Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 14/2013. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 14/2013 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 14-11-2013 în dosarul nr. 9077/197/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 14.11.2013
PREȘEDINTE :A. G. - Judecător
GREFIER: I. L.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 04.11.2013 când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 11.11.2013, ulterior 14.11.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
INSTANȚA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 5 aprilie 2011 reclamantul P. N., prin avocat M. Zamora, în contradictoriu cu pârâta P. (B.) A. a solicitat să se constate că în timpul căsătoriei cu pârâta, în cote egale, a dobândit următoarele bunuri mobile: colțar sufragerie în valoare de 1.400 lei, mașină de spălat în valoare de 1.400 lei, saltea dormitor în valoare de 500 lei, ladă frigorifică în valoare de 1.400 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 1.480 lei, hotă în valoare de 170 lei, masă de bucătărie în valoare de 70 lei, masă cu șase scaune pliante în valoare de 180 lei, mixer în valoare de 280 lei, trei lustre în valoare de 250 lei, covor sufragerie în valoare de 270 lei, covor baie în valoare de 50 lei, aparat de măsurat tensiunea în valoare de 50 lei, aparat de înregistrat cu căști în valoare de 100 lei, aparat de fotografiat în valoare de 500 lei, aparat auditiv în valoare de 1.700 lei, două verighete în valoare de 400 lei, DVD player în valoare de 320 lei, autoturism Opel în valoare de 24.500 lei, bani pentru deces în familie respectiv 9.500 lei, bani pentru punerea în posesie a terenului pârâtei respectiv 6.000 lei, frigider pentru mama pârâtei în valoare de 800 lei și împrumut pentru familia B. de 6.000 lei și a efectuat următoarele investiții la apartamentul proprietatea pârâtei: ușă intrare apartament în valoare de 650 lei, lambriu hol intrare în valoare de 170 lei, parchet sufragerie în valoare de 550 lei, două baterii chiuvetă în valoare de 80 lei, remedierea instalației de apă din baie în valoare de 180 lei, remedierea instalației de apă din bucătărie în valoare de 140 lei, geamuri termopan la apartament în valoare de 1.800 lei, geamuri termopan și zidire balcon în valoare de 3.200 lei, jaluzele în valoare de 210 lei, trei plase de țânțari pentru geamuri termopan în valoare de 210 lei, apometru baie în valoare de 55 lei, zugrăvit apartament în valoare de 3.000 lei și două instalații de gaz în valoare de valoare de 1.900 lei, și să se dispună sistarea stării de indiviziune prin formarea a două loturi sau atribuirea bunurilor către pârâtă și obligarea acesteia la plata sultei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantul a arătat că s-a căsătorit cu pârâta la 28 noiembrie 2001 iar căsătoria a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 6619 din 25 mai 2010 a Judecătoriei B.. La 5 noiembrie 2009 pârâta l-a dat afară din apartamentul în care au locuit, situat în S., .. 26, ., iar bunurile mobile și investițiile au rămas în posesia acesteia. Apartamentul a fost proprietatea exclusivă a pârâtei iar aceasta l-a înstrăinat la 3 noiembrie 2009 către fiul său B. N. M., și și-a rezervat dreptul de uzufruct viager.
În drept a invocat art. 36 alin. 1 din Codul familiei.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, acte.
Prin încheierea din camera de consiliu din 1 octombrie 2012 reclamantului i s-a admis cererea de ajutor public judiciar prin scutirea de la plata taxei judiciare de timbru de 2.083 lei.
Pârâta B. A., prin avocat Alboni I.-F., a formulat cerere reconvențională (fila 17) prin care a solicitat excluderea unor bunuri din masa partajabilă și a arătat că dintre bunurile indicate de reclamant în acțiune unele nu există, fiind vorba despre mixer în valoare de 280 lei, aparat de înregistrat cu căști în valoare de 100 lei, covor baie în valoare de 50 lei, aparat de măsurat tensiunea în valoare de 50 lei, aparat de fotografiat în valoare de 500 lei, frigider pentru mama pârâtei în valoare de 800 lei și DVD player în valoare de 320 lei, alte bunuri sunt bunurile sale proprii, respectiv trei lustre în valoare de 250 lei, întrucât le-a dobândit anterior căsătoriei și aparat auditiv în valoare de 1.700 lei, întrucât este un obiect personal medical, iar alte bunuri sunt în realitate cheltuieli, fiind vorba despre bani pentru deces în familie, respectiv 9.500 lei și bani pentru punerea în posesie a terenului pârâtei, respectiv 6.000 lei, a solicitat excluderea din masa partajabilă a următoarelor investiții, respectiv două baterii chiuvetă în valoare de 80 lei și remedierea instalației de apă din bucătărie în valoare de 140 lei, întrucât aceste lucrări nu s-au făcut, geamuri termopan la apartament în valoare de 1.800 lei, întrucât au fost plătite din banii trimiși de fiica pârâtei din Italia și două instalații de gaz (GPL) în valoare de 1.900 lei, întrucât sunt încorporate în cele două autoturisme Dacia pe care reclamantul nu le-a inclus în masa partajabilă, a arătat că unele bunuri și investiții au alte valori decât cele indicate de reclamant, respectiv colțar sufragerie în valoare de 700 lei, mașină de spălat în valoare de 1.000 lei, saltea dormitor în valoare de 350 lei, ladă frigorifică în valoare de 600 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 700 lei, zugrăvit apartament în valoare de 600 lei, ușă intrare apartament în valoare de 500 lei și autoturism Opel, care a fost cumpărat în anul 2006 cu 19.000 lei și a fost folosit de pârât pentru taximetrie, a solicitat includerea în masa partajabilă și a următoarelor bunuri: autoturism Dacia 1310 cu instalație GPL în valoare de 4.450 lei (3.500 lei autoturismul și 950 lei instalația GPL) și autoturism Dacia 1310 Break cu instalație GPL în valoare de 6.650 lei (5.700 lei autoturismul și 950 lei instalația GPL), și a solicitat să se constate că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuție de 70%.
În motivare pârâta a arătat că pe întreaga perioadă a căsătoriei reclamantul a realizat venituri doar sporadic, respectiv din taximetrie ilegală, în timp ce pârâta a realizat venituri din pensie, s-a ocupat de gospodărie, a beneficiat de veniturile mătușii sale B. E., pe care a îngrijit-o până la deces, anterior decesului această mătușă a vândut o casă în ., iar prețul obținut, respectiv 15.000 lei, i l-a donat pârâtei împreună cu economiile sale de 7.000 lei, iar la deces pârâta, în calitate de unică moștenitoare, a beneficiat de 2.600 lei de la C. T., de 1.700 lei ajutor de înmormântare și de 4.000 lei contravaloarea unui teren care a aparținut defunctei în ., iar din acești bani a suportat cheltuielile de înmormântare și a împrumutat familia B. cu suma de 6.000 lei, din care aceștia i-au restituit reclamantului 3.600 lei.
În drept a invocat art. 728 din Codul civil.
În dovedirea susținerilor sale pârâta a depus la dosar, în copie, acte.
Cererea reconvențională s-a timbrat cu taxă judiciară de timbru de 683 lei (filele 44 și 98bis).
Reclamantul P. N. a formulat o precizare de acțiune (fila 24) prin care a arătat că sunt comune următoarele bunuri: colțar sufragerie în valoare de 1.400 lei, mașină de spălat în valoare de 1.400 lei, saltea dormitor în valoare de 500 lei, ladă frigorifică în valoare de 1.400 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 1.480 lei, hotă în valoare de 170 lei, masă de bucătărie în valoare de 70 lei, masă cu șase scaune pliante în valoare de 180 lei, masă extensibilă de 12 persoane în valoare de 320 lei, articole de pescuit în valoare de 180 lei, set de linguri și furculițe în valoare de 50 lei, grătar de friptură portabil în valoare de 50 lei, grătar de friptură pentru aragaz în valoare de 35 lei, două scaune de sufragerie în valoare de 100 lei, mixer în valoare de 280 lei, trei lustre în valoare de 250 lei, covor sufragerie în valoare de 270 lei, covor baie în valoare de 50 lei, aparat de măsurat tensiunea în valoare de 50 lei, aparat de înregistrat cu căști în valoare de 100 lei, aparat de fotografiat în valoare de 500 lei, aparat auditiv în valoare de 1.700 lei, DVD player în valoare de 320 lei, autoturism Opel în valoare de 24.500 lei, bani pentru deces în familie, respectiv 9.500 lei, bani pentru punerea în posesie a terenului pârâtei, respectiv 6.000 lei, împrumut pentru familia N. de 300 lei și împrumut pentru M. V. de 400 lei și frigider pentru mama pârâtei în valoare de 800 lei și a efectuat împreună cu pârâta următoarele investiții la apartamentul proprietatea acesteia: ușă intrare apartament în valoare de 650 lei, lambriu hol intrare în valoare de 170 lei, parchet sufragerie în valoare de 550 lei, două baterii chiuvetă în valoare de 80 lei, remedierea instalației de apă din baie în valoare de 180 lei, dibluri și rafturi în holul mic în valoare de 100 lei, remedierea instalației de apă din bucătărie în valoare de 140 lei, geamuri termopan la apartament în valoare de 1.800 lei, geamuri termopan și zidire balcon în valoare de 3.200 lei, jaluzele în valoare de 210 lei, trei plase de țânțari pentru geamuri termopan în valoare de 210 lei, apometru baie în valoare de 55 lei, zugrăvit apartament în valoare de 600 lei și două instalații de gaz în valoare de 1.900 lei.
Reclamantul P. N., prin avocat M. Zamora, a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (fila 27) prin care a arătat că nu este de acord cu excluderea din masa partajabilă a bunurilor și investițiilor indicate de pârâtă, întrucât acestea au fost dobândite în timpul căsătoriei și au rămas în posesia pârâtei, a arătat că el este cel care a plătit sumele de bani indicate în acțiune iar aceste sume sunt relevante la stabilirea contribuției sale la dobândirea bunurilor comune, cu privire la geamurile termopan a arătat că nu este adevărat că pârâta ar fi primit banii pentru montarea lor de la fiica sa întrucât e în relații tensionate cu aceasta, cu privire la cele două instalații de gaz a arătat că este adevărat că au fost încorporate în cele două autoturisme dar acestea au fost vândute, a arătat că este de acord cu valorile bunurilor indicate de pârâtă, mai puțin în privința autoturismului Opel, despre care a arătat că a fost achiziționat cu 7.000 EUR și a rămas în posesia pârâtei, care l-a împrumutat la diverse persoane, reclamantul fiind nevoit să își cumpere altă mașină, cu privire la cele două autoturisme Dacia a arătat că au fost înstrăinate în timpul căsătoriei, primul cu 1.800 lei iar al doilea cu 1.300 lei, iar în privința contribuției părților la dobândirea bunurilor comune a arătat că aceasta a fost egală, întrucât în timpul căsătoriei pârâta a avut o pensie de doar 300 lei, din bani comuni a întreținut-o pe mătușa pârâtei timp de patru ani, a făcut cheltuieli de peste 7.000 lei pentru clarificarea situației juridice a proprietăților acesteia și a înmormântat-o, iar mătușa și-a înstrăinat bunurile în timpul vieții le-a dat banii reclamantului și pârâtei fără intenția de a o gratifica doar pe pârâtă, iar în timpul căsătoriei reclamantul a făcut cărăușie zi de zi iar banii câștigați i-a predat pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Părțile s-au căsătorit la 28 noiembrie 2001, iar căsătoria a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 6619 din 25 mai 2010 a Judecătoriei B. (fila 7).
Pentru stabilirea valorii bunurilor mobile, în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică (fila 115) din care rezultă că expertul a găsit și a evaluat doar următoarele bunuri: colțar sufragerie în valoare de 1.100 lei, mașină de spălat în valoare de 900 lei, saltea dormitor în valoare de 500 lei, ladă frigorifică în valoare de 1.000 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 1.200 lei, hotă în valoare de 70 lei, masă de bucătărie în valoare de 90 lei, masă cu șase scaune pliante în valoare de 700 lei, trei lustre în valoare de 250 lei, covor sufragerie în valoare de 120 lei și covor baie în valoare de 50 lei.
Față de faptul că prin cererea reconvențională pârâta a arătat că lustrele sunt bunurile sale proprii întrucât le-a dobândit anterior căsătoriei, iar reclamantul nu a dovedit faptul că le-ar fi dobândit în timpul căsătoriei, pentru a opera astfel prezumția de comunitate, instanța reține că lustrele nu sunt bunuri comune, și le va exclude din masa de împărțit. În privința celorlalte bunuri mobile indicate de reclamant în acțiune și în precizarea de acțiune instanța reține că pârâta a negat existența lor iar reclamantul nu a făcut ale probe pentru a dovedi faptul că ar fi fost dobândite în timpul căsătoriei.
Instanța reține de asemenea că în timpul căsătoriei părțile au dobândit un autoturism Opel Astra (fila 175), care a fost vândut de pârâtă la 29 august 2012 (fila 172), prin urmare ulterior desfacerii căsătoriei, cu consecința că în masa partajabilă intră valoarea acestuia, care a fost stabilită în expertiza de evaluare la 11.000 lei (fila 164).
Prin cererea introductivă de instanță reclamantul a solicitat de asemenea să se constate că în timpul căsătoriei cu pârâta a efectuat o . investiții la apartamentul proprietatea acesteia.
Instanța reține că pârâta a dobândit anterior căsătoriei apartamentul situat în S., .. 26, . (fila 10), și l-a înstrăinat la 3 noiembrie 2009 către numitul B. N. M. (fila 11), rezervându-și dreptul de uzufruct (fila 12).
Pentru evaluarea investițiilor pretinse de reclamant în cauză s-a efectuat o expertiză tehnică, față de care părțile nu au formulat obiecțiuni, și care a concluzionat că în timpul căsătoriei, la apartament s-au făcut investiții a căror valoare actuală este de 6.030 lei (fila 107).
Prin cererea reconvențională pârâta a arătat că geamurile termopan de la apartament au fost achitate din bani pe care i-a primit de la fiica sa și, întrucât această susținere a pârâtei a fost confirmată de martora F. E. (fila 201), instanța reține că această investiție nu este bun comun și va scădea valoarea ei, respectiv 1.800 lei, din valoarea totală a investițiilor, cu consecința că valoarea investițiilor făcute de părți în timpul căsătoriei este de 4.230 lei.
Prin cererea reconvențională pârâta a arătat că sunt bunuri comune și un autoturism Dacia 1310 cu instalație GPL în valoare de 4.450 lei și un autoturism Dacia 1310 Break cu instalație GPL în valoare de 6.650 lei, iar prin întâmpinarea la cererea reconvențională reclamantul a arătat că aceste autoturisme au fost vândute în timpul căsătoriei.
Instanța reține că pârâta nu a dovedit faptul că părțile mai dețineau aceste autoturisme la data desfacerii căsătoriei, acesta fiind probabil și motivul pentru care nu a solicitat să fie evaluate.
Concluzionând, instanța reține că în timpul căsătoriei, părțile au dobândit următoarele bunuri comune: colțar sufragerie în valoare de 1.100 lei, mașină de spălat în valoare de 900 lei, saltea dormitor în valoare de 500 lei, ladă frigorifică în valoare de 1.000 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 1.200 lei, hotă în valoare de 70 lei, masă de bucătărie în valoare de 90 lei, masă cu șase scaune pliante în valoare de 700 lei, covor sufragerie în valoare de 120 lei, covor baie în valoare de 50 lei, în total 5.730 lei, și un autoturism Opel Astra în valoare de 11.000 lei și au efectuat la apartamentul proprietatea pârâtei investiții în valoare de 4.230 lei.
Prin acțiune reclamantul a arătat că părțile au contribuit în mod egal la dobândirea bunurilor comune, iar prin cererea reconvențională pârâta a solicitat să se constate că a avut o contribuție de 70%, și a arătat că pe întreaga perioadă a căsătoriei reclamantul a realizat venituri doar sporadic, respectiv din taximetrie ilegală, în timp ce pârâta a realizat venituri din pensie.
Instanța reține că din actele depuse de pârâtă la dosar rezultă că în anul 2001 aceasta a avut o pensie de 217 lei (fila 54), în anul 2004 o pensie de 311 lei (fila 56) iar în anul 2005 o pensie de 358 lei (fila 55), în timp ce reclamantul nu a făcut nicio dovadă cu privire la veniturile sale, precum și că prin cererea reconvențională pârâta a recunoscut că reclamantul obținea venituri din taximetrie, împrejurare confirmată de martorii propuși de reclamant, respectiv M. V. (fila 202) și O. I. (fila 203).
Față de faptul că pe parcursul căsătoriei pârâta a obținut venituri foarte mici iar reclamantul a obținut venituri din taximetrie, instanța concluzionează că pe parcursul căsătoriei părțile au obținut venituri egale.
Pârâta a arătat de asemenea că în timpul căsătoriei a beneficiat de veniturile mătușii sale B. E., pe care a îngrijit-o până la deces, anterior decesului această mătușă a vândut o casă în ., iar prețul obținut, respectiv 15.000 lei, i l-a donat pârâtei împreună cu economiile sale de 7.000 lei, iar la deces pârâta, în calitate de unică moștenitoare, a beneficiat de 2.600 lei de la C. T., de 1.700 lei ajutor de înmormântare și de 4.000 lei contravaloarea unui teren care a aparținut defunctei în localitatea Domnești, jud. V., iar din acești bani a suportat cheltuielile de înmormântare, iar prin întâmpinarea la cererea reconvențională reclamantul a recunoscut faptul că mătușa pârâtei i-a dat pârâtei anumite sume de bani și a arătat că împreună cu pârâta a întreținut-o pe mătușă timp de patru ani, a făcut cheltuieli de peste 7.000 lei pentru clarificarea situației juridice a proprietăților acesteia și a înmormântat-o, iar mătușa și-a înstrăinat bunurile în timpul vieții le-a dat banii reclamantului și pârâtei fără intenția de a o gratifica doar pe pârâtă.
Instanța reține că numita B. E., mătușa pârâtei, a obținut în anul 2005 suma de 4.000 lei din vânzarea unui teren din . (fila 60) iar în anul 2006 a obținut suma de 15.000 lei din vânzarea unei case din . (fila 61).
Față de faptul că, până la deces, care s-a produs în anul 2008 (fila 59), mătușa pârâtei a fost întreținută de pârâtă și de reclamant, împrejurare susținută de reclamant și necontestată de pârâtă, instanța apreciază că aceste sume de bani au fost destinate ambilor întreținători, iar nu gratificării exclusiv a pârâtei, și că deci aceste sume nu au putut reprezenta contribuția superioară a pârâtei la dobândirea bunurilor comune.
Apoi, instanța reține că la decesul mătușii, pârâta a beneficiat de un ajutor de înmormântare de la Societatea de ajutor reciproc pentru decese UNIREA, a cărei membră fusese defuncta (fila 64), astfel că nici aceste sume de bani, întrucât au fost destinate suportării cheltuielilor de înmormântare, nu au putut reprezenta contribuția superioară a pârâtei la dobândirea bunurilor comune.
În fine, instanța reține că, în condițiile în care mătușa i-a lăsat prin testament pârâtei întreaga sa avere mobilă și imobilă (fila 63), pârâta nu a depus la dosarul cauzei un certificat de moștenitor din care să rezulte despre ce avere a fost vorba, iar din actele de la dosar rezultă că în conturile pe care defuncta le-a deținut la CEC Bank se află încă anumite sume de bani (fila 91), care prin urmare nu au fost încasate de pârâtă în timpul căsătoriei și deci nici nu au putut constitui contribuția sa superioară la dobândirea bunurilor comune.
Față de cele ce preced, instanța reține că la dobândirea bunurilor comune părțile au contribuit în mod egal.
În privința lotizării instanța reține că apartamentul la care părțile au făcut îmbunătățirile în valoare de 4.230 lei a fost înstrăinat de aceasta în timpul căsătoriei dar, întrucât în prețul de vânzare s-a regăsit și valoarea îmbunătățirilor, va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a jumătate din valoarea îmbunătățirilor, respectiv 2.115 lei.
În privința autoturismului, în valoare de 11.000 lei, instanța reține de asemenea că a fost înstrăinat de pârâtă ulterior căsătoriei, și în consecință va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a jumătate din valoarea acestuia, respectiv 5.500 lei.
În fine, în privința celorlalte bunuri mobile, în valoare totală de 5.730 lei, instanța reține că prin întâmpinarea la cererea reconvențională reclamantul a recunoscut faptul că masa cu șase scaune pliante se află în posesia sa, precum și că celelalte bunuri constatate de instanță a fi comune au fost solicitate de pârâtă, cu excepția hotei și a covorului din sufragerie (fila 36).
Instanța îi va atribui reclamantului masa cu șase scaune pliante și îi va atribui pârâtei restul bunurilor mobile, inclusiv hota și covorul din sufragerie, față de faptul că toate aceste bunuri au fost destinate să mobileze apartamentul pârâtei iar în prezent reclamantul are o altă locuință, și o va obliga pe pârâtă la plata sumei de 2.165 lei cu titlu de sultă.
În privința cheltuielilor de judecată, față de faptul că cererile ambelor părți au fost admise în parte, fiecare parte urmează să suporte onorariul avocatului angajat, iar față de constatarea că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune, instanța reține că ambele părți trebuie să contribuie în mod egal la plata expertizelor efectuate în cauză. Astfel, întrucât onorariul de 800 lei pentru expertiza de evaluare a investițiilor a fost achitat integral de reclamant (filele 84, 134 și 150) iar la plata onorariului pentru expertiza de evaluare a bunurilor mobile, de 1.100 lei, reclamantul a contribuit cu suma de 850 lei (filele 85, 136 și 194) iar pârâta cu suma de 250 lei (fila 250), instanța va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. N., cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat M. Zamora în B., .. B., în contradictoriu cu pârâta B. A., domiciliată în S., .. 26, ., jud. B., și
Admite în parte cererea reconvențională, și în consecință
Constată că în timpul căsătoriei părțile au dobândit, cu contribuție egală, următoarele bunuri comune: colțar sufragerie în valoare de 1.100 lei, mașină de spălat în valoare de 900 lei, saltea dormitor în valoare de 500 lei, ladă frigorifică în valoare de 1.000 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 1.200 lei, hotă în valoare de 70 lei, masă de bucătărie în valoare de 90 lei, masă cu șase scaune pliante în valoare de 700 lei, covor sufragerie în valoare de 120 lei, covor baie în valoare de 50 lei și un autoturism Opel Astra în valoare de 11.000 lei, și au efectuat la apartamentul proprietatea pârâtei investiții în valoare de 4.230 lei.
Constată că ulterior căsătoriei pârâta a înstrăinat autoturismul Opel Astra, și o obligă la plata către reclamant a sumei de 5.500 lei reprezentând jumătate din valoarea acestuia.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.115 lei reprezentând jumătate din valoarea îmbunătățirilor făcute la apartament.
Atribuie reclamantului masa cu șase scaune pliante în valoare de 700 lei.
Atribuie pârâtei următoarele bunuri: colțar sufragerie în valoare de 1.100 lei, mașină de spălat în valoare de 900 lei, saltea dormitor în valoare de 500 lei, ladă frigorifică în valoare de 1.000 lei, mobilă de bucătărie în valoare de 1.200 lei, hotă în valoare de 70 lei, masă de bucătărie în valoare de 90 lei, covor sufragerie în valoare de 120 lei și covor baie în valoare de 50 lei, și
Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 2.165 lei cu titlu de sultă.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 noiembrie 2013.
Președinte, Grefier,
A. G. I. L.
Red. A.G./14.11.2013/ Dact. I.L./11.2013
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 18/2013. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
