Ordin de protecţie. Hotărâre din 24-04-2015, Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 4124/2015
Dosar nr._ ordin de protecție
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – SECȚIA CIVILĂ
Ședința Camerei de Consiliu din data de 24 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – B. N.-E.
GREFIER – L.-M. V.
P. de pe lângă Judecătoria B. reprezentat de
PROCUROR: O. N. M.-C.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4124
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de către reclamantul Ț. V. în contradictoriu cu pârâtul Ț. D., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal al cauzei făcut în ședință publică răspunde reclamantul Ț. V. și av. A. R., din oficiu pentru pârâtul Ț. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Ia act că la dosar a fost depusă prin faxul instanței adresa nr._/23.04.2015 emisă de Spitalul Județean de Urgență “Mavromati” B. – Secția de Psihiatrie.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri asupra fondului.
Reclamantul solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.
Av. A. R., în calitate de curator special al pârâtului, solicită respingerea cererii, motivat de faptul că, deși pârâtul are probleme de sănătate, comportamentul său este determinat de problemele psihice, astfel că nu se impune emiterea unui ordin de protecție în sarcina sa. Învederează faptul că a fost admisă cererea de internare voluntară formulată de către Spitalul Județean de Urgență “Mavromati” B. – Secția de Psihiatrie, considerente pentru care prezenta cerere apare ca fiind lipsită de obiect.
Procurorul pune concluzii de admitere a cererii, având în vedere faptul că există starea de pericol pentru persoana reclamantului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța reține următoarele: P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 02.04.2015 sub nr._ reclamantul Ț. V.-E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ț. D., ca instanța să dispună emiterea ordinului de protecție cu următoarele măsuri:evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de copiii victimei sau față de alte rude ale acestuia, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de locul de muncă al victimei, față de soția sa și față de locui acesteia de muncă, față de cele două fiice al victimei și unitățile de învățământ ale acestora, internarea nevoluntară a pârâtului în Spitalul de Psihiatrie ori obligarea acestuia la efectuarea unui tratament psihiatric de specialitate și a unei cure specifice tratamentului alcoolismului cronic. În motivare reclamantul a arătat că pârâtul este tatăl său, care a fost diagnosticat în repetate rânduri cu tulburări comportamentale depresivo-maniacale pe fondul consumului abuziv de alcool iar în ultima perioadă a recurs la o . demersuri circumscrise violenței psihologice și verbale de natură a periclita grav și ireversibil echilibrul familial, sănătatea proprie, a soției sale și a celor doi minori. A mai arătat reclamantul că pârâtul îi face vizite la serviciu cu scopul de a-l hărțui prin transmiterea unor înscrisuri cu conținut aberant iar comportamentul psihotic al pârâtului îi afectează capacitatea de muncă și concentrare și face numeroase apeluri telefonice în număr și câte 38 pe zi. Reclamantul a mai învederat că pârâtul proferează amenințări verbale transmise telefonic prin care este amenințat că în următoarele 6 luni va ajunge în penitenciar. În drept au fost invocate prevederile Legii nr.217/2003. În dovedire au fost depuse înscrisuri. La dosar a fost depusă adresa nr._ din 07.04.2015 emisă de Serviciul de Telecomunicații Speciale, adresa nr.1132 din 06.04.2015 emisă de Inspectoratul de Poliției al Județului B. și adresa nr._ din 23.04.2015 emisă de Secția de Psihiatrie B.. Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul Ț. V.-E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ț. D., ca instanța să dispună emiterea ordinului de protecție cu următoarele măsuri: evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de copiii victimei sau față de alte rude ale acestuia, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de locul de muncă al victimei, față de soția sa și față de locui acesteia de muncă, față de cele două fiice al victimei și unitățile de învătământ ale acestora, internarea nevoluntară a pârâtului în Spitalul de Psihiatrie ori obligarea acestuia la efectuarea unui tratament psihiatric de specialitate și a unei cure specifice tratamentului alcoolismului cronic. În ceea ce privește temeiul de drept al cererii formulate, instanța constată faptul că acesta este constituit de Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.25/2012, prin care este reglementată o procedură specială, cu reguli proprii, ce are drept scop protejarea victimelor agresiunilor astfel cum acestea sunt definite în cuprinsul legii. Instanța constată că art.3 din Legea nr.217/2003 definește violența în familie ca fiind orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.
Constituie, de asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale.
De asemenea, potrivit art.5 lit.c din același act normativ, în sensul legii, prin „membru de familie se înțeleg persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc;” Raportat la prezenta cauză instanța constată faptul că părțile au calitatea de membrii de familie, reclamantul fiind fiul pârâtului.
În ceea ce privește starea de fapt invocată în cauză, instanța reține că urmează a fi clarificat aspectul exercitării de către pârât a violențelor de tipul celor prevăzute în cuprinsul actului normativ special.
Potrivit art.4, violența în familie se manifestă sub forme precum violența verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală.
Astfel, violența verbală reprezintă adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
Violența psihologică reprezintă impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența fizică reprezintă vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența sexuală reprezintă agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
Violența economică reprezintă interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența socială reprezintă impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența spirituală reprezintă subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Raportat la prezenta cauză, instanța reține faptul că a fost dovedit faptul că pârâtul a exercitat asupra reclamantei violențe psihologice. Coroborând înscrisurile medicale, actele de urmărire păenală efectuate în dosarul nr.162/P/2010, dosarul nr.201/P/2010 și din declarațiile martorilor audiați în cauză, instanța constată că pârâtul provoacă de stări de tensiune și de suferință psihică reclamantului și familiei sale prin prin amenințări verbale, controlul vieții personale, sesizarea în mod abuziv a organelor de urmărire penală referitor la săvârșirea unor infracțiuni de către reclamant, apeluri telefonice repetate în mod obsesiv.
În ceea ce privește starea de pericol în care s-ar găsi reclamantul, instanța reține că, în conformitate cu prevederile art.23 din Legea nr. 217/2003 (r), „persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții”.
Din această dispoziție legală rezultă că pentru a fi admisă cererea de emitere a ordinului de protecție trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: urgența luării măsurii, caracterul vremelnic al măsurii luate, existența unei forme de violenta exercitată de unul din membrii familiei.
Instanța reține din actele dosarului rezultă că pârâtul reprezintă o amenințare imediată pentru reclamant.
Caracterul urgent și preventiv al măsurii de protecție rezultă din dispozițiile art. 24 din lege, care prevăd expres că durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător și nu poate depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.
În consecință, interpretarea coroborată a textelor de lege conduce la concluzia că ordinul de protecție nu poate fi instituit decât dacă măsura este de strictă și esențială necesitate pentru protecția vieții, integrității corporale sau libertății persoanei reclamante. În cauză pentru justificarea condiției urgenței, reclamantul a dovedit existența unor acțiuni faptice ale pârâtului care creează un risc serios asupra drepturilor ei. Instituirea ordinului de protecție se impune doar dacă viața, integritatea sau libertatea persoanei este în mod actual și real pusă în pericol și chiar și în aceste condiții, protecția nu poate fi oferită decât pe o durată limitată în timp. Instanța constată că reclamantul a făcut dovada violențlor psihologică. Față de perioadele repetate de violență psihică exercitate de pârât pe fondul consumului de alcool, instanța, în temeiul art.23 alin.3 din Legea nr.217/2003, va dispune față de pârât măsura obligării acestuia la consiliere psihologică pentru o perioadă de 6 luni, scopul măsurii fiind tocmai acela de a se rezolva starea conflictuală determinată de transformarea pârâtului în agresor și evitarea repetării episoadelor de violență.
În vederea asigurării accesului pârâtului la consiliere psihologică, instanța va sesiza Municipiul B., care conform prevederilor art.13 alin.1 lit.e din Legea nr.217/2003 are obligația de a asigura accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, urmând ca acesta să indice pârâtului locul și modul de desfășurare a ședințelor de consiliere psihologică.
În aplicarea prevederilor art.23 alin.3 din Legea nr. 217/2003 republicată, și având în vedere faptul că episoadele de violență se produc pe fondul consumului de alcool, instanța va recomanda pârâtului și efectuarea unui tratament în scopul dezintoxicării.
Având în vedere cele arătate mai sus, instana apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru emiterea ordinului de protecție, urmând să dispună în consecință și săadmită în parte cererea privind emiterea ordinului de protecție prin care va dispune, pentru o perioadă de 6 luni: -evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei situată în municipiul B., ..6, ., ., județul B.; -obligarea pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 metri față de reclamant și față de locuința reclamantului situată municipiul B., ..6, ., ., județul B., începând cu data pronunțării prezentei hotărâri, cu excepția situațiilor în care se impune, potrivit legii, prezența concomitentă a ambelor părți în fața unor instanțe de judecată, a unor organe de urmărire penală sau a altor instituții și autorități publice. -interzicerea pârâtului a oricărui contact, înclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamantul.
-obligarea pârâtul să urmeze consiliere psihologică pentru o perioadă de 6 luni și dispune sesizarea Municipiului B. în vederea asigurării accesului pârâtului la consiliere psihologică. Va recomanada pârâtului efectuarea unui tratament în scopul dezintoxicării.
De asemenea, instanța va atrage atenția pârâtului cu privire la următoarele prevederi legale incidente în cauză (art. 29 – 33 din Legea 217/2003):
-Ordinul de protecție este executoriu.
-Ordinul de protecție se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției.
-Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.
-Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
-Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
-La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. Instanța va respinge capetele de cererea având ca obiect obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime față de locul său de muncă, față de soția sa și locul acesteia de muncă și față de cei doi copii minori și față de unitățile de învâtâmânt ai acestora, întrucât reclamantul nu a individualizat aceste locuri prin adresă completă și denumire sau prin nume și prenume și alte date de identificare. De asemenea instanța va respinge capătul de cerere având ca obiect internarea pârâtului în Spitalul de Psihiatrie B. și obligarea acestuia la efectuarea unui tratament psihiatric de specialitate întrucât acete măsuri nu au fost prevăzute în cuprinsul Legii nr.217/2003. Având în vedere dispozițiile art.453 Cod procedură civilă, instanța va dispune avansarea onorariului apărătorului din oficiu A. R., în cuantum de 500 lei, conform delegației nr.32/2015, din fondurile Ministerului Justiției si in consecinta va obliga pârâtul la plata către stat a sumei de 500 lei, reprezentând onorariu apărătorului din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În conformitate cu art.29 din Legea nr. 217/2003 republicată, hotărârea este executorie, fără somație sau fără trecerea vreunui termen
Prezenta hotărâre se va comunica de îndată Inspectoratului de Poliției Județean B., Parchetului de lângă Judecătoria B., Biroului de executări silite din cadrul Judecătoriei B. și Baroului B..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE: Admite în parte cererea privind emiterea ordinului de protecție formulată de reclamantul Ț. V.-E., având CNP_, cu domiciliul în municipiul B., ..6, ., ., județul B., în contradictoriu cu pârâtul Ț. D., având CNP_, cu domiciliul în municipiul B., ..75, județul B., internat la Spitalul Județean de Urgență Mavromati B., Secția de Psihiatrie, cu sediul în municipiul B., ., nr.116, județul B.. Dispune emiterea următorului ORDIN DE PROTECȚIE prin care dispune, pentru o perioadă de 6 luni: -evacuarea temporară a pârâtului din locuința familiei situată în municipiul B., ..6, ., ., județul B.; -obligarea pârâtul să păstreze o distanță minimă de 200 metri față de reclamant și față de locuința reclamantului situată municipiul B., ..6, ., ., județul B., începând cu data pronunțării prezentei hotărâri, cu excepția situațiilor în care se impune, potrivit legii, prezența concomitentă a ambelor părți în fața unor instanțe de judecată, a unor organe de urmărire penală sau a altor instituții și autorități publice. -interzicerea pârâtului a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod cu reclamantul.
-obligarea pârâtul să urmeze consiliere psihologică pentru o perioadă de 6 luni și dispune sesizarea Municipiului B. în vederea asigurării accesului pârâtului la consiliere psihologică. Recomandă pârâtului efectuarea unui tratament în scopul dezintoxicării.
Atrage atenția pârâtului cu privire la următoarele prevederi legale incidente în cauză (art. 29 – 33 din Legea 217/2003):
-Ordinul de protecție este executoriu.
-Ordinul de protecție se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției.
-Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.
-Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare.
-Încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an.
-La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. Stabilește suma de 500 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului A. R., care a acordat asistență juridică pârâtului, onorariu ce se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
Obligă pârâtul la plata către stat a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat oficiu. executorie fără somație sau fără trecerea vreunui termen. Cu drept de apel in termen de 3 zile de la pronunțare, care se va depune la Judecătoria B.. Prezenta hotărâre se va comunica de îndată Inspectoratului de Poliției Județean B., Parchetului de lângă Judecătoria B., Biroului de executări silite din cadrul Judecătoriei B. și Baroului B.. Pronunțată în ședință publică, azi 24.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. B.N.E./Tehnored.B.N.E./ex.4/28.04.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 9199/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|








