Plângere contravenţională. Sentința nr. 3391/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3391/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 3391/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3391
Ședința publică de la 01 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Z. A. A.
GREFIER: C. I. V.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul P. V., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.03.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015, respectiv la data de 01.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.10.2014 sub numărul_, petentul P. V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 02.10.2014 încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 360 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce, pe o perioadă de 30 de zile, pentru faptul că, în ziua de 02.10.2014, în jurul orei 18:55, ar fi depășit un autoturism staționat la semaforul de pe Calea Națională, lângă I.R.E. B. și ar fi trecut pe culoarea roșie a acestuia.
A arătat petentul că, cele reținute în cuprinsul procesului verbal de contravenție nu corespun realității, precizând că venea de la magazinul Dedeman și se îndrepta spre casă, neavând niciun motiv să se grăbească și să treaba pe culoarea roșie a semaforului electric. Acesta a mai susținut că, a fost discriminat de agentul constatator, care l-a sancționat din cauza vârstei sale înaintate.
Totodată, a menționat petentul că nu a mai fost sancționat până în prezent, că are permis de conducere pentru profesionișiti, precum și că are nevoie de permisul auto, întrucât se deplasează des la țară, unde prestează activități agricole.
În drept, plângerea contravențională nu a fost motivată.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar, în copie: procesul verbal de contravenție contestat (fila 6).
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 16.01.2015, intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție și a măsurilor dispuse prin acesta.
În fapt, intimatul a arătat că, la data de 02.10.2014, în jurul orei 18:55, agentul constatator aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu care priveau controlul și supravegherea traficului rutier în municipiul B., în zona semaforului intersecției străzii Calea Națională cu . observat direct pe petent care, în timp ce conducea autoturismul marca Seat, cu nr. de înmatriculare BT-_, a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului.
A mai precizat intimatul că, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit cele consemnate în procesul verbal de contravenție se confirmă, motiv pentru care măsura luată de agentul constatator este legală și oportună.
În drept, au fost invocate prevederile art. 52, alin.1 din HG 1391/2006.
În dovedire, intimatul a depus la dosar: raportul agentului constatator (fila 26), originalul procesului verbal de contravenție contestat (fila 25) și cazierul auto al petentului (fila 27).
În conformitate cu dispozițiile art. 223 C.pr.civ., intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 05.02.2015, petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat, în esență, susținerile arătate în cuprinsul plângerii contravenționale.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 02.10.2014, s-a reținut că, la data de 02.10.2014, orele 18:55, petentul a condus autoturismul marca Seat, cu numărul de înmatriculare BT_, pe . . și, ajungând la intersecția cu . pe culoarea roșie a semaforului electric în funcțiune (fila 25).
Petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 52, alin. 1 din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. 195/2002.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost semnat de petent cu mențiunea „Eu nu am văzut niciun semafor”.
Instanța constată faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat și va hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de legalitate, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină un proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții sunt următoarele: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.
Procedând la verificarea legalității procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat de către petent, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța reține că petentul nu a invocat nerespectarea unor dispoziții legale sancționate cu nulitatea relativă.
De asemenea, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, din data de 02.10.2014, a fost încheiat cu respectarea condiției legalității.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța reține că acesta se bucură de prezumția de temeinicie, până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în prezenta cauză sunt incidente dispozițiile art. 52 alin. 1 și alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006 și ale art. 100 alin. 3 lit. d din OUG 195/2002.
Astfel, potrivit art. 52 alin. 1 din HG 1391/2006 ”Semnalul de culoare roșie interzice trecerea”, iar potrivit alin. 2 al aceluiași articol ” La semnalul de culoare roșie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea parții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat.”
De asemenea, potrivit art. 100 alin. 3 lit. d) din O.U.G. nr. 195/2002: (…)(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: (…) d) nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului.
Prin plângerea contravențională formulată, petentul a contestat fapta reținută în sarcina sa.
Petentul s-a prezentat în instanță și a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Cu privire la probațiune, instanța constă că în O.G. nr. 2/2001 nu se arată în mod expres care este forța probatorie a procesului verbal de constatare a contravenției, dar în practica judiciară internă, plecând în principal de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care trimit la prevederile Codului de procedură civilă și având în vedere că procesul verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, s-a statuat că sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul verbal.
Procesul verbal fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, se bucura de prezumția de veridicitate în privința constatării stării de fapt.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în Decizia H. și alții c. României că, în materia circulației rutiere, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Totodată, în procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, contestatorul are posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe si concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C.pr.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
Astfel, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unor situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori, nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Instanța reține că petentului i-a fost oferit cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.
Prin urmare, din tot ansamblul materialului probator, respectiv din procesul verbal de constatare a contravenției contestat aflat la fila 25 din dosar și din raportul agentului constatator aflat la fila 26 din dosar, rezultă că, la data de 02.10.2014, orele 18:55, petentul a condus autoturismul marca Seat, cu numărul de înmatriculare BT_, pe . . la intersecția cu . pe culoarea roșie a semaforului electric în funcțiune.
În consecință, întrucât contravenția contestată de către petent a fost constatată în mod direct de agentul constatator, situație în care procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de temeinicie și cum petentul, prin probele propuse și administrate nu a făcut dovada pozitivă a unei alte situații de fapt, instanța apreciază că acesta nu poate să-și invoce propria culpă pentru a obține anularea procesului verbal de constatare a contravenției contestat, legal întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Astfel, instanța consideră că petentul P. V. se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa.
Față de aceste aspecte, instanța constată că procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._, din data de 02.10.2014, a fost întocmit cu respectarea condiției temeiniciei.
În ceea ce priveștesancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 360 lei aplicatăpetentului pentru fapta prevăzută de art. 52, alin. 1 din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3, lit. d din O.U.G.195/2002, instanța are în vedere faptul că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite (art.5 alin.5 OG 2/2001), iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă (art.7 alin.2 din OG 2/2001). De asemenea, potrivit art. 21 alin. 3 O.G. nr.2/2001, la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, instanța apreciază că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată de agentul constatator, amenda contravențională aplicată reprezentând limita minimă prevăzută de art. 98 alin. 4 din OUG 195/2002, iar pătrunderea într-o intersecție intens circulată, pe culoarea roșie a semaforului electric, prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere riscul ridicat de producere a unor grave accidente de circulație. Instanța mai reține că petentul a avut posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii și de a limita, astfel, efectele pecuniare ale propriei fapte contravenționale. Mai mult decât atât, instanța reține că, petentul nu a recunoscut contravenția reținută în sarcina sa și nici nu a propus probe în susținerea plângerii formulate, de natură să combată situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție contestat.
Referitor la sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, instanța reține că aceasta a fost aplicată în conformitate cu dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. d O.U.G. 195/2002, care prevăd că, în cazul nerespectării semnificației culorii roșii a semaforului, se aplică pe lângă amenda prevăzută în clasa II de sancțiuni și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, luând în considerare și prevederile art. 96 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit cărora sancțiunile contravenționale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii altor fapte interzise de lege și se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului, instanța apreciază că a fost respectat criteriul proporționalității, întrucât una dintre cauzele celor mai multe accidente de circulație este ignorarea de către conducătorii auto a obligațiilor privind respectarea semnificației culorii roșii a semaforului, iar o astfel de măsură are menirea de a le atrage acestora atenția asupra imperiozității respectării regulilor de circulație.
Prin urmare, pentru a permite petentului să înțeleagă dispozițiile legale în materie necesitatea nu numai legală, dar si morală de a respecta aceste reguli, instanța va menține procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, din data de 02.10.2014, așa cum a fost întocmit de agentul constatator, reținând legalitatea și temeinicia sa în privința faptei contravenționale reținute, sancțiunea aplicată fiind corect individualizată.
În baza tuturor acestor considerente, instanța apreciază că se impune respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulată de petentul P. V., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B..
În temeiul art. 453 C.pr.civ. instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul P. V., cu domiciliul în B., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., cu sediul în B., .. 57, județul B.,ca neîntemeiată.
Menține ca fiind temeinic și legal procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._, din data de 02.10.2014, întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean B..
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea și motivele de apel urmând a fi depuse la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Z. A. ALIOARACUȘNIR I. V.
Red: Z.A.A/.Tehnored: C.I.V./4 ex./20.04.2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 3301/2015. Judecătoria BOTOŞANI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3392/2015.... → |
|---|
