Ordin de protecţie. Sentința nr. 9495/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9495/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 07-08-2014 în dosarul nr. 19519/197/2014
ROMANIA
JUDECATORIA BRASOV
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.9495
Sedinta Camerei de consiliu din data de 07.08.2014
P. –E. B.– judecator
GREFIER – L. C.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
PROCUROR – C. M.
Pe rol fiind solutionarea cauzei civile avand ca obiect “ordin de protecție” formulată de reclamanta P. GHIORGHIȚA în contradictoriu cu pârâții P. GHIORGHIȚA, C. A., D. C., D. D., P. G..
La apelul nominal făcut in ședință publică se prezintă av.G. M. pentru reclamantă, pârâții P. Ghiorghița, C. A., D. D. și P. G. asistați de avocat desemnat din oficiu Râșnovean M., martorii B. M. și B. E. C., fiind lipsă pârâtul D. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
În temeiul art.321 și art 323 c.pr.civ., instanța procedează la audierea martorelor B. M. și B. E. C., separat și sub prestare de jurământ, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul pe fond.
Av.G. M. pentru reclamantă, având cuvântul, din probele existente la dosarul cauzei și depoziția martorilor reiese faptul că reclamanta este supusă unei tensiuni accentuate având în vedere starea de sănătate. Din rapoartele organelor de poliție și evaluarea făcută reclamantei de către Direcția de Servicii Sociale-Serviciul pentru Protecția Persoanelor cu dizabilități B. reiese faptul că reclamantei îi este pusă în pericol sănătatea fizică și psihică de către pârâți. Reclamanta este obligată să-și țină mâncarea la o vecină de la parter, mâncare pe care o trimite vecinei cu ajutorul unei sfori, aceeși metodă fiind folosită și când vecina îi trimite mâncarea înapoi reclamantei.
Față de cele arătate, apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art 4 lit a, b, c și e din Legea nr.217/2003, motiv pentru care solicită admiterea cererii și emiterea unui ordin de protecție prin care pârâții să fie evacuați din locuința reclamantei și cu obligarea pârâților de a păstra o distanță minimă față de reclamantă, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar dovada acestora.
Avocat desemnat din oficiu Râșnovean M. pentru pârâți, având cuvântul, solicită respingerea cererii de emitere a unui ordin de protecție ca neîntemiată având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea unui ordin de protecție, nu sunt puse în pericol viața și integritatea reclamantei.
Având în vedere depoziția martorei propusă de reclamantă, rezultă că totul este relatat din spusele reclamantei, iar faptul că se alimentează, cu ajutorul unei sfori, de la vecini, este alegerea reclamantei.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, din probele administrate în prezenta cauză a reieșit violența verbală, fizică și psihică la care este supusă reclamanta din partea pârâților.
Din declarația martorilor, raportul de anchetă socială, declarația pârâtei dată în fața organelor de poliție rezultă faptul că locuința este proprietatea reclamantei.
Solicită admiterea în parte a cererii având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 23 lit d din Legea nr.217/2003 cu privire la obligarea pârâtului de a păstra distanța minimă față de reclamantă, ci emiterea unui ordin de protecție doar cu privire la evacuarea pârâților din locuința reclamantei.
Avocat desemnat din oficiu Râșnovean M. pentru pârâți, având cuvântul, arată faptul că reclamanta care este proprietara locuinței poate introduce în instanță o cerere de evacuare a pârâților.
Av.G. M. pentru reclamantă solicită instanței a avea în vedere starea de tensiune la care este supusă reclamanta.
Față de actele și lucrările dosarului, instanța a pronunțat sentința de mai jos.
JUDECATORIA
Constată că, prin cererea privind emiterea ordinului de protecție înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 09.07.2014, astfel cum a fost completată, reclamanta P. GHIORGHIȚA, având CNP_ a chemat în judecată pe pârâții P. GHIORGHIȚA, având CNP_, C. N. – M. – A., asistată de reprezentant legal P. Ghiorghița, D. C. – G., asistat de reprezentant legal P. Ghiorghița, D. F. – D., prin reprezentant legal P. Ghiorghița și P. G., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună evacuarea temporară a pârâților din imobilul situat in B., ., ., . CF nr._-C1-U16 B., (CF vechi_ B.), nr. top 7396/1/2/2/8, pe o perioadă mai mare de 6 luni și obligarea pârâților să păstreze o distanță minimă de 100 m față de ea, cu cheltuieli de judecată.
În considerentele cererii, reclamanta arată că pârâta P. Ghiorghița este fiica fratelui ei. A primit-o în locuința ei în ianuarie 2013. Ulterior, aceasta a adus în locuință și pe cei trei copii minori, și anume: C. N. – M. – A., D. C. – G. și D. F. – D., precum și pe concubinul ei, P. G..
De când s-au instalat în locuința ei, pârâții au început să aibă un comportament agresiv față de ea, să o jignească și să o amenințe. În permanență, aceștia o batjocoresc, o amenință, țipă la ea și o lovesc. Profitând de imposibilitatea ei de a se deplasa ca un om normal din cauza faptului că are un picior amputat, dacă mergea în bucătărie sau la baie, intrau în camera ei, îi furau banii și alte obiecte. Au început să-i interzică să primească vecine sau prietene în casă, izolând-o și i-au furat și telefoanele pentru a nu mai putea comunica cu nimeni.
Mai arată reclamanta că, în decembrie 2013, nepoata ei și-a pus copiii să intre în camera ei și să-i fure banii economisiți cu greu din pensie, respectiv 1.300 lei ca să-și facă cadouri. În toată perioada de când s-au instalat în locuința ei și până în prezent nu au contribuit cu nicio sumă de bani la cheltuielile casei.
A chemat o persoană care i-a pus yală la ușa camerei ei dar i-au furat cheia din mâna vecinei care vine să o ajute și să-i dea de mâncare.
Reclamanta mai arată că pârâții îi pun medicamente în apă și în mâncare când vecina care îi aduce mâncare nu este atentă.
În acest an, de sărbătoarea Paștelui, pârâții au plecat în vacanță și atunci ea a schimbat yala la ușa de la intrare, dar când s-au întors, au pus copiii să intre pe geamul de la casa scărilor, au forțat geamul de la balcon și au intrat în locuință, ocazie cu care, pârâta a lovit-o din nou cu pumnii în cap.
Deși le-a sugerat pârâților să se mute, aceștia au refuzat și au spus că pleacă când au ei chef.
A făcut 4 plângeri la Secția 4 Poliție și în urma deplasării organelor de poliție la domiciliul ei, au amendat-o pe nepoata ei.
Pârâții nu au formulat întâmpinare, însă în ședința publică din 07.08.2014 au solicitat respingerea cererii formulată de reclamantă întrucât viața reclamantei nu a fost pusă în pericol.
În probațiune, s-au depus la dosar înscrisuri și au fost audiați martorii B. M. M. și B. E. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum reiese din extrasul de carte funciară depus la dosar, reclamanta este proprietar tabular asupra imobilului situat in B., ., ., . CF nr._-C1-U16 B., (CF vechi_ B.), nr. top 7396/1/2/2/8. Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, pârâta P. Ghiorghița este nepoata reclamantei, fiind fiica fratelui acesteia, iar pârâții C. N. – M. – A., D. C. – G. și D. F. – D. sunt copiii pârâtei P. Ghiorghița, iar pârâtul P. G. este concubinul acesteia.
Din declarația martorelor B. M. M. și B. E. C., reiese că, de aproximativ un an, toți pârâții locuiesc împreună cu reclamanta în locuința proprietatea acesteia.
Martora B. M. M. a relatat că nepoata reclamantei, respectiv pârâta P. Ghiorghița o bate pe reclamantă și că toți pârâții se poartă urât cu aceasta, o împing, îi adresează cuvinte jignitoare și nu o lasă să mănânce în bucătărie. A văzut-o personal pe reclamantă cu vânătăi pe față.
Aceeași martoră a relatat că atunci când reclamanta iese din camera ei și merge la baie, strănepoții ei îi fură din lucruri și au încercat să-i deschidă ușa de la dulap stricând-o. Reclamanta i-a cerut nepoatei un pahar cu apă și aceasta pusese în pahar două pastile, crezând că vrea să o omoare.
Mai arată martora că, în iarna acestui an, pârâții au fost plecați la țară, timp în care reclamanta a schimbat yala la ușa de la intrare, însă unul dintre strănepoți a reușit să intre în casă pe ușa balconului, a deschis ușa de la intrare și astfel că toți pârâți au intrat în casă și au continuat să locuiască acolo. Acest fapt a fost confirmat și de martora B. E. C., propusă de pârâți.
Martora a mai relatat că, în urmă cu două săptămâni, când i-a adus de mâncare reclamantei, a lăsat mâncarea unei vecine de la parter, care ulterior i-a dat-o reclamantei. De frică să nu îi fie otrăvită mâncarea de către pârâți, reclamanta a coborât sacoșa cu mâncare pe fereastră, cu ajutorul unei sfori, la aceeași vecină, însă nepoata ei a observat acest lucru și a tăiat sfoara. Reclamanta a fost nevoită să folosească această metodă și cu alte ocazii.
A mai relatat martora că nepoata reclamantei îi scoate telefonul din priză și atunci când răspunde nu vrea să i-o dea la telefon. Nicio vecină sau prietenă nu mai dorește că meargă la reclamantă acasă din cauza comportamentului pârâților.
Pârâții s-au purtat urât și cu mama reclamantei care locuia cu ei, chiar înainte să moară, martora văzând-o pe aceasta cu vânătăi pe corp.
Din declarația martorei B. E. C., propusă de pârâți, reiese faptul că pârâții locuiesc de mai mult timp împreună cu reclamanta. Reclamanta a acuzat-o pe nepoata ei că are un comportament necorespunzător în sensul că nu are grijă de casă, că vine târziu acasă și că ar fi lovit-o, deși martora nu a asistat la aceste incidente. A mai relatat această martoră că, în urmă cu trei luni, reclamanta a chemat organele de poliție întrucât pârâții provocaseră un scandal, aspect ce se coroborează și cu înscrisurile de la dosar inclusiv cu declarația dată de pârâta P. Ghiroghița în fața organelor de poliție. De asemenea, această martoră a confirmat și faptul relatat de martora B. M. M. referitor la incidentul petrecut după ce pârâții s-au întors din vacanță în primăvara acestuia an, după sărbătoarea Paștelui.
Martora B. E. C. a mai relatat că și reclamanta le vorbește urât pârâților și chiar a fost agresivă cu unul dintre aceștia încercând să-l lovească cu cârja. Cu toate acestea, din declarația acestei martore, reiese că aceste fapte s-au petrecut pe fondul tensiunilor existente de mai mult timp între părți, reclamanta reacționând și apărându-se în acest fel din cauza comportamentului pârâților și a handicapului de care suferă, care o împiedică să se deplaseze.
În drept, conform dispozițiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței, ca în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să dispună, una sau mai multe măsuri cu caracter provizoriu, respectiv obligații sau interdicții astfel cum acestea sunt enumerate la lit. a) – h) din alin. 1 al art. 23.
Relațiile între toți membrii de familie inclusiv între membrii familiei extinse trebuie să se bazeze pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a tuturor membrilor de familie. În orice familie pot apărea momente de tensiune și neînțelegeri însă, pentru rezolvarea problemelor apărute, acțiunile sau inacțiunile fiecărui membru de familie nu trebuie manifestate astfel încât să provoace ori să cauzeze suferințe fizice, psihice sau emoționale.
Art. 3 alin. 1 din Legea nr. 217/2003 prevede că există violență în familie atunci când un membru de familie exercită împotriva altui membru al aceleiași familii, orice acțiune sau inacțiune intenționată, manifestată fizic sau verbal, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv dacă amenință cu asemenea acte, constrânge, sau privează în mod arbitrar de libertate.
Conform art. 4 din Legea nr. 217/2003, violența în familie poate îmbrăca forma violenței verbale ce se manifestă prin folosirea unui limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare. De asemenea, aceasta se poate manifesta prin violență psihologică în sensul provocării de stări de tensiune și de suferință psihică, violență demonstrativă asupra obiectelor, amenințări verbale, acte de gelozie, etc. Violența în familie se mai poate manifesta prin violență fizică chiar și în cele mai ușoare forme.
Având în vedere înscrisurile depuse la dosar coroborate cu declarația martorei propusă de reclamantă, instanța reține ca pârâții manifestă atât violență verbală și fizică cât și violență psihologică asupra reclamantei. În speță, s-a făcut dovada existenței mai multor incidente în care pârâții au avut un comportament violent fizic și psihologic asupra reclamantei, astfel că, instanța reține că periculozitatea pârâților este evidentă, atâta timp cât reclamanta a fost nevoită să apeleze la organele de poliție și să schimbe yala de la ușa de intrare în locuință, pentru a-i opri pe pârâți de la săvârșirea de acte violență împotriva ei.
Comportamentul violent al membrilor de familie este incompatibil cu ordinea și cu morala familială și este de natură să pună în pericol integritatea fizică și sănătatea reclamantei. În acest caz, actele antisociale ale pârâților trebuie sancționate cu promptitudine și cu fermitate în vederea restabilirii raporturilor normale, a reeducării celor vinovați și a prevenirii unor manifestări similare.
Măsura evacuării pârâților din locuința propietatea reclamantei și măsura obligării pârâților la păstrarea unei distanțe minime de 100 m față de reclamantă se justifică prin necesitatea apărării dreptului reclamantei de a beneficia de integritate psihică și fizică, cât și prin necesitatea înlăturării stării de tensiune psihică existentă între părți.
Potrivit art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 217/2003, evacuarea temporară a unor membri de familie agresori poate avea loc indiferent dacă aceștia sunt titularii vreunui drept asupra locuinței, întrucât rațiunea unei asemenea măsuri se justifică pentru prevenirea și combaterea violenței în familie și se impune în scopul înlăturării stării de pericol în care se află victima. Măsura fiind provizorie nu se neagă niciun drept al agresorilor. Însă, în speță, reclamanta este singurul titular al dreptului de propietatea asupra locuinței din care se solicită evacuarea pârâților.
Instanța reține că distanța de 100 m este suficientă atât din perspectiva protejării intereselor reclamantei, cât și din perspectiva asigurării eficienței măsurii și a posibilității concrete de punere în aplicare a acesteia.
În consecință, având în vedere considerentele de fapt și de drept mai sus expuse instanța va admite cererile reclamantei și va dispune evacuarea temporară a pârâților din imobilul situat situat în B., ., ., . CF nr._-C1-U16 B., (CF vechi_ B.), nr. top 7396/1/2/2/8 și va obliga pârâții să păstreze o distanță minimă de 100 metri față de reclamantă.
Potrivit art. 24 din Legea nr. 217/2003, republicată, instanța va dispune ca măsurile ce urmează a fi dispuse prin ordinul de protecție, să fie luate pe o perioadă de 6 luni, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri, având în vedere faptul că, în speță s-a făcut dovada existenței mai multor incidente în care pârâții au avut un comportament violent verbal, fizic și psihologic asupra reclamantei.
Văzând dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod proc.civ., pârâții fiind în culpă procesuală, urmează a fi obligați să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariu avocațial.
În baza art. 82 din Legea nr. 51/1995, art. 2 alin. 1 pct. 1 lit. m) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R., în vigoare începând cu data de 01.12.2008, instanța va stabili valoarea de 200 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului Râșnovean M., care a acordat asistență juridică pârâților conform art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, onorariu ce se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul dispozițiilor art. II din Legea nr. 25/2012, văzând că asistența juridică a persoanei împotriva căreia se emite ordinul de protecție este obligatorie, iar nu dispusă în temeiul O.U.G. nr. 51/2008, instanța reține că sumele de bani reprezentând onorariu avocat pentru acordarea asistenței juridice obligatorii urmează regimul juridic stabilit de dispozițiile Codului de procedură penală, astfel că în temeiul art. 274 alin. 1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și față de admiterea cererii reclamantei privind emiterea ordinului de protecție, cheltuielile judiciare avansate de Stat cu titlu de onorariu cuvenit avocatului care a acordat asistență juridică pârâților, rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea privind emiterea ordinului de protecție formulată și completată de reclamanta P. GHIORGHIȚA, având CNP_, cu domiciliul procesual ales în B., .. 39, . cu pârâții P. GHIORGHIȚA, având CNP_, C. N. – M. – A., asistată de reprezentant legal P. Ghiorghița, D. C. – G., asistat de reprezentant legal P. Ghiorghița, D. F. – D., prin reprezentant legal P. Ghiorghița și P. G., toți dom. în B., ., ., . consecință:
Dispune evacuarea temporară a pârâților din imobilul situat în B., ., ., înscris în CF nr._-C1-U16 B., (CF vechi_ B.), nr. top 7396/1/2/2/8, pe o perioadă de 6 luni, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri.
Obligă pârâții să păstreze o distanță minimă de 100 metri față de reclamantă, pe o perioadă de 6 luni, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri.
Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Stabilește suma de 200 lei cu titlu de onorariu cuvenit avocatului Râșnovean M., care a acordat asistență juridică pârâților, onorariu ce se va achita din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de Stat cu titlu de onorariu cuvenit avocatului Râșnovean M., care a acordat asistență juridică pârâților, rămân în sarcina acestuia.
Executorie.
Cu drept de apel in termen de 3 zile de la pronunțare, care se va depune la Judecătoria B..
Prezenta hotărâre se va comunica de îndată Secției 4 Poliție B..
Pronunțată în ședință publică, azi 07.08.2014.
Pt. PRESEDINTEGREFIER
E. B. aflată în concediu de odihnă L. C.
semnează vicepreședintele instanței
M. S.
Red. E.B./11.08.2014
Dact. L.C./12.08.2014
Ex.10
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9496/2014.... → |
|---|
