Pensie întreţinere. Sentința nr. 482/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 482/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 17702/197/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDEȚUL B.
JUDECĂTORIA B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 482
Ședința publică din data de 24.01.2014
Instanța constituită din:
Președinte: S. V. - I.
Grefier: G. E. - A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ,,pensie de întreținere” formulată de reclamantul, C. A., în contradictoriu cu pârâtul, C. A.-M., prin reprezentant legal B. R.-L..
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 24.01.2014, când a dat următoarea hotărâre:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.07.2013 sub nr._ reclamantul C. A. a chemat în judecată pe pârâta B. R.-L. solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună reducerea pensiei de întreținere stabilită în sarcina sa și în favoarea minorului C. A.-M. de la suma de 800 lei la maximul prevăzut de lege, respectiv cel de ¼ din venituri reclamantului.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta iar din căsătorie a rezultat minorul C. A. –M.. A mai arătat că la data de 20.11.2012 a divorțat de pârâtă, iar prin convenția încheiată în procedura notarială a divorțului, s-a stabilit ca minorul să locuiască la mamă, cu obligarea reclamantului la plata lunară în favoarea minorului a uni pensii de întreținere în cuantum de 800 de lei.
Reclamantul a învederat că suma de 800 de lei pe care o plătește cu titlu de pensie de întreținere, reprezintă mai mult decât ¼ din venituri nete realizate lunar, solicitând să se dispună diminuarea cuantumului pensiei astfel încât aceasta să se încadreze în limitele stabilite de lege.
În drept au fost invocate prevederile art. 403, art. 529 alin. 2 C.Civ, art. 194 C.pr.civ. În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, în
copie următoarele înscrisuri: convenție încheiată în procedura divorțului cu copii minori (f.8-9), încheiere de autentificare (f.10), certificat de divorț nr._/20.11.2012 (f.11), certificat de naștere (f. 12), adeverință (f. 13), certificat de informare cu privire la procedura medierii (f.14-15).
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 de lei potrivit art. 15 lit. e) din O.U.G. nr. 80/2013.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și excepția inadmisibilității acțiunii. Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că la momentul încheierii tranzacției, părțile au avut în vedere anumite considerente, învederând și că veniturile reclamantului, nu numai că nu au scăzut ci au crescut. Pârâta a arătat că veniturile nete ale pârâtului sunt formate din salariul de bază și sporurile permanente, la care se adaugă și un venit suplimentar permanent denumit norma de hrană.
În drept, au fost invocate prevederile art. 200 și art. 728 pct. 1 din C. pr.civ.
În probațiune, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și expertiza contabilă. Alăturat întâmpinării, pârâta a atașat, în copie, adeverință de venit (f. 29).
La data 03.09.2013, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, învederând, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, că aceasta a fost chemată în judecată ca reprezentantă a minorului C. A. M. și nu în nume propriu, solicitând respingerea excepției. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, reclamantul a învederat că la art. 403 C.civ. nu se face nicio referire la măsuri care au fost stabilite prin hotărâre judecătorească sau prin tranzacții încheiate între soți în fața notarului public, în textul legal fiind prevăzut că singura cerință necesară în vederea modificării pensiei de întreținere este cea a schimbării împrejurărilor care au fost avute în vedere la luarea ei. Reclamantul a solicitat respingerea acestei din urmă excepții invocate de pârâtă.
Pe fond, reclamantul a arătat că nu s-a contestat faptul că printr-o tranzacție părțile nu pot stabili de comun acord o sumă fixă ca pensie de întreținere pentru un minor, învederând că suma stabilită trebuie să se încadreze în limitele stabilite de lege și că în speță această sumă depășește plafonul legal, fiind mai mare de un sfert din veniturile reclamantului.
În privința normei de hrană, a arătat că sumele de bani primite de reclamant cu acest titlu, sunt destinate în exclusivitate refacerii forței de muncă, fiind destinată pentru completarea necesarului caloric al celor ce își desfășoară activitatea în anumite condiții de muncă. De asemenea, a mai învederat că aceste indemnizații cu destinație specială, stabilite prin lege, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii, iar drepturile de hrană, potrivit Legii nr. 571/2003, nu sunt incluse în categoria veniturilor salariale, arătând, totodată, că veniturile obținute cu titlu de normă de hrană nu au un caracter permanent.
La termenul de judecată din data de 20.09.2013, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, a luat act de renunțarea pârâtei la proba cu interogatoriul reclamantului, iar în cadrul probei cu înscrisuri a emis adrese la locul de muncă al reclamantului.
Prin încheierea de ședință din data de 01.11.2013, instanța a luat act de renunțarea pârâtei la proba cu expertiza.
Prin încheierea de ședință din data de 20.09.2013 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, având în vedere precizarea făcută de reclamant care a învederat că pârât este minorul C. A.-M.. Prin aceeași încheiere de ședință, instanța a calificat excepția inadmisibilității acțiunii, invocată prin întâmpinare, ca fiind o apărare de fond.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din certificatul de naștere al pârâtului C. A.-M. (f.12) născut la data de 13.10.2005, rezultă că tatăl acestuia este reclamantul C. A..
Prin Certificatul de divorț nr._ din 20.11.2012 (f.11) s-a constat desfăcută, prin acordul soților, căsătoria dintre reclamantul C. A. și B. R.-L., reprezentanta legală a pârâtului.
Instanța constată că prin Convenția încheiată în procedura divorțului cu copii minori, părinții pârâtului au stabilit ca acesta să aibă locuința la mamă, respectiv la B. R.-L., cu obligarea reclamantului C. A. la plata unei pensii de întreținere, în favoarea pârâtului, în cuantum de 800 de lei.
Potrivit dispozițiilor art. 531 alin. 1 din Codul Civil, intitulat „Modificarea și încetarea pensiei de întreținere”, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.
Conform art. 529 alin. 1din Codul civil, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, iar potrivit art. 529 alin. 2 din Codul Civil, când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Referitor la mijloacele debitorului întreținerii, potrivit adeverinței nr. A2125/14.10.2013 emisă de către Unitatea Militară_, reclamantul este angajat al acestei unități și a obținut în ultimele 6 luni un salariu mediu net lunar, fără norma de hrană, de 2.532 lei iar media lunară a contravalorii normei de hrană obținută de reclamant în ultimele 7 luni a fost de 733 lei, după cum rezultă din adeverința nr. A 2524/17.11.2013 (f.53).
Cât privește susținerea reclamantului că norma de hrană nu ar trebui luată în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, instanța nu o va reține deoarece în categoria de mijloace ale debitorului intră toate posibilitățile materiale de care dispune acesta, adică atât mijloacele sale cu caracter periodic dar si orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă si care au caracter de continuitate. Sumele de bani reprezentând contravaloarea normei de hrana se acordă militarilor angajați atunci când nu beneficiază de alimente, așadar, aceste sume au caracter permanent.
Chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acorda în natură militarilor angajați, nu există fundament pentru a nu fi considerate și aceste sume ca având caracter stabil în condițiile în care oricărui debitor al obligației de întreținere i se stabilește cuantumul pensiei de întreținere la care este obligat prin raportare la toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor.
Prin urmare, norma de hrană intră în calculul la stabilirea pensiei de întreținere, având în vedere și dispozițiile art. 728 Cod procedură civilă, fiind inclusă în categoria de salarii și alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere.
Astfel, luând în calcul media lunară a veniturilor salariale obținute de reclamant precum și media lunară a normei de hrană, instanța constată că reclamantul obține venituri peste suma de 3200 de lei și ținând cont că pensia de întreținere pentru pârât a fost stabilită la suma de 800 de lei și că reclamantul nu mai are alte persoane în întreținere, instanța va respinge acțiunea reclamantului.
Se mai reține totodată că pensia de întreținere a fost stabilită la suma de 800 de lei ca urmare a încheierii unei convenții între reclamant și reprezentanta legală a minorului C. A.-M., fiind deci o manifestare de voință a părților.
Instanța nu poate trece peste această manifestare de voință a părților care au încheiat convenția, mai ales că potrivit adeverinței nr. A2125/14.10.2013 (f. 47), media lunară a veniturilor nete obținute de reclamant în ultimele 6 luni anterior încheierii convenției a fost de 2335 lei iar media lunară a veniturilor nete din lunile aprilie-septembrie 2013 a fost mai mare de 3200 de lei.
Instanța constată astfel că veniturile reclamantului avute în vedere la momentul stabilirii pensiei de întreținere au crescut și ținând cont de prevederile art. 531 alin. 1 Cod Civil, se reține că nu este îndeplinită condiția modificării acestor venituri, în sensul diminuării lor, pentru a se dispune și diminuarea pensiei de întreținere stabilită în sarcina reclamantului.
Față de considerentele expuse, instanța urmează să dispună respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
Reținând culpa procesuală a reclamantului, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ, instanța îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată făcute de reprezentantul legal al pârâtului, respective la suma de 1200 de lei reprezentând onorariu de avocat, potrivit chitanței nr. 1020/22.11.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul C. A., cu domiciliul în mun. B., .. 13, ., ., în contradictoriu cu pârâtul, C. A.-M., prin reprezentant legal B. R.-L., cu domiciliul în B., ., ., ., ca neîntemeiată.
Obligă reclamantul la plata către reprezentantul legal al pârâtului a sumei de 1200 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 24.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. V.-I. G. E.- A.
Red./Dact. S.V.I..
24.01.2014– 4ex.
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BRAŞOV | Cerere necontencioasa. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
