Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6520/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6520/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 6044/197/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
CIVIL
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6520
Ședința publică de la 22.05.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. R. V. – judecător
GREFIER: G.-M. B.
Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta B. S. și pe pârâtul B. M.-A., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul reclamantei, avocat P. I. C., lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La solicitarea instanței, apărătorul reclamantei depune la dosarul cauzei cererea de divorț ce face obiectul dosarului civil nr._/197/2013 aflat pe rolul Judecătoriei B., întâmpinare și cerere reconvențională.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Apărătorul reclamantei solicită instanței admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Față de concluziile astfel cum au fost formulate și probatoriul administrat în cauză instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.03.2014 sub nr._ /2013, reclamanta B. S., prin reprezentant convențional av. P. I.-C., a chemat în judecată pe pârâtul B. Ș., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța pe cale de ordonanță președințială, să dispună următoarele: să se stabilească locuința minorului B. Darius A. la mamă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._/197/2013,să fie obligat pârâtul să-și dea acordul pentru eliberarea unui pașaport individual pe numele minorului B. Darius A., iar în caz de refuz hotârârea ce se va pronunța să țină locul acestui acord, să dispună suplinirea consimțământului pârâtului în vederea deplasării minorului în Germania, oricând, până la finalizarea irevocabilă a dosarului cu nr._/197/2013.
Prin precizarea depusă la data de 08.05.2014 s-a menționat că minorul va efectua călătoria în perioada iunie-octombrie 2014.
În motivare, în esență, s-a arătat că părțile sunt căsătorite din 16.08.2003, iar în anul 2012 reclamanta a plecat cu acordul pârâtului în Germania, în vederea angajării, urmând ca ulterior să vină și pârâtul împreună cu minorul. Reclamanta a arătat că, în cursul anului 2013, a revenit în țară și părțile au hotărât să divorțeze, ulterior pârâtul nu s-a mai prezentat la notar pentru finalizarea procedurii. Arată că pârâtul a fost de acord ca minorul să o însoțească în Germania, sens în care a dat declarație autentificată de notar public sub nr. 1571/03.09.2013. Minorul a fost înscris la scoală în Germania unde s-a adaptat foarte bine. Reclamanta arată că pârâtul are o atitudine de indiferență față de minor, îl sună foarte rar. Concluzionând că este în interesul superior al copilului stabilirea locuinței lui în Germania până la soluționarea acțiunii de divorț, s-a promovat prezentul demers judiciar, întrucât condițiile de admisibilitate ar fi întrunite, respectiv: neprejudecarea fondului-aparența dreptului, caracterul vremelnic și urgența.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 996 Cod procedură civilă.
În probațiune s-au depus la dosar înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata. ( fila 3-6, 32)
Pârâtul B. Ș. a formulat întâmpinare (f.31), prin care a arătat că minorul se află la mama sa în Germania încă din toamna anului trecut, astfel că nu are sens obligarea sa la a-și da acordul pentru plecarea în străinătate iar pe rolul instanțelor se află procesul de divorț care are ca obiect exercitarea autorității părintești în comun, motive pentru care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În susținerea apărărilor, nu au fost invocate dispoziții legale.
Pârâtul nu a solicitat administrarea de probe.
În cauză au fost solicitate: proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martora I. O. și interogatoriul pârâtului.
Analizând înscrisurile depuse în cauză, instanța reține următoarele:
Pe rolul Judecătoriei B. este înregistrat dosarul civil nr._/197/2013 având ca obiect divorț, cu termen de judecată la 03.06.2014, ce are ca reclamant-pârât reconvențional pe pârâtul din această cauză și pârâtă-reclamantă reconvențional pe reclamanta B. S., fiecare părinte solicitând, în urma desfacerii căsătoriei, printre alte cereri și stabilirea locuinței minorului B. Darius-A. la tată, respectiv la mamă.
Coroborând probele administrate în cauză instanța reține că minorul B. Darius-A. are locuința împreună cu mama sa în Germania, unde aceasta este angajată cu contract de muncă, minorul fiind înscris la cursuri școlare și activități extrașcolare în această țară, conform declarației martorei I. O. și înscrisurile de la dosar (f.10-20).
Pârâtul și-a dat acordul pentru ca minorul să călătorească în Germania în perioada 06.09._13 (f.7). Așa cum rezultă din copia pașaportului minorului (f.27) valabilitatea acestuia încetează la data de 13.06.2014. Reclamanta a precizat că minorul urmează a efectua călătorii între Germania și România în perioada iunie- octombrie 2014.
În drept, instanța reține aplicabilitatea dispozițiilor art.996 alin.1 NCPC, potrivit cărora “ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar înlătura piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
În speță, instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite atât condițiile generale ale oricărei cereri în justiție (privitoare la calitatea procesuală, capacitatea procesuală și interes), precum și condițiile de exercițiu speciale pentru acest tip de acțiune ( privitoare la urgența, caracterul vremelnic al măsurii și neprejudecarea fondului dreptului), pentru următoarele considerente:
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul a solicitat respingerea cererii reclamantei, astfel că, în situația revenirii în țară, minorul nu se poate întoarce în Germania în lipsa acordului tatălui, neavând un pașaport valabil. Împiedicarea minorului de a se întoarce în Germania ar fi contrară interesului superior al minorului care locuiește în prezent cu mama sa, astfel că cererea reclamantei de stabilire a locuinței minorului provizoriu, până la soluționarea definitivă a acțiunii de divorț la mamă îndeplinește condițiile de a fi admisă pe calea ordonanței președințiale.
De asemenea, fiind stabilită în mod provizoriu locuința minorului la mamă, față de poziția procesuală a pârâtului instanța îl va obliga pe acesta să își dea acordul în vederea obținerii pașaportului individual pentru minor, iar în caz contrar prezenta hotărâre urmează a ține loc de acord.
Urgența luării măsurii ( existența “ cazului grabnic”) în ceea ce privește stabilirea provizorie a locuinței minorului la mamă este reprezentată de faptul că acesta locuiește în Germania și urmează cursurile în această țară, precum și apropierea temporală a expirării valabilității pașaportului la 13.06.2014, minorul fiind nevoit a se întoarce în România, deși anul școlar nu este finalizat.
Caracterul vremelnic al măsurii privind stabilirea locuinței minorului provizoriu rezultă din faptul că această măsură se stabilește până când acțiunea de divorț va fi soluționată definitiv, de asemenea acordul pârâtului sau suplinirea acestui acord prin hotărârea instanței privind deplasarea minorului în Germania este o măsură provizorie până la soluționarea acțiunii de divorț.
Neprejudecarea fondului rezultă din faptul că instanța nu urmează a analiza temeinicia cererii reclamantei privind stabilirea domiciliului minorului și exercitarea autorității părintești exclusiv de către mamă ca urmare a desfacerii căsătoriei, acestea urmând a fi analizate de completul investit cu soluționarea acțiunii de divorț și cererii reconvenționale.
Instanța constată că, cererea formulată este admisibilitatea dar și întemeiată, față de faptul că, din nicio probă nu a rezultat că stabilirea locuinței minorului la mamă provizoriu sau deplasarea între Germania și România, în circumstanțele acestei cauze, ar aduce vreo vătămare minorului, simpla opoziție a pârâtului neputând constitui un motiv al respingerii acțiunii formulate de reclamanta, întrucât interesul minorului este cel care primează în aprecierea temeiniciei acțiunii formulate.
Față de considerentele arătate și în baza dispozițiilor art. 23 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, potrivit cărora „Deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și cu acordul ambilor părinți; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească”, dar și în conformitate cu dispozițiile art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, conform cărora „Emiterea pașaportului pentru minor sau, după caz, includerea acestuia în pașaportul unuia dintre părinți, în situația în care există neînțelegeri între aceștia cu privire la exprimarea acordului … se efectuează numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii”, văzând și prevederile art. 30 din Legea nr. 248/2005, instanța va admite acțiunea formulată de reclamantă.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă formulată de reclamanta B. S., prin reprezentant convențional av. P. C.-I., cu domiciliul procesual ales în mun. B., .. 88, ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul B. DARIUS-A., cu domiciliul în mun. C., ., ., jud. B. și în consecință:
Stabilește provizoriu locuința minorului B. Darius A. născut la 06 septembrie 2005, la mama reclamantă, până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr._/197/2013 al Judecătoriei B..
Obligă pârâtul să-și dea acordul pentru eliberarea unui pașaport individual pe numele minorului B. Darius A., CNP_, născut la 06.09.2005 în B., iar în caz de refuz prezenta hotărâre judecătorească ținând loc de acord al pârâtului.
Obligă pârâtul să-și dea consimțământul ca minorul B. Darius A., CNP_, născut la 06.09.2005 în B. să poată călători între România și Germania însoțit de reclamantă, în caz de refuz prezenta hotărâre judecătorească ținând loc de acord al pârâtului, până la soluționarea definitivă a Dosarului civ. nr._/197/2013 al Judecătoriei B..
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, ce se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.05.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. –R. V. G.-M. B.
ARV/26.05.2014/ex.4
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9496/2014.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 5672/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
