Plângere contravenţională. Sentința nr. 2369/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2369/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 13685/193/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Secția civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2369
Ședința publică din data de 04 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Z. A. A.
GREFIER – C. I. V.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta . - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR MANAGEMENT REORGANIZARE LICHIDARE IAȘI SPRL, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA- CESTRIN.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea cauzelor aflate pe lista de ședință, la prima strigare a cauzei, a răspuns reprezentantul petentei, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul petentei depune la dosar împuternicire.
În temeiul art. 131 Cod de procedură civilă instanța își verifică competența și acordă cuvântul asupra competenței, reprezentantului petentei.
Reprezentantul petentei arată că instanța este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, față de dispozițiile art. 10, indice 1 din O.G. 15/2002, fiind judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul contravenienta.
Instanța pune în discuție durata estimativă a cercetării procesului.
Reprezentantul petentei arată că estimează durata cercetării procesului la o lună.
În temeiul art. 238 C.pr.civ., instanța estimează durata cercetării procesului la o lună.
Instanța pune în discuție calificarea excepției lipsei calității de contravenient, invocată de petentă, prin plângerea contravențională, ca fiind o apărare de fond, la care reprezentantul petentei arată că este de acord.
Instanța, în temeiul art. 22, alin. 4 C.pr.civ., califică excepția lipsei calității de contravenient, invocată de petentă, prin plângerea contravențională, ca fiind o apărare de fond.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentei arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Reprezentantul petentei solicită încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Totodată, instanța constată că, prin întâmpinare, intimata a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 250-255 și a art. 258 Cod de procedură civilă, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că sunt admisibile și pot duce la soluționarea cauzei.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentei arată că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța, în temeiul art. 244 C.pr.civ. declară terminată cercetarea judecătorească.
În baza art. 392 C.pr.civ., instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă reprezentantului petentei cuvântul pe fond.
Reprezentantul petentei, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, respectiv anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului. Astfel, arată acesta că, se impune anularea procesului verbal de contravenție, întrucât nu este semnat olograf de agentul constatator. Mai mult decât atât, învederează reprezentantul petentei lipsa calității de contravenient a acesteia, având în vedere că, la data săvârșirii presupusei contravenții, petenta nu mai avea calitatea de proprietar al autoturismului în cauză.
În baza art. 394 C.pr.civ., considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.09.2014, sub numărul_, petenta ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, ., nr._, din data de 19.08.2014, încheiat de intimată, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/19.08.2014 și comunicat la data de 09.09.2014, a fost sancționată contravențional cu amendă, în cuantum de 250 lei, reținându-se că vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_, proprietatea sa, a circulat la data de 24.04.2014, ora 13:19, pe DN 29B km 3+800m Cătamărăști, fără a deține rovinletă valabilă.
A învederat petenta că, procesul verbal de contravenție contestat, este lovit de nulitate, motivat de lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. În acest sens, petenta a precizat că, Legea 455/2001 nu cuprinde în sfera sa de aplicare și procesele verbale de contravenție, iar O.G. 2/2001, nu prevede modalitatea de a semna electronic un proces verbal.
Petenta a mai invocat și excepția lipsei calității de contravenient a acesteia, arătând că, în cursul procedurii de faliment a S.C. M. L. S.R.L., la licitația publică din data de 4 mai 2012, autoturismul marca Ford Fiesta cu nr. de înmatriculare_, a fost adjudecat de către .., fiind predat acesteia la data de 11.05.2012. Astfel, a susținut petenta că, odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra vehiculului, noul proprietar era obligat să înscrie în evidențele autorităților competente datele noului proprietar al bunului. În plus, aceasta a menționat că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ, în persoana sa, ambele condiții prevăzute de art. 1 alin. 1 lit b) din O.G. nr. 15/2002, respectiv menționarea in certificatul de înmatriculare și deținerea autoturismului in proprietate, motiv pentru care nu poate fi subiect activ al contravenției, prevăzute de art. 8 alin. 1 din același act normativ și ca urmare nu se poate angaja răspunderea contravenționala a petentei.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001 și ale O.G. 15/2002.
În conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 2 C.pr.civ, petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea plângerii, petenta a depus, la dosar, în copie: procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat (fila 7), procesul verbal de predare-primire (fila 8), procesul verbal de licitație bunuri imobile (fila 9-12) și încheierea nr. 36/07.02.2012 (filele 17-19).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 08.12.2014, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenție contestat, ca fiind legal și temeinic.
În fapt, a arătat intimata că, la data de 24.04.2014, pe DN 29B, km 3+800m, pe raza localității Cătămărăști, județul B., autoturismul cu nr. înmatriculare_ aparținând petentei, a fost surprins circulând fără a deține rovinieta valabilă, sens în care la data de 19.08.2014 a fost întocmit procesul verbal de contravenție ., nr._.
A menționat intimata că tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale este aplicabil tuturor utilizatorilor români, pentru toate autoturismele folosite pe rețeaua de drumuri naționale. Intimata a învederat că, procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului SIEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor. Totodată, a susținut intimata că, procesul-verbal respectă exigențele prevăzute de OG nr. 15/2002 și de OG nr. 2/2001, dar și dispozițiile art. 7 din Legea nr. 455/2001, conținând mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de agentul constatator M. A. A., cu certificatul calificat emis de Cert Sign SA.
Intimata a mai arătat că, O.G. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice. Mai mult, nicio dispoziție legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice. A precizat intimata că, semnătura electronică reprezintă forma digitală a semnăturii olografe, având aceeași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, de către agentul constatator că, cele constatate în procesul verbal de contravenție corespund celor reținute.
De asemenea, intimata a arătat că, nu i se comunică contravenientului originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform dispozițiilor art.25 alin.1 din O.G. 2/2001. În plus, un înscris care are asociată o semnătură electronică extinsă, cum este și procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil și accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza și semnătura electronică, astfel că nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenție să existe și semnătura olografă a agentului constatator.
A susținut intimata că, și în situația în care semnătura electronică ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privați, privați-autoritate și numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenție de către agentul constatator valorează totuși asumarea celor consemnate în acesta.
Referitor la susținerea petentei, în sensul că la data constatării contravenției nu mai avea calitatea de proprietar al vehiculului, intimata a arătat că, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, acesta nu a solicitat radierea din evidentele Serviciului Public Comunitar - Direcția Permise și înmatriculări Auto, așa cum este stabilit prin Ordinul 1501/2006 actualizat, astfel că aceasta figurează în continuare ca și proprietar, având calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, ale O.G. 15/2002, ale Legii 455/2001 și Ordinul M.T.I. nr. 769/2010.
În dovedire, intimata a depus, la dosar, în copie: proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR (fila 30), certificatul calificat pentru semnătura electronică și autorizația de control a agentului constatator (fila 29) și dovada de comunicare a procesului verbal de contravenție contestat (filele 26-28).
La data de 15.01.2015, petenta a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat, în esență cele susținute în cuprinsul plângerii contravenționale, menționând în plus că, în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului, față de dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea aplicată fiind disproporționată în raport cu gradul de pericol social redus al contravenției.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . 14 nr._, din data de 19.08.2014 (fila 7), încheiat de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, prin CESTRIN București, petenta S.C. M. L. IFN S.A., a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În cuprinsul actului de constatare a contravenției s-a reținut că, în data de 24.04.2014, ora 13:19, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei, a circulat pe DN 29B, km 3+800 m, pe raza localității Cătămărăști, județul B., fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit art. 8 alin. 2 din același act normativ.
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului petentei, motiv pentru care nu a fost semnat de acesta.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța reține că acesta nu a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsind semnătura olografă a agentului constatator.
Instanța reține că, deși procesul-verbal de constatare a contravenției cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea,
acesta nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator.
Astfel, potrivit art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002, începând cu data de 1 august 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul–verbal de constatare a contravenției.
În situația acestor contravenții, constatate cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, potrivit art. 9 alin. (3) din O.G. nr. 15/2002, modificată și completată, procesul-verbal de constatare se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese- verbale de constatare a aceleiași contravenții.
Art. 10 din O.G. nr. 15/2002 conține o normă de trimitere la O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, astfel încât această reglementare este aplicabilă, ca lege generală, și în privința contravențiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002.
Excepțiile de la aplicarea procedurii contravenționale de drept comun sunt indicate expres și limitativ în cuprinsul O.G. nr. 15/2002 și constau, pe de o parte, în posibilitatea încheierii procesului-verbal de constatare a contravențiilor în condiții derogatorii de la art. 19 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la semnarea procesului-verbal de contraveninent și prezența unui martor, atunci când procesul-verbal se încheie în lipsa contravenientului și pe de altă parte, în stabilirea unei competențe teritoriale speciale a instanței care soluționează plângerea contravențională (art. 101 din O.G. nr. 15/2002 derogator de la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001).
Sub toate celelalte aspecte care nu au primit o soluție legislativă specială prin O.G. nr. 15/2002 prevederile O.G. nr. 2/2001 rămân pe deplin aplicabile.
Instața reține că, procesul-verbal de contravenție contestat în cauză nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, ci mențiunea că documentele au fost generate și semnate electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și Hotărârii de Guvern nr. 1259/2001, prin folosirea semnăturii electronice extinse, bazată pe un certificat calificat.
Instanța apreciază că aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1259/2001 este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 2/2001.
Așadar, fără a exclude de plano utilizarea semnăturii electronice extinse în cazul actelor de drept public, atunci când această posibilitate este permisă printr-o dispoziție expresă a legii, pentru a asigura compatibilitatea cu modalitatea în care actul este cunoscut de către destinatarul său, prin raportare la suportul de transmitere a informației, se observă că, în procedura contravențională, reglementată de O.G. nr. 15/2002 (lege specială), care se completează sub aspectele nereglementate expres și distinct cu O.G. nr. 2/2001 (dreptul comun în materie contravențională), de lege lata, o atare posibilitate nu există.
Astfel, potrivit art. 26 alin. (3) și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, dispoziții aplicabile, cu titlu de normă generală, în lipsa unor norme speciale, derogatorii în cuprinsul O.G. nr. 15/2002, procesul- verbal de constatare și sancționare a contravenției, încheiat de agentul constatator în lipsa persoanei sancționate, precum și înștiințarea de plată se comunică acesteia prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Această modalitate de comunicare prin care conținutul informațional al actului emis ajunge la cunoștința destinatarului său presupune eo ipso utilizarea formei scrise clasice, pe suportul de hârtie.
În plus, sfera de aplicare a semnăturii electronice, indiferent de forma acesteia, simplă sau extinsă, rezultă cu evidență dintr-o interpretare gramaticală a dispozițiilor art. 4 pct. 1-4, art. 5, art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Astfel, art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 definește înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.
Prin urmare, pentru ca un act juridic, înțeles atât ca negotium, cât și ca instrumentum, să intre în sfera de aplicare a Legii nr. 455/2001 trebuie ca manifestarea de voință a celui de la care actul emană să îmbrace forma electronică și, totodată, să ajungă la destinatarul transmiterii în aceeași formă, prin intermediul unor mijloace de transmitere a datelor în format electronic.
Această specificitate distinge înscrisul electronic de înscrisurile pe suport de hârtie.
În caz contrar, atunci când manifestarea de voință a emitentului actului este expediată și ajunge la destinatarul său pe suport de hârtie, înscrisul astfel transmis nu mai este în formă electronică.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Art. 4 pct. 3 din aceeași lege definește semnătura electronică ca reprezentând date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronic și care servesc ca metodă de identificare.
Semnătura electronică extinsă este definită de art. 4 pct. 4 din aceeași lege ca reprezentând semnătura electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legată în mod unic de semnatar, b) asigură identificarea semnatarului, c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează, în așa fel încât orice modificare ulterioară acestora este identificabilă.
Din coroborarea acestor dispoziții legale, rezultă că, logic și juridic semnătura electronică se atașează unor date în formă electronică, fiind improprie primirii, de către destinatar, a informațiilor pe suport de hârtie.
Pe baza acestor considerente, instanța arată că procesului-verbal imprimat pe suport de hârtie, comunicat persoanei sancționate în această formă, impusă de art. 27 din O.G. nr. 2/2001, nu i se poate asocia, logic și juridic, o semnătură electronică extinsă.
Raportat la forma de emitere și comunicare a actului, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
Inserarea în cuprinsul procesului-verbal de contravenție transmis persoanei sancționate contravențional pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 a mențiunii că procesul-verbal a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare nu pot avea semnificația acoperirii nulității absolute care intervine în condițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, întrucât aceste nulități nu pot fi acoperite.
În același sens este și Decizia nr. 6/2015 a Î.C.C.J., prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, care statuează că:
„În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
Având în vedere starea de fapt expusă și dispozițiiile legale incidente, instanța va admite plângerea contravențională contravențională formulată de petenta S.C. M. L. IFN S.A., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN și va anula procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, încheiat la data de 19.08.2014, ca fiind nelegal întocmit.
Întrucât, în cauză s-a constatat existența unui motiv de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța apreciază că nu se mai impune și analizarea procesului-verbal contestat sub aspectul temeiniciei.
Ca o consecință a anulării procesului verbal de constatare a contravenției contestat, instanța va exonera petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei, stabilită prin procesul verbal . nr._/19.08.2014.
În baza art. 453 C.proc.civ., având în vedere și principiul disponibilității, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta S.C. M. L. S.R.L., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, ., județul Iași, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA., cu sediul în București, Bulevardul I. M., nr. 401A, sector 6.
Anulează procesul verbal ., nr._, din data de 19.08.2014, întocmit de intimată.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale prevăzută în procesul verbal menționat anterior.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A.-ALIOARACUȘNIR I. V.
Red: Z.A.A/Tehnored: C.I.V./4 ex./08.04.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2550/2015. Judecătoria... | Actiune in regres. Sentința nr. 2397/2015. Judecătoria BOTOŞANI → |
|---|
