Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 8160/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8160/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 26-06-2014 în dosarul nr. 9972/197/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8160
Ședința publică din data de 26.06.2014
PREȘEDINTE: A. R. V. - Judecător
GREFIER: G. M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut pe fond în ședința publică din data de 05.06.2014, când părțile au pus concluzii pe fond conform celor consemnate în încheierea de ședință din ziua respectivă, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 19.06.2014 și 26.06.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată la data de 04.07.2013 sub nr._/197/2013 și înregistrată sub nr._ la data de 08.04.2014 ca urmare a disjungerii cererii de partaj bunuri comune din acțiunea de divorț și partaj, reclamanta N. C. G. a chemat în judecată pe pârâtul N. M. V., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate că părțile au dobândit în timpul căsătoriei ca bun comun, cu cota de contribuție de 97% reclamanta și 3% pârâtul, apartamentul situat în B., ., . CF_ C1-U19 B. sub nr. cadastral_-C1-U19, achiziționat prin programul „prima casă”; să dispună partajul bunurilor comune prin atribuirea către reclamantă cu obligarea la plata sultei către pârât, raportat la contribuția acestuia la dobândirea bunului; să se dispună înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra întregului apartament cu titlu de drept provenit din cumpărare și partaj.
În motivarea cererii de partaj formulate, reclamanta a arătat că, în timpul căsătoriei, părțile au dobândit prin programul „prima casă” un apartament cu două camere și dependințe, din prețul căruia a achitat până la arestarea pârâtului în luna ianuarie 2013 suma de 6240 euro. Arată că avansul de 2295 euro pentru apartament a fost achitat cu bani proveniți de la părinții săi, care au înțeles să o gratifice doar pe reclamantă, aceștia ajutând-o să achite și ratele, astfel încât, până în luna ianuarie 2013, contribuția sa la dobândirea apartamentului a fost de 97%. Apreciază reclamanta că valoarea bunului supus partajului este de 8535 euro și solicită atribuirea bunului întrucât a solicitat ca minora să-i fie încredințată.
În drept, cu privire la cererea de partaj, reclamanta a invocat dispozițiile art. 667, 670, 676, art. 18 cod civil și art. 274 și 612 Cod procedură civilă.
Pârâtul N. M. V. nu a formulat întâmpinare sau cerere reconvențională și prezent în instanță 27.03.2014 a declarat că a avut o contribuție de 3% la dobândirea bunului iar reclamanta de 97%.
Prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu din data de 14.10.2013 a fost respinsă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilită de instanță la valoarea de 55.900 euro- valoarea din contractul de vânzare-cumpărare depus de reclamantă odată cu acțiunea (f.53).
Prin încheirea din ședința camerei de Consiliu din 14.11.2013 a fost admisă în parte cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă, fiind eșalonată plata taxei judiciare de timbru de 10.504,35 lei în 48 tranșe lunare (f.56).
În probațiune reclamanta a depus înscrisuri, a fost administrată proba cu martorul B. I. G. (f.62), s-a depus dovada veniturilor obținute de pârât în timpul căsătoriei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Părțile s-au căsătorit la data de 08.08.2009, iar prin sentința civilă 4158/03.04.2014 …a Judecătoriei B., definitivă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate de părți prin acordul acestora, reclamanta păstrând numele purtat în timpul căsătoriei.
La data de 17.11.2011, în timpul căsătoriei părților, s-a încheiat între .-INVEST SRL în calitate de vânzător, pe de o parte și N. M. V. și N. C. –G., pe de altă parte, contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.130/17.01.2011 la B.N.P. Asociați B. R. C. și B. I. S., prin care părțile au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în B., ., . CF_ C1-U19 B. sub nr. cadastral_-C1-U19, compus din 2 camere și dependințe cu cota de 1,542% din părțile de uz comun și boxa pivniță de nr. 19 de la demisolul blocului de locuințe situat în B., ., înscrisă în CF_ C1-U87 B. sub nr. cadastral_-C1-U87 (f. 7-14).
Prețul apartamentului, menționat în contractul de vânzare – cumpărare, a fost de 55.900 euro în echivalent în lei la cursul BNR achitat în trei tranșe, prima de 500 EUR, a doua de 2295 EUR și restul de preț de 53.105 EUR din creditul acordat cumpărătorilor de Banca Comercială Română, prin programul „Prima Casă”.
La data de 17 ianuarie 2011 s-a încheiat între Banca Comercială Română SA în calitate de creditor ipotecar, pe de o parte și N. M. V. în calitate de împrumutat și garant ipotecar și soția N. C. G., în calitate de garant ipotecar, pe de altă parte, contractul de credit pentru investiții imobiliare pentru persoane fizice nr._ prin care Banca a acordat părților un credit ipotecar în valoare de 53.105 EUR în vederea cumpărării unui imobil cu destinație locativă, în condițiile programului „Prima Casă” (f.74-80). Durata creditului a fost stabilită ca fiind de 360 luni.
Potrivit extrasului C.F. depus la dosar, imobilul înscris în C.F. individuală nr._ C1-U19 B. sub nr. cadastral_-C1-U19 apartament compus din 2 camere și dependințe, cu cota de 1,542 din părțile de uz comun, este proprietatea devălmașă a soților N. M. V. și N. C. G. cu titlu de drept cumpărare ca bun comun, iar asupra apartamentului este înscris în favoarea Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru suma de 53.105 EUR, dreptul de ipotecă și interdicție de înstrăinare pe un termen de 5 ani și de grevare, pe durata finanțării (f.16).
Fiind dobândit în timpul căsătoriei, prin contract de vânzare – cumpărare, imobilul – apartament situat în B., ., . CF_ C1-U19 B. sub nr. cadastral_-C1-U19, apartament compus din două camere și dependințe precum și boxa pivniță reprezintă bun comun al părților. Valoarea apartamentului este de 55.900 EUR, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare, valoare ce nu a fost contestată de niciuna dintre părți.
Susținerea reclamantei în sensul că este supusă partajului doar suma de 8535 eur, reprezentând prețul achitat până la data despărțirii în fapt, este neîntemeiată (f.20).
Prețul apartamentului și dependințelor a fost achitat în întregime către vânzător, din surse proprii și din împrumut, dreptul de proprietate asupra apartamentului fiind transmis de la vânzător la cumpărători și a fost întabulat în CF la data de 18.01.2011, astfel potrivit art. 30 din Codul familiei, aplicabil în speță față de data dobândirii bunului, apartamentul este bun comun al soților și este supus partajului, la cererea reclamantei.
În ceea ce privește suma împrumutată în baza contractului de credit susmenționat, aceasta reprezintă datorie a soților, reclamanta fiind garant ipotecar, pârâtul având calitatea de împrumutat și garant ipotecar. Instanța nu a fost sesizată însă cu o cerere referitoare la datoriile soților, astfel că, potrivit art. 22 alin. 6 Cod procedură civilă se va pronunța doar asupra cererilor cu care a fost investită.
În ceea ce privește cota de contribuție a soților, reclamanta a afirmat că are o contribuție de 97% din suma achitată până în prezent iar pârâtul a declarat că are o contribuție de 3% la dobândirea bunului.
Potrivit art. 30 din Codul familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune.
Prezumția relativă a achiziționării bunurilor cu contribuția egală a soților poate fi infirmată prin orice mijloc de probă, de oricare din părți care, la împărțeală, ar pretinde o contribuție mai mare.
Cotele de contribuție ale soților la dobândirea bunurilor comune se analizează numai până la desfacerea căsătoriei în mod definitiv.
Ceea ce reclamanta a achitat sau va achita, din surse proprii, după desfacerea definitivă a căsătoriei, în contul datoriilor contractate în timpul căsătoriei – în speță ratele datorate în baza contractului de credit ipotecar – îi conferă un drept de creanță iar nu o cotă majorată de proprietate.
Instanța reține că pârâtul se află în stare de arest, iar potrivit afirmațiilor reclamantei acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare (f.20) fiind încarcerat în ianuarie 2013. La dosarul cauzei nu a fost depusă o sentință definitivă de condamnare a pârâtului.
În ceea ce privește forța probantă a recunoașterii pârâtului, instanța constată că aceasta poate fi combătută prin orice alt mijloc de probă admis de lege.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri cu privire la veniturile reclamantei în susținerea cererii de ajutor public judiciar, din care rezultă că aceasta avea un venit de 4300 lei la data sesizării instanței (f.54, 56).
Din adresa emisă de . și situația anexată, rezultă că pârâtul a fost angajat la această societate din 01.08.2009 până la data de 01.02.2013 când a fost arestat preventiv, iar salariul său a fost între 3500 în anul 2009 și 5200 lei în anul 2012 (f.120-124).
Deși reclamanta afirmă că avansul pentru locuință a fost achitat din banii primiți de la părinții săi, care au înțeles să o gratifice doar pe reclamantă, instanța reține din declarația martorei audiate B. I. G. (f.62), prietenă a părților, că avansul a fost plătit din banii pe care părțile i-au primit de la părinții reclamantei, rezultând astfel că au fost gratificați ambii soți și nu numai reclamanta. De asemenea, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv chitanțele privind plata ratelor de credit, rezultă că, până la 01.01.2013, atât reclamanta cât și pârâtul au contribuit la achitarea datoriilor contractate (f. 25-41), declarația martorei care arată că părțile au contribuit împreună la plata ratelor până când pârâtul nu a mai fost angajat, coroborându-se cu aceste înscrisuri.
În consecință, instanța reține că în speță, recunoașterea pârâtului privind cota de contribuției a sa de doar 3% la dobândirea bunului comun reprezintă o renunțare parțială la comunitatea de bunuri, situație în care mărturisirea nu poate fi considerată decât nulă pentru că ea este contrară prevederilor art.30 C.fam. reprezentând o fraudă la lege sau la dreptul terților, întrucât pârâtul renunță la o cotă semnificativă din bunul comun ce ar putea servi la repararea prejudiciului produs prin infracțiunea pentru care a fost condamnat.
Pârâtul a recunoscut în timpul procesului că imobilul supus partajului este dobândit cu contribuția majoră a soției la achiziționarea lui, fără însă ca această recunoaștere să fie susținută de probe pertinente și concludente care să confirme această stare de fapt.
În consecință, instanța va înlătura recunoașterea pârâtului reținând că, din ansamblul probelor administrate rezultă că, până la data de 01.02.2013 părțile au contribuit în mod egal la dobândirea bunurilor și suportarea cheltuielilor căsniciei.
Susținerea reclamantei că nu a avut cunoștință de veniturile pârâtului nu poate fi primită și niavând în vedere că este garant ipotecar și a semnat contractul de îsau că acesta și-a ajutat părinții cu o sumă de bani nu poate fi primită, nefiind făcută vreo dovadă în acest sens.
Având în vedere că reclamanta, de la data arestării preventive a pârâtului și până la desfacerea căsătoriei prin acord, respectiv în perioada 01.01._14 a suportat singură datoriile și a depus singură muncă în gospodărie și pentru creșterea copilului, aceasta are o cotă superioară de contribuție, de 70% iar pârâtul de 30% la dobândirea bunurilor comune.
În acest sens instanța reține că părțile au achitat împreună suma de 9766 EUR, compusă din avansul (2795 EUR conform contractului) și ratele scadente în perioada februarie 2011-ianuarie 2013 în cuantum de 6971 EUR, conform chitanțelor de la dosar (f.31- 36) iar reclamanta a achitat până la desfacerea căsătoriei –din februarie 2013 până în martie 2014, 14 rate în cuantum de 260 EUR (f.38-41, f. 88), respectiv 3640 EUR, având astfel o contribuție suplimentară de 1820 EUR (1/2 din 3640 euro) ceea ce reprezintă aproximativ 14% din suma totală de 13.406 Euro.
Văzând că, prin probele propuse și administrate în cauză, reclamanta nu a dovedit cota sa de contribuție de 97% va respinge această cerere.
La data promovării acțiunii, valoarea în lei a imobilului supus partajului era de 248.307 lei (55.900 euro). Bunul supus partajului este un apartament cu două camere și dependințe și nu poate fi partajat în natură.
În raport cu criteriile prevăzute de art. 987 C.proc.civ.,reținând că reclamanta a solicitat atribuirea apartamentului situat în B., ., în care locuiește împreună cu fiica părților, iar pârâtul a fost de acord, instanța va dispune sistarea stării de coproprietate în devălmășie a părților asupra respectivei locuințe prin atribuirea sa către reclamantă și va obliga reclamanta la plata către pârât a sumei de 74.492 lei reprezentând echivalentul valoric al cotei sale de proprietate de 30% din bunul supus partajului, conform art. 676 alin.2 lit.b Cod civil.
Va dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei cu titlu de atribuire. Instanța reține că, deși pârâtul are calitate de împrumutat, reclamanta are calitatea de garant ipotecar, ceea ce conferă băncii garanția că poate urmări pe oricare dintre debitori în vederea recuperării creanței, conform art. 681 Cod civil.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru considerentele arătate, va admite în parte acțiunea, conform dispozitivului:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta N. C.-G. domiciliată în B., ., ., CNP_, cu domiciliul ales la C..Av. B. M.-G., cu sediul în B., .. 43, Clădirea Proiect, ., jud. B. în contradictoriu cu pârâtul N. M.-V., CNP_, cu domiciliul în B., ., ., în prezent aflat în detenție în Penitenciarul C. privind partajul bunurilor comune și în consecință:
Constată că în timpul căsătoriei părțile au dobândit ca bun comun, apartamentul situat în B., ., . CF_-C1-U 19 B. sub nr. cadastral_-C1-U19, în valoare de 248.307 lei (55.900 euro).
Constată că, la dobândirea bunului reclamanta are o contribuție de 70% iar pârâtul 30%.
Dispune sistarea stării de proprietate comună în devălmășie prin atribuirea apartamentului situat în B., ., . CF_-C1-U 19 B. sub nr. cadastral_-C1-U19 către reclamantă și obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 74.492 lei cu titlu de sultă.
Dispune înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei asupra întregului imobil cu titlu de atribuire în urma partajului.
Respinge cererea de constatare a unei cote de contribuție de 97% în favoarea reclamantei.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.06.2014.
Președinte, Grefier,
A. R. V. G.-M. B.
ARV/08.09.2014
Ex.4
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 19/2014.... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 9495/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
