Partaj judiciar. Sentința nr. 2899/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2899/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 2899/2015
Dosar nr._ - partaj judiciar -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
Ședința publică din data de 19.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. F.
GREFIER – D. E.
SENTINȚA CIVILĂ NR.2899
Pe rol, pronunțarea în cauza civilă, având ca obiect partaj judiciar, privind pe reclamanții P. S., P. A. C. și P. A. E. în contradictoriu cu pârâtul A. C..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la termenul de judecată din data de 20.02.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 27.02.2015, apoi pentru 05.03.2015, 12.03.2015, apoi pentru astăzi, 19.03.2015, când:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la data de 31.05.2012.2012 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._/193/2012, reclamanții P. S., P. A. C. și P. A. E., în contradictoriu cu pârâtul A. C., au solicitat ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele casă cu două camere și grajd din intravilan și extravilan localitate Albești, jud. B., asupra cărora reclamanții au o cotă de 5/8, iar pârâtul o cotă de 3/8; să constate că reclamanții au făcut îmbunătățiri la aceste imobile ce au adus un spor de valoare, îmbunătățiri în valoare de 5000 lei; în temeiul art. 676 al. 2 lit. a cod civil, să li se atribuie în natură aceste imobile, cu stabilirea unei sulte ce urmează să i se plătească pârâtului potrivit cotei sale de 3/8 asupra construcțiilor. De asemenea, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că mama pârâtului A. C., numita D. A. i-a donat soțului, respectiv tatălui reclamanților - P. C., dreptul indiviz de 5/8 dintr-o casă cu două camere și sală și grajd, construite din chirpici, situate în ., acesta fiind nepotul de soră al mamei pârâtului, terenul aferent de 250 m.p. trecând în proprietatea statului în baza legii nr. 58/1974, așa cum rezultă din contractul autentic de donație nr. 5347/13.12.1985.
C. de 3/8 aparținând pârâtului A. C. provine din moștenire de la tatăl său, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 338/1973 al notariatului B..
Reclamanții arată că terenul în suprafață de 3200 m.p. din p.c. nr. 10 . care se regăsesc construcțiile menționate, a fost trecut din eroare în titlul de proprietate nr._/20.07.2002 ca fiind teren ce a aparținut și defunctului tată al pârâtului, astfel încât, A. C. a formulat cu ocazia partajului judiciar pretenții asupra terenului, ce au fost respinse, constatându-se că terenul este bun propriu al mamei sale.
Prin contractul autentic de vânzare cumpărare nr. 105/04.04.2012, D. A. a înstrăinat reclamantei P. S., suprafața de 3200 m.p. pe care se regăsesc construcțiile. Reclamanta susține că în anul 1987, împreună cu defunctul său soț a efectuat unele extinderi la casa primită prin donație, în care a locuit împreună cu cei doi copii, respectiv au construit încă 2 camere, așa cum rezultă din autorizația de construcție nr. 32 din 01.08.1987 eliberată de Consiliul Popular al comunei Albești.
Reclamanta P. S. arată că la data de 23.12.1994, soțul său P. C. a decedat, moștenitori fiind reclamanta P. S. în calitate de soție supraviețuitoare, P. A. C. și P. A. E., în calitate de descendenți, potrivit certificatului de moștenitor nr. 139/14.02.1995 eliberat de Notariatul de stat B..
Reclamanta P. S. arată că în anul 1999 a mai construit o anexă gospodărească, așa cum rezultă din autorizația de construcție nr. 11 din 16.04.1999 eliberată de Primăria corn. Albești. Susține că a efectuat și lucrări de reparație și întreținere a casei și a grajdului, constând în înlocuirea stoleriei în anul 1987, a cimentuit și a schimbat acoperișul în anul 2007. Reclamanta P. S. a solicitat ca partajarea să aibă ca obiect doar casa cu cele două camere și grajdul asupra cărora există starea de indiviziune, iar prin evaluarea lor să se identifice îmbunătățirile pe care le-au efectuat reclamanții, pârâtul neavând vreo contribuție, urmând ca valoarea acestor îmbunătățiri să fie scăzute din valoarea imobilelor.
În dovedire, reclamanții au solicit administrarea probei cu înscrisuri, martori, expertiză tehnică de specialitate.
La data de 14.02.2013, pârâtul A. C. a depus întâmpinare și cerere reconvențională (filele 22-23). Pârâtul susține că este de accord cu ieșirea din indiviziune cu privire la imobilele casă și grajd situate in localitatea Albești, jud. B. si cu atribuirea acestora către reclamanți.
Pe calea cererii reconvenționale, pârâtul a solicit si partajarea fântânii aflate pe terenul aferent construcțiilor, cu o adâncime de peste 20m, construită de către tatăl său, defunctul A. Ghe. P..
Totodată pârâtul a solicitat reducțiunea donațiilor efectuate de către mama sa, defuncta Dudau A., decedată la 12.02.2013, în favoarea autorului reclamanților, defunctul P. C., până la limita cotității disponibile, precum și anularea certificatului de noștenitor nr. 139/14.02.1995. A solicitat și cheltuieli de judecată.
În apărare, pârâtul a arătat că în anul 1985 defuncta sa mamă, Dudau A., a donat autorului reclamanților, defunctului P. C., dreptul indiviz de 5/8 din casă si grajd situate in loc Albești, restul de 3/8 aparținându-i, fiind moștenire de la tatăl său, conform certificatului de moștenitor nr. 338/1973. Pârâtul susține că prin această liberalitate a fost încălcată rezerva sa succesorală pe care o avea în calitate de descendent, respectiv de 1/2 din ceea ce i s-ar fi cuvenit dacă autoarea sa nu ar fi dispus de cota sa în timpul vieții. Astfel, pârâtul apreciază că se impune reducțiunea donației până la 1/2 din cota indiviză de 5/8, reclamanții având un drept de proprietate indiviz asupra a 5/16 din imobilele ce fac obiectul partajului, iar pârâtul asupra a 11/16 din aceleași imobile și anularea certificatului de moștenitor nr. 139/14.02.1995.
Pârâtul precizează că atât casa cât și grajdul au fost acoperite cu țigla marca „L.", garantată 150 ani, dar reclamanții au scos-o și au valorificat-o, înlocuind-o cu azbociment. Grajdul construit de către părinții săi a fost demolat de către reclamanți, din materialele rezultate construindu-se cele două camere despre care fac vorbire reclamanții în acțiune.
Pârâtul ține să sublinieze că niciuna dintre lucrările de demolare ori de construcție nu a fost făcută cu acordul său, iar lucrările de întreținere și de reparație, necesare, sunt firești atât timp cât reclamanții s-au folosit în exclusivitate de imobilele in litigiu.
În concluzie, pârâtul a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor aflate în indiviziune în cote de 5/16 pentru reclamanți si 11/16 pentru pârât, atribuirea imobilelor către reclamanți si obligarea acestora la plata unei sulte corespunzătoare cotei ce i se cuvine.
În dovedire, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, martori și eventual o expertiză tehnică de specialitate.
Pentru termenul de judecată din data de 25.03.2013 reclamanții au depus precizări/completare la acțiune raportat la întâmpinarea și cererea reconvențională a pârâtului (filele 42-43 ).
Cu privire la grajdul vechi, reclamanții au arătat că acesta nu mai există fizic din cauza vechimii ( 1946 ), autodemolându-se în urmă cu 3 ani, așa cum a menționat și expertul în raportul de expertiză. Față de această situație, reclamanții au menționat că nu mai solicită partajarea valorii acestuia. Invocând dispozițiile art. 1341, art. 1155 cod civil, reclamanții au solicit obligarea pârâtului, în calitate de unic moștenitor descendent al defunctei sale mame cu o cotă de 1/1, la plata sumei de 4100 lei reprezentând sarcină succesorală, constând în cheltuielile efectuate de reclamanți cu înmormântarea defunctei, plata preotului, pomene creștinești, plata gropari, parastase la înmormântare, la 8 zile și 40 de zile.
Reclamanții au susținut că, în principiu, sunt de acord cu admiterea în parte a cererii pârâtului de reducțiune a donației dreptului indiviz de 5/8 din casa făcută de defuncta sa mamă către soțul, respectiv tatăl reclamanților, până la 1/2 din cota indiviză de 5/8, adică 5/16, restul de 5/16 urmând a le rămâne în proprietate întrucât face parte din cotitatea disponibilă.
Cu privire la cererea pârâtului de a se dispune anularea certificatului de moștenitor nr. 139/14.02.1995 emis după autorul P. C., reclamanții au invocat excepția lipsei calității procesual active a acestuia motivat de faptul că A. C. nu este moștenitor legal sau testamentar al acestuia, astfel încât nu are vreo calitate de a contesta masa succesorală, cotele succesorale sau moștenitorii rămași în urma defunctului.
Pentru termenul de judecată din data de 21.05.2013, pârâtul A. C. a depus precizări (filele 58-59 ds.) prin care a arătat că renunță la partajarea fântânii, dar solicită partajarea unei încăperi cu destinația de beci ce este situată în partea din spate a casei.
Pentru termenul de judecată din data 24.07.2013, reclamanții au depus cerere de majorare a câtimii obiectului capătului 2 din cerere de chemare în judecată de la suma de 5000 lei la suma de 7112 lei, potrivit raportului de expertiză, contând în contravaloarea îmbunătăților exterioare și interioare efectuate (fila 84 ds.).
Pentru termenul de judecată din data de 20.11.2013, pârâtul A. C. a depus un memoriu la care a atașat planșe foto (filele 106 -187 ).
La termenul de judecată din data de 28.11.2013, pârâtul a depus precizări, prin care arată că solicită ieșirea din indiviziune cu privire la toate imobilele care au existat și care există în realitate, a tuturor încăperilor și anexelor. Totodată a solicitat și efectuarea unei cercetări locale.
Pentru termenul de judecată din data de 06.12.2012, pârâtul a depus precizări (filele 190, 191 ds.) prin care a solicitat să se constate că din masa succesorală, după D. A. fac parte și spațiile arătate în raportul de expertiză și în memoriul depus pentru termenul de judecată din data de 20.01.2013.
La termenul de judecată din data de 25.02.2014, s-a consemnat declarația pârâtului (fila 199) prin care solicită obligarea reclamanților la plata sumei de 10 000 lei reprezentând contravaloarea spațiilor care nu au făcut obiectul donației, respectiv verandă, cameră, cramă, beci, fântână și gardul dinspre stradă.
Pentru termenul de judecată din data de 21.03.2014, reclamanții au răspuns precizărilor pârâtului, invocând excepția inadmisibilității cererii întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă (fila 204 ).
Atât reclamanta, cât și pârâții au depus concluzii scrise (filele 147,148 și 151,152 ds.).
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, cu martorii B. A. M., D. E., S. M., Livadaru P. (filele 78-81), cu expertiza tehnică de specialitate efectuată de expert A. D. P., cercetare locală (fila 193 ds.) și lămuriri din partea expertului A. D. P. consemnate în declarația de la fila 247 ds.
Analizând probatoriul administrat în cauză, prin prisma dispozițiilor legale incidente, instanța reține următoarele:
Reclamanții P. S., P. A. și P. A. E. sunt moștenitorii legali, în calitate de soție supraviețuitoare, respectiv fii, ai defunctului P. C., decedat la data de 25 decembrie 1994.
Conform certificatului de moștenitor nr. 139/14.02.1995 emis de Notariatul de Stat –județul B., de pe urma defunctului P. C. a rămas o masă succesorală compusă din cota-indiviză de 5/8 din casa situată în ., construită din paiantă, acoperită cu țiglă, având două camere și sală, cota indiviză de 5/8 din grajdul construit din chirpici acoperit cu țiglă și care se învecinează cu F. M., B. M. și drumul local, cota-indiviză de 5/8 din suprafața de 250 m.p. teren aferent construcțiilor susmenționate și cota-indiviză de ½ din adăugirea la casă, construită din chirpici, acoperită cu azbociment, cu două camere, bucătărie și hol.
În privința cotelor-indivize de 5/8 din construcții și terenul de 250 m.p., reține instanța că acesteau au fost dobândite de defunct prin contractul de donație autentificat sub nr. 5347/13.12.1985, încheiat cu D. A., în calitate de donatoare ( fila 16).
De asemenea, din contractul de donație susmenționat rezultă că donatoarea este colateral privilegiat în raport de defunctul P. C., fiind soră cu mama acestuia.
Referitor la pârâtul A. C., instanța reține că acesta este moștenitor legal, în calitate de fiu, al defunctului A. P. și al defunctei D. A. ( fostă A.).
Astfel, conform certificatului de moștenitor nr. 338/22.06.1973 emis de Notariatul Județean B., de pe urma defunctului A. P. au rămas ca moștenitori legali A. A., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/4 din masa succesorală și A. C., în calitate de fiu, cu o cotă de 3/4 din masa succesorală, compusă din jumătate din casa de locuit situată pe terenul proprietate a soției supraviețuitoare, construcție din nuiele și lut, acoperită cu țiglă cu o cameră și sală în vatra satului și . B. M., drumul satului, B. M. și drumul, dobândite de defunct prin construcție cu soșia în timpul căsătoriei ( fila 15).
Mai reține instanța că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 105/04.04.2012 de către B.N.P.A. M. S. D.-I. M. B., reclamanta P. S. a dobândit de la D. A., decedată la 12.02.2013 ( fila 54) suprafața de 3200 m.p. teren, situat în intravilanul satului Albești, jud. B., în p.c. 10, având nr. cadastral_, pe care se află construcțiile ce fac obiectul partajului.
1.În ce privește excepția calității procesuale active a pârâtului, invocată de reclamanții-pârâți referitor la anularea certificatului de moștenitor nr. 139/14.02.1995 privind pe defunctul P. C., instanța reține că, potrivit art.118 alin.(1) din Legea 36/1995 rep. a notarilor publici și a activității notariale: Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
Așadar, certificatul de moștenitor poate fi atacat nu doar de către moștenitorii legali sau testamentari, așa cum susțin reclamanții, sfera fiind mult mai largă, conform prevederilor evocate.Legitimare procesuală activă are, prin urmare, orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale prin emiterea certificatului de moltenitor.
În concluzie, instanța va respinge ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului în cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 139/14.02.1995 privind pe defunctul P. C., iar pe fond, va respinge ca neîntemeiată această cerere, întrucât pârâtul nu a făcut dovada vătămării suferite prin emiterea certificatului de moștenitor atacat.
2.Referitor la întinderea masei partajabile și cotele ce revin părților, instanța reține următoarele:
Reclamanții au solicitat prin cererea introductivăde instanță partajarea casei cu 2 camere și a gradului, situate în loc. Albești, jud. B., asupra cărora ar avea o cotă de 5/8, iar pârâtul de 3/8.
Prin precizările scrise, depuse pentru termenul de judecată din 25.03.2013, reclamanții au arătat că nu mai solicită partajarea grajdului vechi, întrucât acesta nu mai există fizic din cauza vechimii, autodemolându-se în urmă cu 3 ani.
De cealaltă parte, pârâtul-reclamant a solicitat, pe lângă cererea de anulare a certificatului de moștenitor nr. 139/1995 și cererea de reducțiune a liberalităților excesive, obligarea reclamanților la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând contravaloarea spațiilor construite și care nu au făcut obiectul donației, respectiv verandă, cameră, cramă/beci, contravaloarea fântânii și a gardului dinspre stradă ( invocând că toate aceste bunuri sunt proprietatea sa exclusivă), precum și sulta aferentă cotei sale din imobilul care a făcut obiectul donației și cu privire la care se află în indiviziune cu reclamanții.
Or, în ce privește veranda, camera și crama/beci, care au pereți comuni cu casa veche, instanța apreciază că fac parte din acest imobil, ce a făcut obiectul donației, existând la acel moment și nu pot fi privite disociat, intenția autoarei părților fiind în mod evident de a dona dreptul său asupra tuturor construcțiilor, inclusiv fântână și gard.
Faptul că în contractul de donație autentificat sub nr. 5347/13.12.1985 nu se face o descriere completă a bunurilor donate, menționându-se casa construită din paiantă acoperită cu țiglă, compusă din două camere și sală, grajd corp separat construit din chirpici acoperit cu țiglă, poate fi explicat prin redarea în cuprinsul acestuia a bunurilor așa cum figurau ele, în fapt, în actele de proprietate inițiale, fără a se ține seama de eventuale modificări pe care le-au suferit pe parcursul vremii și nici bunurile accesorii, cum ar fi fântâna și gardul.
Ar fi absurd să se considere că donatoarea D. A. nu a avut intenția să doneze dreptul său indiviz asupra tuturor contrucțiilor existente la epoca morții soțului său, având în vedere că, practic, a înțeles să doneze în totalitate cota sa parte din imobil +cota moștenită de pe urma defunctului soț A. P.. În acest sens, este de observat că în certificatul de moștenitor nr. 338/22.06.1973 emis după defunctul A. P. se precizează că masa succesorală se compune din jumătate din casa de locuit, situată pe terenul proprietate a soției supraviețuitoare, construcție din nuiele și lut, acoperită cu țiglă cu o cameră și sală în vatra satului și . evident că niciacest act nu se corelează exact cu cel de donație . Astfel, în certificatul de moștenitor susmenționat se indică o casă construită din nuiele și lut, acoperită cu o cameră și sală, iar în contractul de donație se menționează o casă din paiantă acoperită cu țiglă, compusă din două camere și sală, grajd separat construit din chirpici acoperit cu țiglă, fapt ce ar conduce la concluzia că ar fi înstrăinat mai mult decât a dobândit, în realitate fiind vorba doar de o descriere sumară, incompletă a bunurilor în actele notariale menționate anterior, rezumată doar menționarea bunurilor principale, mai importante ca valoare.
În plus, un alt argument în susținerea faptului că D. A. a înțeles să transmită prin contractul de donație dreptul său indiviz cu privire la toate construcțiile existente pe terenul proprietatea sa îl reprezintă faptul că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 105/04.04.2012 ( filele 39-40) a înstrăinat reclamantei P. S. și dreptul de proprietate asupra suprafeței de 3200 m.p. teren, situat în intravilanul satului Albești, ., pe care sunt edificate construcțiile, ce fac obiectul partajului.Ori, odată ce a înțeles să doneze, mai întâi drepturile asupra construcțiilor de pe teren, iar ulterior să înstrăineze terenul, ar fi lipsit de orice logică să se presupună că intenția sa nu a fost de a înstrăina toate bunurile, rămânând în patrimoniul său dreptul indiviz asupra fântânii și gardul împrejmuitor.Este evident că aceste bunuri au fost ignorate, practic, fiind considerate accesorii ale bunurilor principale.
Așadar, instanța va reține că fac obiectul partajului imobilele casă compusă din 2 camere +anexă ( cameră+verandă, cramă/beci și fântână.
În ce privește grajdul, având în vedere că acesta nu mai există în prezent, aspect verificat și de către expertul desemnat în cauză, reclamanții învederând că bunul s-a autodemolat din cauza vechimii, iar pârâtul-reclamant nu a combătut această susținere, instanța constată incidența prevederilor art. 1091 alin. (2) Cod civil, potrivit cărora: În măsura în care bunul donat sau cel care l-a înlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donația nu se va supune reunirii fictive, astfel că va exclude acest bun, atât din masa succesorală ce va fi stabilită pentru determinarea rezervei succesorale și a cotității disponibile, cât și din masa partajabilă.
De asemenea, în privința gardului se observă că reclamanții au depus o autorizație de construire din 02.10.1989, pentru un gard pe o lungime de 12 m.l., iar pe de altă parte expertul tehnic judiciar a reținut ca an al construcției gardului anul 1987 ( fila 207). Prin urmare, gardul actual este proprietate a reclamanților, iar în condițiile în care pârâtul nu a făcut dovada că vechiul gard a pierit din culpa acestora, nu poate fi considerat bun exclusiv al pârâtului-reclamant sau bun proprietate comună cu reclamanții.
Conform art. 1086 Cod civil: Rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri, iar potrivit art. 1087 din același cod: Sunt moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului.
De asemenea, potrivit art. 1088 Cod civil: Rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absența liberalităților sau dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal, iar potrivit articolului următor: Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalități.
În speță, pârâtul-reclamant A. C. este unicul moștenitor legal al defunctei D. A., în calitate de fiu, astfel că, rezerva succesorală a acestuia este reprezentată de cota-indiviză de 1/2 din bunurile donate de autoarea sa, ce fac obiectul partajului, conform celor arătate în precedent.
În consecință, instanța va admite cererea de reducțiune a donației făcută de defuncta sa mamă D. A. către autorul reclamanților, până la limita cotității disponibile, urmând a reduce donația la 1/2 din dreptul transmis.
Prin urmare, va reține că reclamanții dețin o cotă-indiviză de 5/16 din bunurile imobile supuse partajului, compuse din casă cu 2 camere+anexă (cameră+verandă) +cramă/beci+fântână, iar pârâtul-reclamant restul de 11/16 ( 5/16 + 3/8 cota moștenită după defunctul său tată-A. P.).
Conform expertizei efectuată în cauză și a suplimentelor efectuate la aceasta, rezultă că valoarea imobilului supus partajului este de 14.730 lei ( 10.080 lei -casa veche +2600 lei anexă
( cameră+verandă) + 1580 lei cramă/beci+470 lei fântână = 14.730 lei), nefiind incluse lucrările de îmbunătățire efectuate de către reclamanții pârâți.
Așadar, instanța constată că reclamanților-pârâți le revine o cotă valorică de 4603,12 lei, iar pârâtului-reclamant de_,87 lei.
Potrivit art.669 Cod civil: Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.
Prin urmare, instanța va dispune ieșirea din indiviziune a părților cu privire la bunurile imobile compuse din casă cu 2 camere+anexă (cameră+verandă), cramă/bec și fântână, prin atribuirea acestuia, în natură, reclamanților, conform prevederilor art. 676 alin.(2) lit. a) Cod civil, cu obligarea acestora la plata unei sulte în cuantum de 10.000 lei către pârâtul-reclamant, conform precizărilor acestuia, consemnate în declarația dată în fața instanței la termenul din 25.02.2014.
În ce privește excepția inadmisibilității cererii pârâtului privind atribuirea către reclamanți a bunurilor considerate proprietate exclusivă a sa, întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, instanța apreciază că este, în fapt, o apărare de fond, ce urmează a fi respinsă având în vedere soluția adoptată cu privire la acest petit, conform celor arătate în precedent.
3.Referitor la capătul de cerere al reclamanților privind obligarea pârâtului la plata sumei de 4100 lei, reprezentând sarcină succesorală, instanța îl va respinge ca neîntemeiat, pentru cele ce succed:
În primul rând se constată exprimarea unor poziții contradictorii de către reclamanți în legătură cu acest petit al cererii.
Pe de o parte, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 4100 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea defunctei D. A., iar pe de altă parte, reclamanta P. S. a declarat în instanță, la termenul de judecată din 04.06.2014, că a efectuat toate cheltuielile cu funeraliile și pomenirile defunctei D. A., din rațiuni caritabile și nu cu intenția de a le recupera ulterior, întrucât locuia cu defuncta și nu avea cine să se ocupe de aceasta ( fila 241-încheiere de ședință din 04.06.2014).
În al doilea rând, înscrisurile ( bonuri și facturi) depuse de reclamanți, în scopul justificării cheltuielilor efectuate cu înmormântarea defunctei D. A., totalizează 1862,73 lei, iar din declarația martorului S. M. ( fila 80) rezultă că reclamanta P. S. ar mai fi achiziționat de la un magazin din loc. Albești diferite produse pentru înmormântare însumând 1200-1300 lei.
Rezultă, așadar, un total al cheltuielilor efectuate de reclamanți cu înmormântarea defunctei D. A. în cuantum de circa 3100 lei.
Or, conform relațiilor comunicate de C.J.P. B., reclamanta P. S. a încasat ajutor de deces pentru defuncta D. A. în sumă de 2117 lei( fila 236).
De asemenea, din declarația martorului B. A.-M. ( fila 78) rezultă că defuncta avea rezerve bănești pentru înmormântare, respectiv suma de 2800 lei, pe care i-ar fi dat-o reclamantei P. S., la care se mai adaugă și un depozit bancar de 1.000 lei, pe care l-a lichidat, banii fiind dați tot reclamantei.
Este evident că suma încasată cu titlu de ajutor de deces de către reclamanta P. S., la care se adaugă sumele pe care le economisise defuncta D. A., conform celor arătate anterior, au acoperit cheltuielile cu înmormântarea și pomenirile acesteia.
Față de cele expuse în precedent, instanța va admite în parte, atât cererea reclamanților, așa cum a fost completată și precizată, cât și cererea reconvențională precizată a pârâtului.
În privința cheltuielilor de judecată, instanța va da eficiență prevederilor art. 276 C.pr. civilă, urmând a le compensa în parte ( proporțional cu admiterea pretențiilor fiecărei părți, precum și cu cota parte indiviză ce revine fiecărei părți) iar după compensare va obliga pârâtul să achite reclamantei P. S. ( cea care a achitat, în fapt, cheltuielile de judecată pentru reclamanți), la plata sumei de 700 lei cu acest titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a pârâtului reclamant în ce privește capătul de cerere privind anularea certificatului de moștenitor nr.139 din 14.02.1995.
Admite, în parte, cererea completată și precizată având ca obiect partaj judiciar formulată de reclamanții P. S., P. A. C. și P. A. E. toți cu domiciliul în ..B. în contradictoriu cu pârâtul A. C., domiciliat în ..B..
Admite, în parte, cererea reconvențională precizată, formulată de pârâtul A. C. în contradictoriu cu reclamanții P. S., P. A. C. și P. A. E..
Admite cererea de reducțiune a contractului de donație, autentificat sub nr. 5347/13.12.1985, încheiat între D. A. și P. C., până la limita cotității disponibile de 1/2 și, prin urmare, va reduce dreptul indiviz transmis de defuncta D. A. de la 5/8 la 5/16, restul de 5/16, reprezentând rezerva succesorală a pârâtului-reclamant A. C..
Constată că masa partajabilă se compune din casă cu 2 camere, anexă (cameră+verandă), cramă/beci și fântână situate în intravilanul satului Albești, ., evaluate la suma de 14.730 lei, reclamanților-pârâți revenindu-le o cotă-parte indiviză de 5/16 din dreptul de proprietate, iar pârâtului-reclamant diferența de 11/16.
Dispune ieșirea din indiviziune a părților, prin atribuirea în natură, către reclamanții-pârâți a bunurilor ce fac parte din masa partajabilă, respectiv casă cu 2 camere, anexă (cameră+verandă), cramă/beci și fântână, situate în intravilanul satului Albești, ..
Obligă reclamanții-pârâți, în solidar, să achite pârâtului-reclamant suma de 10.000 lei cu titlu de sultă egalizatoare.
Respinge ca neîntemeiate restul pretențiilor părților.
Compensează în parte cheltuielile de judecată, iar după compensare, obligă pârâtul-reclamant să achite reclamantei-pârâte P. S., suma de 700 lei cu acest titlu, constând în taxă judiciară de timbru și onorariu expert.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 19.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. VF / Tehnored. DE / 6 ex. / 22.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2863/2015. Judecătoria... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2837/2015.... → |
|---|
