Pretenţii. Sentința nr. 1018/2015. Judecătoria BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1018/2015 pronunțată de Judecătoria BOTOŞANI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 1018/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Instanta constituita din
Președinte – N. M. A.
Grefier – A. M.
Ședința publică din data de 29.01.2015
Sentința civilă nr. 1018
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul C. D. V., în contradictoriu cu pârâtul N. J..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul și pârâtul asistat de avocat G. A., martorii P. L. și Asiminoaiei C. B. pentru reclamant și martorul C. V. pentru pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care apărătorul pârâtului depune la dosar certificatul medico – legal nr. 577/04.06.2013.
S-au audiat martorii sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale atașate la dosarul cauzei (f. 93 – 95 ds.)
Părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul al dezbateri pe fondul cauzei.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii. În motivare arată că, așa cum rezultă și din înscrisurile depuse la dosar, au fost făcute plângeri de către pârât la locul de muncă, fiind afectat moral, afectându-i imaginea la locul de muncă. Pârâtul trebuia să facă plângere la IPJ, așa cum era corect, nu la IJJ B., cauzându-i neplăceri la locul de muncă.
Avocat G. pentru solicită respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. În motivare arată că motivul real al formulării acțiunii este acela de a-l intimida pe pârât, pentru ca acesta să nu mai formuleze plângeri împotriva reclamantului, dată fiind situația conflictuală dintre părți, situația conflictuală ce este întreținută de familia reclamantului. Existența situației conflictuale dintre părți, a faptului că pârâtul a fost agresat de familia reclamantului este dovedită și de existența dosarelor nr. 4683/P/2010 și nr._ al Judecătoriei B., precum și certificatul medico-legal depus la acest termen. Că potrivit art. 252, 253 C.civil orice persoană are dreptul la a primi reparații patrimoniale pentru prejudicii nepatrimoniale, însă din interpretarea acestor texte de lege rezultă că este necesar ca o persoană să fi creat un prejudiciu unei alte persoane, aspect ce nu a fost dovedit in cauză.
Depune la dosar concluzii scrise și chitanțe reprezentând onorariu avocat.
I N S T A N ȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata,
Prin cererea inregistrată pe rolul instanței la data de 28.03.2014, sub nr._, reclamantul C. D. V. a chemat in judecată pe pârâtul N. J., solicitând obligarea acestuia din urmă la plata daunelor morale în cuantum de 3.000 lei, cauzate prin petitiile depuse la locul său de muncă.
În motivare s-a arătat că între socrii reclamantului și pârât există o situația conflictuală mai veche, datorată unei suprafețe de teren, pârâtul încercând in repetate rânduri să îl implice pe reclamant in toate certurile pe care le are cu membrii familiei soției acestuia, depunând la locul de muncă al reclamantului diverse petiții prin care i se aduc acuzatii foarte grave. Urmare a unei petiții făcută de pârât la locul de muncă al reclamantului – Inspectoratul de Jandarmi Județean B., în urmă cu aproximativ 2 ani, a fost constituită o comisie de anchetă pentru efectuarea de cercetări, în urma finalizării acestei anchete reclamantul fiind găsit nevinovat, însă demararea anchetei a avut un puternic impact psihic asupra reclamantului și familiei acestuia, prin frica pierderii locului de muncă, salariul reclamantului fiind singura sursă de venit a familiei, compusă din șase persoane. Arată reclamantul că un alt conflict a avut loc intre pârât și socrii săi la data de 24.03.2014, cand, mergand in vizită la socrii săi, în satul Dacia ., a ajuns exact in timpul unei dispute dintre acestia, dispună în care nu a intervenit, rămânând in autoturism. Arata ca singurul contact avut cu pârâtul a fost la terenul pe care socrii reclamantului puneau cartofi, reclamantul ajutând pentru o scurtă perioadă de timp, pârâtul replicându-i că pune cartofi pe terenul lui. Deși a evitat orice contact cu pârâtul, nerăspunzându-i acestuia, ulterior, la data de 26.03.2014 i s-a adus la cunoștință la locul de muncă că pârâtul a depus o petiție pe numele său, fiindu-i solicitat să facă un raport cu privire la cele arătate in petitie.
Arată reclamantul că a fost afectat în relațiile cu colegii de petitiile depuse de pârât, aceștia privindu-l cu suspiciune și evitând discuțiile cu el, prin prisma imaginii care i-a fost creată din cauza petițiilor.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare (f. 19 – 22) prin care asolicitat respingerea cererii ca nefondată, invocând pe cale de excepție, nemotivarea in drept a cererii de chemare in judecată, prescripția dreptului la acțiune în ce priveste daunelor morale produse prin delictele presupus savarsite in urmă cu aprox. 2 ani începând cu data de 24.03.2014, prescripția nerespectării procedurii prealabile privind medierea și excepția netimbrării cererii.
În motivare s-a arătat că nu s-a dovedit existența vreunei fapte ilicite care să fi cauzat prejudicii morale reclamantului, in descrierea motivelor de fapt reclamantul nu preacizează clar care sunt elementele care stabilesc un prejudiciu nepatrimonial, nu se arată în ce mod i-au fost alterate posibilitățile de ciață socială și familială, mai mult, nu este precizată nici culpabilitatea pârâtului în introducerea presupuselor plângeri. Că în situatia de față, din cererea reclamantului,astfel cum a fost formulată, reiese că acesta este in continuare în aceeași poziție socială și familială, căîși exercită condițiileîn aceleași condiții, iar faptul că unii colegi il privesc cu suspiciune nu semnifică un prejudiciu moral sau vreo atingere adusă demnității umane. Arată pârâtul că reclamantul este de rea – credință, încercând să îl determine să renunțe la dreptul său de proprietate și să cedeze abuzurilor sale,neputiința sa fizică fiind exploatată de de către reclamant prin înjuriile și agresiunile fizice permanente, fiind creată o stare de conflict permanent. În realitate in ziua de 24.03.2014 reclamantul, împreună cu soția sa au venit impreună cu cumnații lor și au discuit portiunea de teren de 32 m.p., apartinând pârâtului, și o portiune din drumul satului, în fata portii pârâtului. La insistentele pârâtului de a-i fi lăsată folosinta tihnită a proprietății sale, afost amenințat cu moartea, bătut si injurat de către reclamant si cumnatii acestuia. arată pârâtul că starea conflictuală dintre părți este dovedităși de existența dosarului nr. 4683/P/2010 prin care s-a aplicat o amendă în cuantum de 400 lei cumnatului reclamantului, C. V..
În dovedire au fost depuse la dosar înscrisuri, s-a solicitat audierea martorilor I. E. (f. 80), Ș. V. (f. 81), C. V. (f.95)
Prin răspunsul la întâmpinare (f. 36 – 38), reclamantul a solicitat respingerea excepțiilor invocate de pârât, a arătat că excepția nemotivării nu este dată, nefiind obligat să încadreze exact în articolul de lege cererea de chemare in judecată, iar in ce priveste excepția prescripției, instanța poate avea in vedere rezultatul comisiei formată urmare a petitiei din martie – aprilie 2012. Cu privire la excepția lipsei medierii și a netimbrării actiunii, se arată că nu i s-a solicitat de către instanță rezultatul scris al unei medieri cu pârâtul, iar actiunea a fost timbrată, astfel cumi s-a pus în vedere, cu taxa judiciară de 100 lei. Arată reclamantul să susținerile pârâtului nu sunt adevărate, că acesta a făcut plângere la Postul de Poliție Nicșeni, unde a fost citat ca martor, ulterior introducerii prezentei cereri de chemare in judecată, pârâtul spunându-i agentului de poliție că renunță la plângere daca reclamantul renunță la cererea de chemare in judecată, fapt de natură a dovedi că pârâtul nu se simte lezat fizic sau psihic de către el. Referitor la presupusele agresiuni, reclamantul arată că nu se aduce nici o probă în acest sens, amenințarile și . fiind doar simple afirmatii ale pârâtului. Mai arată reclamantul că pârâtul este cel care creează și mentine o stare conflictuală cu membrii familiei soției lui, soacra lui fiind si sora pârâtului, că încearcă de fiecare dată să îl implice si pe el in problemele lor.
La termenul de judecată din 01.10.2014 pârâtul a precizat că renunță la excepția nemotivării în drept a acțiunii, la excepția nerespectării procedurii prealabile privind medierea și la excepția netimbrării actiunii, iar la termenul de judecată din 31.10.2014 pârâtul a precizat că renunță la excepția prescripției dreptului material la actiune, sens in care instanta a luat act.
Prin concluziile depuse pe fondul cauzei, pârâtul a reitarat inprincipal susținerile din întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neintemeiată. S-a arătat că reclamantul nu a precizat in ce mod pericolul creat de pârât a condus la o consecință permanentă asupra sa, nu adovedit prejudiciul cauzat, că dovada stării conflictuale dintre pârât și socrii reclamantului sunt și dosarele nr. 4683/P/2010 și_ al Judecătoriei B., iar motivul real al formulării prezentei cereri este de a se incerca o intimidare a pârâtului, care este o persoană în varstă, singurul mod de apărare al acestuia fiind plângerile îndreptate către organele abilitate.
Instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba testimonială, fiind audiați martorii P. L. (f. 93), Asiminoaiei C. B. (f. 94) la propunerea reclamantului și I. E. (f. 80), Ș. V. (f. 81), C. V. (f.95) la propunerea pârâtului. Din oficiu, a solicitat de la Inspectoratul Județean de Jandarmi B. rezultatele cercetărilor disciplinare efectuate ca urmare a petițiilor făcute de pârât (f. 46 -68, f. 77, f. 85-87)
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarea situație de fapt si de drept:
Reclamantul C. D. V. si paratul N. J. sunt rude prin alianta, soacra reclamantului si paratul fiind frati, iar intre acestia din urma, exista o situatia conflictuala veche, privind o suprafata de teren situata in ..
In acest context, intre familia reclamantului si parat au avut loc doua dispute verbale, ., la terenul in cauza, in data de 3.04.2012, precum si la 24.03.2014, iar in urma acestora, paratul a depus sesizari solicitand sanctionarea reclamantului, la locul de munca al acestuia, respectiv Inspectoratul de Jandarmi Judetean Botosani. Ca urmare a sesizarilor, s-au efectuat verificari, pe linie disciplinara, privind pe reclamant, care au conchis inexistenta vreunui comportament nepotrivit al reclamantului.
In prezenta cauza, reclamantul solicita obligarea paratului la plata daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial suferit ca urmare a implicarii injuste a sa, de catre parat, prin sesizarile facute, in proceduri disciplinare, si cu privire la care paratul a dezvoltat o obisnuinta.
Potrivit art. 1349 C.civ., orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduc atingere, prin actiunile sau inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Iar, potrivit art. 1357 C.civ., cel ce cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.
In cauza, intanta apreciaza ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale in ce priveste faptele savarsite de parat, si ca acesta este obligat sa raspunda, pentru acoperirea prejudiciului psihic si de imagine creat reclamantului, astfel cum se va arata.
In primul rand, instanta retine existenta faptului prejudiciabil si atitudinea culpabila a paratului, constand in sesizarile formulate impotriva reclamantului, cu caracter vadit sicanatoriu, la locul de munca al acestuia, si implicarea deliberata din partea paratului, a reclamantului, in proceduri de cercetare si disciplinare la locul de munca.
Ca si premiza esentiala, este retinut ca, asa cum rezulta din probele administrate in cauza, in ambele incidente cu privire la care paratul a inteles sa formuleze sesizari, cel din 3.04.2012 si din 24.03.2014 nu s-a probat implicarea reclamantului printr-o conduita vatamatoare, martorii aratand ca la primul conflict reclamantul doar a facut o simpla afirmatie, iar la cel de-al doilea, venind in vizita la soacra sa si ajungand la aceasta in timp ce conflictul era in desfasurare, reclamantul nici nu a coborat din masina. De retinut ca nici macar martorul paratului nu a sustinut implicarea directa a reclamantului in cele doua conflicte, martorul nominalizand expres pe cumnatii reclamantului ca fiind autorii unor acte de agresiune la adresa paratului, dar fara a face nici o indicare, desi a fost intrebat expres, cu privire la vreo implicare concreta a paratului.
Mai este de retinut si ca, asa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, ambele verificari desfasurate de catre IJJ (fila 51-66) au conchis asupra nevinovatiei reclamantului, si s-au finalizat cu recomandarea pentru parat de a se adresa organelor in drept pentru solutionarea situatiei juridice a terenului in cauza.
In acest context, formularea de catre parat, dupa fiecare din cele doua incidente, a sesizarilor la locul de munca al reclamantului, are conotatia unei conduite deliberate din partea acestuia cu caracter sicanatoriu la adresa reclamantului, fiind urmarit nu atat scopul imediat al sesizarilor – acela de a se obtine sanctionarea disciplinara a reclamantului (pentru care de altfel, nici nu a insistat in mod substantial, nici cu prilejul cercetarilor respective – al caror rezultat nu l-a contestat prin caile legale), ci scopul mediat – acela de a obtine descurajarea familiei reclamantului in problema terenului, prin presiunea punerii in pericol, in acest mod, a locului de munca al unuia dintre ei din sistemul public (. de strict si exigent, militarizat), in speta reclamantul. In acest fel, de altfel, a aratat si martorul reclamantului, paratul facand afirmatia ca ‚il va aranja el pe reclamant’.
Este de retinut si ca inclusiv in prezenta judecata, de altfel, paratul, aflat in fata situatiei de a raspunde pentru propriile sale fapte, nu a mai abordat o conduita agresiva si nu a mai insistat in mod substantial cu acuzatiile la adresa reclamantului (sustinerile generale ale acestuia circumscriindu-se mai degraba relativ la familia reclamantului, iar nu la reclamant insusi), dimpotriva, oferindu-se a fi impaciutor (incheierea din 5.12.2014, fila 82), si incercand a diminua importanta si semnificatia sesizarilor depuse.
Nu se poate retine ca paratul nu a avut reprezentarea a ceea ce face prin sesizarile depuse, sau nu a constientizat importanta si consecintele acestora, in conditiile in care nu a introdus o singura sesizare de acest fel, ci doua, a doua fiind introdusa dupa ce prima i s-a respins oricum cu recomandarea de a se adresa instantei civile, si in conditiile in care implicarea reclamantului in a doua conjunctura nu a existat (astfel cum s-a demonstrat), singurul scop al sesizarii ramanand actionarea cu rea - credinta - de a pune in pericol situatia profesionala a reclamantului, mai ales in conditiile de regim strict si exigent, cunoscute si paratului, al locului de munca al acestuia (la IJJ, in regim militarizat), unde disciplina si sesizarile in acest domeniu au alte valente.
Faptul ca paratul ar avea o situatie de conflict cu familia reclamantului – soacra si cumnatii, care poate cuprinde si episoade violente, sens in care paratul ar fi inregistrat un dosar penal impotriva rudelor reclamantului, nu indreptateste pe parat de a actiona prin alte mijloace decat cele justificate, si fata de alte persoane decat cele carora le revine raspunderea, doar pentru ca adresarea de sesizari la locul de munca special IJJ, este mai la indemana sa, mai lesne de folosit si mai rapida si mai eficienta pentru a obtine descurajarea intregii familii, in locul procedurilor judiciare – actiune civila, penala, la organele in drept.
Se retine, totodata ca, conduita paratului nu a fost una lipsita de importanta, cat timp, reclamantul a fost supus unei proceduri de verificare in cadrul solutionarii sesizarilor, asupra sa a planat ca urmare suspiciunea unor fapte necorespunzatoare, fiind nevoit sa se justifice si sa disculpe in fata conducerii si a organelor de control, situatie apta de a atrage afectarea imaginii reclamantului la locul de munca, in relatiile profesionale dar si colegiale, si de a genera o stare de stres, tensiune (fila 85). De notat ca reclamantul este singurul salariat al familiei in cadrul careia sunt 3 copii ai acestuia si un al patrulea copil luat in plasament, ca cei doi soti au credite a caror plata este asigurata tot din veniturile reclamantului si o casa in contructie, situatie in care periclitarea situatiei acestuia la locul de munca are, cu atat mai mult, valente importante in perceptia reclamantului.
Pentru aceste motive, instanta retinand existenta faptului prejudiciabil, a vinovatiei paratului la savarsirea acestora, existenta prejudiciului si a legaturii de cauzalitate, urmeaza sa admita actiunea reclamantului, in parte si sa dispuna obligarea paratului la plata catre reclamant de despagubiri reprezentand daune morale in suma de 600 lei. La stabilirea intinderii, instanta are in vedere ca prejudiciul despre a carui reparatie este vorba este unul moral, si ca dincolo de cuantificarea in bani a acestuia, insasi admiterea prezentei actiuni are natura de a constitui o reparatie in sine, si o satisfactie apta a contribui la acoperirea prejudiciului.
Întrucât paratul este in culpa procesuala, urmează a fi obligat si la plata cheltuielilor de judecata fata de reclamant in suma de 100 lei, reprezentând taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte cererea având ca obiect pretenții, formulată de reclamantul C. D. V., domiciliat în B., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul N. J., dom. în ., jud. B..
Obligă pârâtul la plata catre reclamant a sumei de 600 lei cu titlu de daune morale.
Obligă pârâtul la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecată de 100 lei.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red/tehnored NMA
4 ex./ 25.02..2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1007/2015.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1188/2015.... → |
|---|
