Plângere contravenţională. Sentința nr. 2020/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2020/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 12832/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2020
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta M. C. M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima strigare a cauzei, a răspuns consilier juridic G. G., pentru intimat și martorul C. L. V., lipsă fiind petenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Față de prezența martorului C. L. V., instanța procedează la audierea acestuia sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art.311, ale art.318-319 și ale art. 321 C.pr.civ., susținerile acestuia fiind consemnate pe filă separată și atașată la dosar, după citire și semnare.
La interpelarea instanței, reprezentantul intimatului arată că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța, în temeiul art. 244 C.pr.civ. declară terminată cercetarea judecătorească.
În baza art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă reprezentantului intimatului cuvântul pe fond.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea procesului verbal de contravenție contestat și a măsurilor dispuse prin acesta. În subsidiar, reprezentantul intimatului arată că lasă la aprecierea instanței înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii, cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În baza art. 394 C.pr.civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.09.2014, sub numărul_, petenta M. C. M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, încheiat de intimat la data de 27.08.2014.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, în sarcina sa s-a reținut faptul că, în ziua de 27.08.2014, orele 09.15, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, pe . B., dinspre . . acordat prioritate unui pieton angajat în traversarea regulamentară a carosabilului, pe marcajul pietonal, după sensul giratoriu de la bazar, în dreptul magazinului Orange.
A susținut petenta că situația de fapt reținută în curpinsul procesului verbal contestat nu corespunde realității. Astfel, a precizat aceasta că, pe respectiva stradă erau 6 sensuri de deplasare, două pe fiecare sens, iar la momentul opririi în trafic circula pe banda a II-a de deplasare, pe sensul său, după care a parcurs sensul giratoriu de la bazar, încadrându-se pe direcția către . petenta că, la trecerea de pietoni anterioară opririi în trafic, în momentul în care a trecut, nu era niciun pieton angajat în traversare, pe sensul său de mers.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 31 din O.G. 2/2001.
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, depunând în acest sens, la dosar, în copie: procesul verbal de constatare a contravenție contestat (fila 13), cartea de identitate (fila 12) și dovada cu drept de circulație (fila 14), precum și încuviințarea administrării probei cu martorul Chelarul L..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 03.11.2014, intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției contestat și a măsurilor dispuse prin acesta.
În fapt, intimatul a arătat că, în ziua de 27.08.2014, agentul constatator care se afla în exercitare atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier, pe . B., a observat direct momentul în care petenta, conducând autoturismul marca Skoda, cu nr. de înmatriculare_, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat regulamentar în traversarea drumului, pe marcajul pietonal pe sensul său de mers.
A mai arătat intimatul că, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că cele consemnate de agentul constatator se confirmă, apreciind astfel că măsura luată este legală și oportună.
În drept, au fost invocate prevederile art. 135, lit. h din H.G. 1391/2006.
În dovedire, intimatul a depus, la dosar: raportul agentului constatator (fila 23), fișă DEPABD de evidență auto privin (filele 21-22) și originalul procesului verbal de contravenție ., nr._/27.08.2014 (fila 30).
În conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar pentru petentă și proba testimonială cu martorul C. L. V..
Analizând actele și lucările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, s-a reținut că, la data de 27.08.2014, orele 09:15, petenta a condus autoturismul marca SKODA, cu nr.de înmatriculare_, pe . . . intersecția cu . la trecerea de pietoni, din dreptul magazinului Orange, nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător, pe sensul său de deplasare (fila 30).
Petenta a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 135 lit. h din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost semnat de petent cu mențiunea „Nu sunt de acord cu cele menționate”.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține că petenta nu a invocat nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă.
De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentei a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, din data de 27.08.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 135 lit. h din H.G. nr. 1391/2006 și ale art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002: „(…)(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:(…)b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.
Totodată, conform dispozițiilor art. 135 alin. 1 lit. h) din H.G. nr. 1391/2006: „(1) Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații:(…) h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”.
Prin plângerea formulată, petenta a contestat fapta reținută în sarcina sa, menționând că în momentul în care a trecut cu autoturismul, la trecerea de pietoni nu era niciun pieton care să se fi angajat în traversarea străzii.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Referitor la procesul verbal, instanța reține că, în genere, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia H. și alții c. României (cererea nr. 7034/07) că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției.
În speță, se constată că norma în baza căreia s-a constatat fapta are caracter general, iar amenda aplicată nu are scop reparator, ci scop de prevenire și pedepsire.
Față de cele expuse mai sus, instanța concluzionează că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției, iar acesta beneficiază și în procedura contravențională de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii fața de posibilele abuzuri din partea autorităților, dând astfel posibilitatea petenților de a proba cu probe certe și concludente contrariul celor constatate în cuprinsul procesului verbal de contravenție.
În privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C. pr. civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
În consecință, reține instanța că, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Petenta nu s-a prezentat în instanță, dar a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar, precum și a probei testimoniale cu martorul C. L. V..
La termenul de astăzi a fost audiat martorul C. L. V., acesta declarând că se afla la trecerea de pietoni din dreptul magazinului Orange, de lângă sensul giratoriu de la bazar, ocazie cu care a observat mașina petentei. Martorul a afirmat că petenta nu a fost pus în situația de a acorda prioritate de trecere pietonilor, deoarece la trecerea de pietoni mai era încă o persoană, iar după ce a trecut mașina petentei, atât el, cât și cealaltă persoană s-au angajat în traversarea trecerii de pietoni.
În cauza de față operează principiul in dubio pro reo, ceea ce înseamnă că, orice îndoială existentă în cauză trebuie interpretată exclusiv în favoarea persoanei sancționate. Agentul constatator nu a obținut alte probe în susținerea procesului verbal de contravenție contestat, deși ar fi avut această posibilitate în mod real.
Astfel, la data de 27.08.2014, petenta conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe . . . s-a dovedit mai presus de orice îndoială că, la intersecția cu . la trecerea de pietoni, din dreptul magazinului Orange, aceasta nu ar fi acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni (neexistând înregistrarea video a contravenției, ci doar constatarea directă a agentului de poliție), instanța apreciind că situația de fapt nu îmbracă forma contravenției reținute în sarcina petentei, iar procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției CP nr._, din data de 27.08.2014 nu îndeplinește condiția temeiniciei.
În concluzie, petenta a avut posibilitate legală de a dovedi că nu este vinovată, prin administrarea de probe, reușind să răstoarne prezumpția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul verbal.
Prin urmare, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, va admite plângerea contravențională formulată de petenta M. C. M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B. și va dispune anularea procesului verbal, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În baza art. 453 C.proc.civ., având în vedere și principiul disponibilității, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta M. C. M., cu domiciliul în Piatra N., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., Bulevardul M. E., nr. 57, județul B..
Anulează procesul verbal ., nr._ din data de 27.08.2014, întocmit de intimat, cu toate măsurile dispuse prin acesta.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-A. C. I. V.
Red: Z.A.A/.Tehnored: C.I.V./4 ex./06.04.2015
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1964/2015. Judecătoria... → |
|---|
