 m.p. construită din chirpici, acoperită cu azbociment, compusă din patru camere și sală, situată în satul T., ., . anexă construită din chirpici, în suprafață de 8,47 m.p., acoperită cu azbociment, situată în satul T., ., . ieșirea părților din indiviziunea privitoare casă, în suprafață de 83,40 m.p., în valoare totală de 39.700 lei fără îmbunătățiri. Atribuie direct în proprietate reclamantei I. E. imobilul casă, în suprafață de 83,40 m.p., în valoare totală de 39.700 lei fără îmbunătățiri. Dispune ieșirea părților din indiviziunea privitoare anexă, în suprafață de 8,47 m.p., în valoare totală de 980 lei. Atribuie direct în proprietate reclamantei I. E. imobilul anexă, în suprafață de 8,47 m.p., în valoare totală de 980 lei. Obliga reclamanta I. E. la plata către reclamanta N. M. a unei sulte în cuantum de 13.560 lei, la plata către pârâta U. S. a unei sulte în cuantum de 13.560 lei, la plata către pârâta C. (G.-Beentjes) P. a unei sulte în cuantum de 4.520 lei, la plata către pârâta C. M. a unei sulte în cuantum de 4.520 și la plata către pârâtul C. B. a unei sulte în cuantum de 4.520 lei. Potrivit art.989 alin.1 Cod.proc.civ., se va stabili reclamantei I. E., ca termen pentru plata sultei, un termen de până la 6 luni, de la data rămânerii definitivă a prezentei sentințe. Obliga pârâta U. S. la plata către reclamante a sumei de 567,5 lei de cheltuieli de judecată. Obligă pârâții C. (G.-Beentjes) P., C. M. și C. B. la plata către reclamante a sumei de 190 lei cheltuieli de judecată fiecare. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria B.. Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. BNE /tehnored. BNE/VA
8 ex.,12.06.2015
| ← Ordin de protecţie. Hotărâre din 24-04-2015, Judecătoria BOTOŞANI | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 1959/2015.... → |
|---|
