Încredinţare minor. Sentința nr. 2486/2013. Judecătoria BRĂILA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2486/2013 pronunțată de Judecătoria BRĂILA la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 11384/196/2011
Dosar nr._
OPERATOR DATE CP 4670
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BRĂILA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ nr.2486
Ședința publică din 22 martie 2013
Completul constituit din:
Președinte: Licuța B.
Grefier: V. M.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect încredințare minor formulată de reclamanta S. E. –C., cu domiciliul în B., . în contradictoriu cu pârâtul B. S.-I., cu domiciliul în B., ., nr. 129;
Dezbaterile orale au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 martie 2013 care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța în temeiul art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 22 martie 2013 .
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 30.08.2011 sub nr._ , reclamanta S. E. - C. a chemat în judecată civilă pe pârâtul B. S. -I., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe cale de ordonanță președințială:
- să se dispună încredințarea către reclamantă a minorului B. R.- F., născut la data de 12.02.2008;
- obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere pentru minor;
- hotărârea să țină loc de consimțământ al pârâtului pentru a deplasa minorul în străinătate,(art. 18 din legea 272/2004);
precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că minorul a rezultat din relația de concubinaj de 7 ani dintre părți.
Arată că părțile s-au separat în fapt de mai multe ori, datorită comportamentului pârâtului.
Arată că pârâtul nu a lucrat și nu a obținut venituri, reclamanta fiind singura care obținea venituri în țară, și de când a plecat străinătate.
Arată că a plecat să muncească în Spania cu acordul pârâtului, și acolo lucrează și în prezent, că pârâtul a vizitat-o în Spania, că nu și-a găsit loc de muncă și a plecat înapoi în țară.
Arată că pârâtul are legături cu diverse femei, pe care le aducea în fostul domiciliu comun în lipsa reclamantei, cu care cheltuia banii trimiși de reclamantă, și că nu se interesa de minor deloc.
Arată că minorul a fost crescut de bunica maternă, mama reclamantei care se ocupă și în prezent de creșterea acestuia în condiții deosebite, că reclamanta trimite bani și bunuri pentru minor, cu care vorbește zilnic la telefon și pe care îl vede la maxim 2-3 luni.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 581 cod proc. civilă și art. 100, 107, 86, 94 c. fam. și art. 274 cod procedură civilă.
În dovedirea cererii s-au depus înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 10 lei cf. chitanței nr._/01.09.2011, f. 10 din dosar.
Pârâtul legal citat nu s-a prezentat și nu a formulat apărări sau alte cereri în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele:
Minorul B. R. -F., născut la data de 12.02.2008, a rezultat din relația de concubinaj a părților care a durat 7 ani, și în care părțile s-au separat în fapt de mai multe ori, datorită comportamentului pârâtului, care nu lucra și nu obținea venituri, reclamanta fiind singura care obținea venituri în țară și de când a plecat străinătate.
Reclamanta a plecat să muncească în Spania cu acordul pârâtului, și acolo lucrează și în prezent, pârâtul a vizitat-o în Spania, dar nu și-a găsit loc de muncă și a revenit în țară, unde are legături cu diverse femei, în fostul domiciliu comun în lipsa reclamantei, și cu care cheltuia banii trimiși de reclamantă.
Minorul a fost crescut de bunica maternă, mama reclamantei care se ocupă și în prezent de creșterea acestuia în condiții deosebite, cu banii și bunurile trimise de reclamantă, care vorbește zilnic la telefon și pentru care vine în țară la maxim 2-3 luni.
Pârâtul a condiționat acordul său pentru plecarea în străinătate a minorului de plata de către reclamantă a unei sume de 200 de euro.
Situația de fapt reținută a fost dovedită cu martorii audiați V. L. Florența, prietenă de familie a părților și I. G., vecin cu mama reclamantei, și cu referatul de anchetă socială întocmit în cauză de Autoritatea Tutelară B..
În drept:
Prin art. 46 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului cod civil s-a stabilit că dispozițiile hotărârilor judecătorești, referitoare la raporturile personale și patrimoniale dintre copii și părinții lor divorțați înainte de . Codului civil nou, pot fi modificate potrivit art. 403 cod civil nou.
Având în vedere că regimul juridic aplicabil copiilor rezultați din afara căsătoriei este același cu cel al copiilor rezultați din căsătorie, în situația în care părinții sunt despărțiți, în speță sunt aplicabile aceleași reglementări, referitoare la raporturile personale și patrimoniale dintre copii și părinții lor divorțați, respectiv ale art. 397, 398, și 400 cod civil nou coroborate cu cele art. 403 cod civil nou.
Pârâtul legal citat și la interogatoriu, f.71, nu s-a prezentat și nu a formulat apărări sau alte cereri în cauză, nu și-a exprimat acordul sau dezacordul cu privire la acțiunea formulată.
Instanța având în vedere interesul superior al minorului va dispune cu privire la încredințarea minorului reglementată la data pronunțării prezentei sentințe prin dispozițiile art.396-404 din codul civil în vigoare de la 01.10.2011.
Potrivit art. 400 cod civil locuința copilului după divorț se stabilește astfel:
„(1) În lipsa înțelegerii dintre părinți sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, instanța de tutelă stabilește, odată cu pronunțarea divorțului, locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic.
(2) Dacă până la divorț copilul a locuit cu ambii părinți, instanța îi stabilește locuința la unul dintre ei, ținând seama de interesul său superior.
(3) În mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimțământul acestora, ori la o instituție de ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului și îndeplinesc toate actele obișnuite privind sănătatea, educația și învățătura sa.”
Având în vedere dispozițiile art. 400 cod civil și interesul superior al minorului, instanța va stabili domiciliul minorului B. R.- F., născut la data de 12.02.2008, la reședința din Spania a reclamantei, respectiv în Spania cu locuința în 337 Cl San Agustin nr.37 localitatea Villarubia de los Ojos, conform dovezii de reședință f. 39 din dosar, traduceri autorizate.
Având în vedere dezinteresul pârâtului față de minor, deși acesta este în țară nu s-a prezentat nici măcar o dată pentru a expune poziția sa față de cererea reclamantei, și nu a depus nimic scris la dosar.
De asemenea având în vedere că reclamanta se află în Spania, iar reclamantul se află în România,instanța în temeiul art. 398 cod civil, va stabili ca exercitarea autorității părintești față de minor să se facă de către reclamantă,pârâtul păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Pentru a se pronunța astfel instanța a avut în vedere declarațiile celor doi martori V. L. Florența, prietenă de familie și I. G., vecin cu mama reclamantei, din care rezultă minorul a fost crescut de reclamantă împreună cu mama sa, că pârâtul nu a contribuit la întreținerea minorului și i-a cerut bani reclamantei, 200 de euro, pentru a-și da acordul ca reclamanta să poată lua minorul să locuiască cu ea în Spania, și că reclamanta vine foarte des să vadă minorul, la cel mult trei săptămâni, iar pârâtul deși vizitează o altă persoană în aceeași curte cu mama reclamantei nu se duce să vadă și minorul.
De asemenea instanța a avut în vedere și dovezile cu înscrisuri depuse la f. 26-42 din dosar, din care rezultă banii trimiși periodic de reclamantă pentru minor, planșele foto de la f. 44-46 din dosar, din care rezultă dezvoltarea armonioasă a minorului.
Având în vedere că venitul minim net pe economie este de 535 lei, iar art. 529 prevede că pentru părintele care datorează pensie de întreținere pentru un singur copil minor aceasta se stabilește la 1/4 din venitul lunar net al acestui părinte, instanța va obliga pe pârât la plata unei pensii de întreținere stabilite în funcție de venitul minim net pe economie.
În baza art. 402 coroborat cu art. 525 cod civil pârâtul va fi obligată la plata unei pensii de întreținere de 130 lei lunar, pentru minorul B. R.- F., născut la data de 12.02.2008, pensia fiind calculată cf. art. 529 cod civil, raportat la venitul minim net pe economie.
Nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă având ca obiect încredințare minor formulată de reclamanta S. E. –C., cu domiciliul în B., . în contradictoriu cu pârâtul B. S.-I., cu domiciliul în B., ., nr. 129, și în consecință:
Stabilește domiciliul minorului B. R. -F., născut la data de 12.02.2008, la reședința din la reședința reclamantei din Spania 337 Cl San Agustin nr.37 Villarubia de los Ojos.
Dispune ca exercitarea autorității părintești față de minorul B. R. -F. să se facă de către reclamantă, pârâtul păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.
Obligă pe pârât să plătească o pensie de întreținere de 130 lei lunar pentru minorul B. R.- F., născut la data de 12.02.2008, începând cu data de 22.03.2013 și până la majoratul minorului.
Cu apel în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 22 martie 2013.
Președinte, Grefier,
Licuța B. V. M.
..03.2013
4 ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 5366/2013. Judecătoria BRĂILA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
