Pretenţii. Sentința nr. 6009/2014. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6009/2014 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 13-05-2014 în dosarul nr. 10612/197/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6009
Ședința publică din 13.05.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.- judecător
GREFIER: C. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 29.04.2014, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 06.05.2014 până la data de astăzi, 13.05.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos
JUDECĂTORIA
Constată că, prin cererea de chemare în judecată formulată si înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.05.2012, sub nr._, reclamantul E. G. în contradictoriu cu pârâtul M. DE E. BRASOV a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata chiriilor lunare legale de 952 lei/ lună, cu dobânzile legale aferente, începând cu data de 01.10.2009 pentru cota de ½ parte, proprietatea sa din apartamentul nr. 5 situat în B., ., înscris in CF nr._-C1-U3 ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 401 B. ), nr. top. 5460/1/2/5, 5460/2/2/5 si pentru cota de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului înscris în CF nr._ B. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 401 B.), nr. top. 5460/1, 5460/2, nr. cad._, aflate in posesia pârâtului în temeiul art. 16 din Legea nr. 10/2001, și până la predarea efectivă a acestora ; să se dispună evacuarea necondiționată a pârâtului din . în B., . și de pe terenul aferent acestuia, începând cu data de 26.09.2012 - data expirării termenului de 3 ani calculat de la data emiterii deciziei nr. 795/25.09.2012 de către S.C. “ RIAL “ S.R.L. B. ; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea în fapt a motivelor, reclamantul a arătat că prin decizia nr. 795 emisă la data de 25.09.2009 de către S.C. “ RIAL “ S.R.L. B. s-a dispus restituirea în favoarea sa a cotei de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat in B., ., înscris în CF nr._-C1-U3 ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 401 B. ), nr. top. 5460/1/2/5, 5460/2/2/5 și cota de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului înscris în CF nr._ B. (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 401 B.), nr. top. 5460/1, 5460/2, nr. cad._. La data emiterii deciziei de restituire imobilul se afla în posesie paratului, iar potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 avea obligația de a menține destinația si pe posesorul imobilului timp de 3 ani de la data emiterii deciziei, respectiv până la data de 26.09.2012.
A învederat reclamantul că, întrucât pârâtul deține în continuare posesia asupra cotei de ½ din apartament și din terenul aferent acestuia fără a deține contract de închiriere devin aplicabile dispozițiile art. 4 teza 2 din HG nr. 1886/21.12.2006, în sensul că, chiriile neachitate devin scadente la data de 10 a fiecărei luni în curs, chirii care se stabilesc in condițiile actului normativ mai sus indicat, modificat prin HG nr. 343/11.04.2007 cu luarea în considerare a criteriilor de diferențiere prevăzute în anexa nr. 1 și a dispozițiilor Legii nr. 351/2001.
Reclamantul a menționat că nu a încheiat contract de închiriere cu pârâtul datorită atitudinii pârâtului, care deși folosește întreaga sa cota din apartament și din terenul aferent ar fi acceptat să încheie contract numai pentru suprafața construită de 12, 6 mp și terenul aferent de 25, 16 mp, cu toate că suprafața construită aferentă cotei sale de proprietate de ½ parte este de 83, 90 mp ( suprafața întregului imobil fiind de 167, 8 mp ) iar suprafața terenului este de 95, 25 mp. De asemenea, pârâtul a dorit perfectarea contractului de închiriere numai pentru perioada 01.01.2012 - 20.09.2012, dorind să nu mai achite chiria pentru perioada 25.09.2009 – 31.12.2011.
În opinia reclamantului este admisibil petitul privind evacuarea pârâtului din întregul imobil și de pe întregul teren aferent apartamentului, pe motiv că pentru cealaltă cota de ½ parte din imobil și teren dreptul pârâtului de folosință s-a împlinit la data de 24.03.2009 când a fost emisa decizia nr. 752 de către S.C. “ RIAL “ S.R.L. B. în favoarea coproprietarei I. E. M..
Referitor la cuantumul chiriei aferenta cotei de ½ din apartament și terenul aferent de 972 lei / lună, reclamantul a arătat că la stabilirea acesteia a avut în vedere criteriile stabilite de actele normative în vigoare, însă acesta urmează a se stabili de către un expert .
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1831 din Codul civil și pe prevederile actelor normative invocate în acțiune .
La solicitarea instanței, reclamantul și-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul că a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 33.193 lei cu titlu de chirie pentru intervalul 01.10.2009 – 26.09.2012 la care se adaugă dobânda legală în suma de 4.028, 07 lei calculată până la data de 26.09.2012, dobândă care va curge până la plata integrală a sumei de 33.193 lei, iar începând cu data de 27.09.2012 a solicitat obligarea pârâtului la plata chiriei lunare în cuantum de 2.000 lei / lună cu dobânda legală aferentă, până la plata efectivă a sumei.
Prin încheierea pronunțată la data de 31.05.2012 s-a stabilit că acțiunea dedusă judecății este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001 .
Prin întâmpinarea ,cererea reconvențională și cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu intervenienta forțată I. E. M., pârâtul M. DE E. B. a solicitat în contradictoriu cu reclamantul E. G. și intervenienta forțată I. EMERSE M. să se constate: 1. - în principal, că reclamantul și intervenienta forțată nu dețin un drept de proprietate asupra unei părți reprezentând depozit, atelier de reparare textile și două birouri din ceea ce se presupune a fi apartamentul nr. 5 al imobilului situat în B., ., jud. B., înscris în CF nr. 401 B., pe care îl deține în folosință și pentru care se pretinde chirie ; 2.- în subsidiar, în situația în care se va aprecia că reclamantul și intervenienta forțată dețin un drept de proprietate asupra depozitului, atelierului de reparare textile și a celor două birouri, să se dispună obligarea reclamantului și a intervenientei forțate la plata contravalorii materialelor și a manoperei pe care le-a efectuat pentru amenajarea acestor spații, contravaloare ce urmează a fi stabilită în urma efectuării unei expertize de evaluare ; 3. - instituirea unui drept de retenție asupra imobilului pe care îl deține în folosință până la momentul plății sumelor solicitate în petitul 2 ; 4.- respingerea acțiunii formulată de reclamant întrucât a achitat chirie celuilalt coproprietar pentru spațiul pe care îl reprezintă apartamentul nr. 5, iar în ceea ce privește evacuarea urmează a fi respinsă pentru considerentele expuse la punctele 1, 2, 3, respectiv lipsa calității de proprietar a reclamantului și a intervenientei sau instituirea dreptului de retenție ; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererilor, pârâta a arătat că apartamentul nr. 5 al imobilului situat în B., ., jud. B., înscris în CF nr. 401 B. a fost proprietatea STATULUI R. prin naționalizare în baza Decretului nr. 92/1950, însă în anul 2009 a fost restituit intervenientei I. E. M. prin decizia de restituire nr. 752/24.03.2009 și reclamantului E. G. prin decizia de restituire nr. 795/25.09.2009. O parte din apartamentul nr. 5 se află în folosința sa, pentru care a plătit chirie coproprietarei I. E. M. din iunie 2009, dată la care aceasta s-a prezentat pentru încheierea contractului de închiriere .
A învederat pârâta că cealaltă parte compusă din depozit, atelier reparare textile și 2 birouri ( corp B din schița anexată ) nu intră în componența apartamentului nr. 5 asupra căruia reclamantul și intervenienta forțată nu dețin un titlu de proprietate, întrucât aceste construcții nu existau la momentul naționalizării.
În situația în care se va aprecia că reclamantul și intervenienta forțată dețin un drept de proprietate asupra depozitului, a atelierului reparare textile și a celor 2 birouri, pârâta a solicitat obligarea acestora la plata contravalorii materialelor și a manoperei, contravaloare care urmează a fi stabilită în urma efectuării unei expertize de evaluare și instituirea unui drept de retenție asupra imobilului până la momentul plății sumei solicitate.
În drept, cererile au fost întemeiate pe dispozițiile art. 57, art. 111, art. 132 din C.pr.civilă, art. 577 și urm. din C. civil, art. 2495 și urm. din C.civil.
Ulterior, pârâta și-a precizat de mai multe ori cererea reconvențională, cererea de chemare în judecată a intervenientei în interes propriu I. E. M. și a formulat o nouă cerere de chemare în judecată a altei persoane, respectiv a intervenientului forțat S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pe motiv că instanța s-a aflat în imposibilitatea de a stabili în concret petitele cererii reconvenționale și a celor două cereri de chemare în judecată a altor persoane deduse judecății, la termenul de judecată din data de 18.06.2013 a dispus, în temeiul art. 165 din C.pr.civilă, disjungerea cererii reconvenționale formulată de pârâtul reclamant reconvențional M. DE E. BRASOV în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional E. G. și a celor 2 cereri de chemare in judecată a altor persoane formulate de pârâtul M. DE E. BRASOV in contradictoriu cu intervenientul in interes propriu S. R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, respectiv cu intervenienta în interes propriu I. E., decedata pe parcursul soluționării prezentei cauze și continuată în contradictoriu cu moștenitorii defunctei, respectiv I. G., I. V. C., MUNTEUAN C. A. și I. G. si constituirea unui nou dosar ( nr._/197/2013 suspendat la termenul de judecată din data de 07.01.2014 ) .
În probațiune, la solicitarea părților, instanța a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică contabila iar pârâtului proba cu înscrisuri, probe administrate în cauza.
După întocmirea raportului de expertiză, reclamantul și-a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 51.870 lei cu titlu de chirie pentru perioada 01.10.2009 – 29.04.2012, plus chiria lunară de 928 lei/ lună începând cu data de 30.04.2014 și până la predarea efectiva a proprietății sale de către pârât ; suma de 9.668, 35 lei cu titlu de dobândă calculată până la data de 29.04.2014, plus dobânda legală calculată de la data de 29.04.2014 pentru debitul în sumă de 51.870 lei și după chiriile de după acesta dată și până la plata efectivă a sumei integrale de către pârât.
Referitor la evacuarea pârâtului din apartament, reclamantul a învederat că acest lucru este posibil în condițiile art. 643 din NCC si a jurisprudenței CEDO.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
Din extrasul CF nr. _ – C1-U3 B. ( provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 401 B. ) reiese că apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., ., întabulat sub nr. top. 5460/1/2/5, 5460/2/2/5, compus din 4 camere, cămară lângă bucătărie, cămară la ., se află în coproprietatea reclamantului E. G. și a numitei I. E. M., în cota de ½ parte fiecare, imobil restituit în natură în temeiul Legii nr. 10/2001. Revin coproprietarilor o cotă parte de 3/10 din părțile comune și din teren. S-a notat în cartea funciară obligația de a menține afectațiunea pentru o perioada de 3 ani, conform art. 16 din Legea nr. 10/2001 .
Conform extrasului CF nr._ B. ( nr. vechi CF nr. 401 B., nr. top. vechi imobil 5460/1, 5460/2 ) coproprietarilor tabulari E. G. si I. E. M. le revine cota de 36/240 parte fiecăruia aferentă . în suprafață de 635 mp aferent imobilului situat in B., ., intabulat sub nr. cad._.
Prin decizia nr. 752 emisă la data de 24.03.2009 de S.C. “ RIAL “ S.R.L. B. s-a decis restituirea în natură notificatoarei I. E. - M., a cotei de ½ din apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., ., înscris în CF nr. 401 B., sub nr. top. 5460/1/2/5, 5460/2/2/5, cu obligația respectării de către notificatoare a dispozițiilor prevăzute de art. 16 din Legea nr. 10/2001, respectiv obligația de a-i menține afectațiunea pentru o perioadă de 3 ani, imobilul fiind deținut cu contract de închiriere nr. 1091/11.11.1991 de către M. DE E.. Pentru cota de teren construit si neconstruit corespunzătoarei cotei de ½ din apartamentul nr. 5, notificatoarea va dobândi un drept de proprietate.
Pentru perioada 01.06.2009 - 31 mai 2012 s-a încheiat între I. E. – M. și M. DE E. BRASOV contract de închiriere pentru suprafața construită de 48, 80 mp.
La data de 31.07.2009 s-a încheiat între I. E. – M. prin mandatar I. G., pentru cota de ½ din apartamentul nr. 5 situat in B., . și M. DE E. BRASOV un proces - verbal prin care părțile au stabilit ca M. DE E. B. să rămână în folosința spațiului dinspre spatele curții, compus din 2 camere cu destinație birou ( una cu destinație arhivă și una cu destinație magazie ) 2 grupuri sanitare și holurile ce deservesc grupurile sanitare, 2 anexe, astfel cum sunt identificate prin schița anexă . M. DE E. BRASOV a renunțat la dreptul de folosință asupra spațiului dinspre accesul în curte, respectiv 2 camere cu destinația de birou și depozit, conform schiței și a predat proprietarei I. E. – M. folosința exclusivă și necondiționată a spațiul dinspre calea de acces în curte, și anume 2 camere în suprafața de 36 mp identificate prin schița anexă.
Părțile semnatare ale procesului – verbal au convenit ca spațiul în suprafață de 132 mp ce rămâne în folosința MUZEULUI DE E. BRASOV, corespunde pentru o suprafață de 84 mp cotei de ½ ce aparține STATULUI R. și pentru care s-a încheiat contractul de închiriere cu . iar pentru diferența de 48 mp va încheia contract de închiriere cu proprietarul celeilalte cote de ½ parte imobil, iar diferența de suprafață de 36 mp din întreaga suprafață a apartamentului rămâne în folosința și posesia proprietarei I. E. – M.. Terenul a rămas în folosință comună.
Părțile au convenit ca acest mod de folosință să rămână valabil până la momentul intervenirii unei schimbări a situației juridice a imobilului.
Prin decizia nr. 795 emisă la data de 25.09.2009 de către S.C. “ RIAL “ S.R.L. B. s-a decis restituirea în natură notificatorilor I. E. - M. și E. G., în cote indivize de ½ parte fiecăruia din apartamentul nr. 5 situat in imobilul din B., ., înscris în CF nr. 401 B. sub nr. top. 5460/1/2/5, 5460/2/2/5, cu obligația respectării de către notificatori a dispozițiilor prevăzute de art. 16 din Legea nr. 10/2001, respectiv obligația de a-i menține afectațiunea pentru o perioada de 3 ani, imobilul fiind deținut cu contract de închiriere nr. 1091/11.11.1991 de către M. DE E.. Pentru cota de teren construit și neconstruit corespunzătoare cotelor de ½ parte din apartamentul nr. 5, notificatorii vor dobândi un drept de proprietate.
Decizia nr. 795 / 25.09.2009 a anulat decizia nr. 752 emisa la data de 24.03.2009 .
După emiterea deciziei nr. 795/25.09.2009 nu s-a încheiat intre reclamantul E. G. și pârâtul M. DE ETOGRAFIE BRASOV niciun contract de închiriere pentru cota de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat in B., . și terenul aferent cotei de ½ parte din apartament.
În anul 2012, pârâtul M. DE E. BRASOV, în calitate de chiriaș, a propus reclamantului E. G., în calitate de coproprietar al imobilului, perfectarea contractului de închiriere pentru suprafața construită de 12, 6 mp si terenul aferent în suprafață de 25, 16 mp, pentru perioada 01.01.2012- 30.09.2012. A stabilit o chirie lunara în cuantum de 176 lei, începând cu luna decembrie 2011. Contractul nu a fost semnat de către reclamant.
Conform art. 16 alin. 1 din Legea nr.10/2001, republicată:
1) În situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a), care face parte integrantă din prezenta lege, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3 din anexa nr. 2 lit. a), sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziției, pentru cele arătate la pct. 1, 2 și 4 din anexa nr. 2 lit. a).
(2) În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine deținătorilor. În perioada prevăzută la alin. (1) noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.
Potrivit art. 4 din HG nr. 1886/2006 “ În situațiile prevăzute la art. 1 și 2, noul proprietar va încheia contractul de închiriere în formă scrisă cu utilizatorul imobilului, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri sau de la data emiterii deciziei/dispoziției de restituire, după caz. În situația în care nu se încheie un contract de închiriere în formă scrisă, obligația de plată a chiriei lunare devine scadentă de plin drept la data de 10 a fiecărei luni, iar conform art. 7 din același act normativ “ cuantumul chiriilor prevăzut în anexele nr. 1 și 2 se va actualiza anual cu indicele de inflație prin hotărâre a Guvernului “ .
În speță, imobilul construcție și teren a fost restituit în natură, în cote indivize de ½ parte reclamantului E. G. și numitei I. E. – M. .
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că suprafața imobilului construcție este de 167, 80 mp iar suprafața terenului aferenta imobilului este de 190, 5 mp.
Fiecărui coproprietar al imobilului îi revine suprafața de 83, 90 mp din construcție ( ½ ) si suprafața de 95, 25 mp din terenul aferent ( 36/240 ).
Între pârâtul M. DE E. BRASOV și coproprietara imobilului I. E. – M. s-a încheiat anterior emiterii deciziei nr. 795/ 25.09.2009 contract de închiriere pentru suprafața locativă de 48 mp . Pârâtul a predat coproprietarei I. E. – M. suprafața de 36 mp din întreaga suprafață a imobilului .
Părțile semnatare ale contractului de închiriere au stabilit chiria prin raportare la suprafața de 48 mp.
Având în vedere că pârâta a predat coproprietarei I. E. – M. suprafața de 36 mp din construcție apreciind că nu-i este necesara întreaga suprafața a imobilului pentru desfășurarea activităților de interes public ( art. 51 din HG nr. 343/2007 ) a rămas în folosință cu suprafața de 131, 80 mp din construcție .
Este reala susținerea pârâtului că la data emiterii deciziei nr. 795/ 25.09.2009 acesta mai avea în folosință numai suprafața de 131, 80 mp ( 132 mp ), însă contrar afirmației pârâtului, reclamantul nu are dreptul la chirie numai pentru suprafața de 66 mp ci are dreptul la plata chiriei pentru suprafața de 83, 90 mp ( ½ din întreaga suprafața a imobilului), deoarece paratul a achitat chiriei coproprietarei I. E. – M. numai pentru suprafața de 48 mp.
Așadar, daca s-ar avea în vedere susținerea pârâtului că datorează reclamantului chirie doar pentru suprafața de 66 mp, ar rezulta că pârâtul deși folosește o suprafață de 131, 80 mp din imobil ar plăti chirie numai pentru suprafața de 114 mp ( 66 + 48), aspect contrar realității. Prin urmare, apărarea pârâtului este neîntemeiată.
Conform dispozițiilor legale evocate, în lipsa contractului de închiriere încheiat între părți, paratul avea obligația să plătească reclamantului pentru cota de ½ din imobil, în data de 10 a fiecărei luni, chiria stabilita prin HG nr. 1886/2006, modificata prin HG nr. 343/2007, pentru perioada 01.10.2009 – 26.09.2012.
Din raportul de expertiza tehnica contabilă nr._ / 10.02.2014 întocmit de expert A. V. rezultă că pentru perioada 01.10.2009 – 26.09.2012 suma totală de plată reprezentând chirie pentru cota de ½ din construcție și teren însumează 34.145 lei la care se adaugă dobânda legală în sumă de 4.043, 81 lei. A stabilit expertul că pentru cota de ½ din imobil chiria lunară este de 667 lei pentru construcție și de 285 lei pentru teren, chirie calculată în conformitate cu prevederile HG nr. 1886/2006, modificata prin HG nr. 343/2007, Legea nr. 351/2001 și Legea nr. 10/2001.
În temeiul art. 4 din HG nr. 1886/2006, modificata prin HG nr. 343/2007 instanța va dispune obligarea pârâtului la plata în favoarea reclamantului a sumei de 34.145lei cu titlu de chirie aferentă perioadei 01.10.2009- 26.09.2012.
Daunele moratorii reprezintă echivalentul bănesc pe care debitorul îl datorează creditorului pentru executarea cu întârziere a obligației.
Contrar susținerii pârâtului acesta datorează daune moratorii pentru neplata chiriei, atât timp cât actul normativ ( HG nr. 1886/2006 modificat ) nu exclude acordarea daunelor moratorii. Mai mult, legiuitorul a stabilit un termen de plata în situația în care nu se încheie contract de închiriere. Nerespectarea termenului de plată conduce la acordarea daunelor moratorii potrivit dreptului comun.
În situația în care nu s-ar acorda daunele moratorii reclamantul ar fi prejudiciat pentru neîncasarea beneficiul nerealizat.
Prin urmare, solicitarea reclamantului de a obliga pârâtul la plata dobânzii legale/ penalizatoare este întemeiată. În situația în care părțile nu au stabilit penalități de întârziere sau dobânda care se aplica erau incidente prevederile art.2 si 3 din OUG nr.9/2000 potrivit cărora atunci când ‘’obligația este purtătoare de dobânzi,fără să se arata rata dobânzii,se va plăti dobânda legala ‘’ .
Legiuitorul a prevăzut în art. 2 din O.G. nr. 13/2011 că “ în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea”.
Față de considerentele expuse, în temeiul textelor menționate, rezultă că pârâtul datorează pe lângă plata chiriei și dobânda legală/ penalizatoare aferentă perioadei 01.10.2009 – 26.09.2012 și care totalizează suma de 4.043,81 lei, conform expertizei contabile întocmită în cauză.
Cu privire la solicitarea reclamantului de a obliga pârâtul la plata chiriei începând cu data de 27.09.2012 și până la predarea efectivă a proprietății sale de către pârât instanța reține următoarele:
Folosirea termenului de " chirie " de către reclamant este improprie, cât timp între părți nu s-a încheiat un contract de locațiune, aceasta suma reprezentând despăgubirea ce acoperă lipsa de folosința a imobilului.
În cazul unor raporturi extracontractuale este aplicabilă răspunderea civila delictuală, ce intervine atunci când prin fapta păgubitoare se încalcă o obligație instituita prin lege și nu prin contract. Cum în speță nu a existat un contract de închiriere (locațiune) între părți, pentru cota de ½ parte din imobilul în litigiu, care să fi determinat forma răspunderii contractuale pentru neexecutarea acestuia, instanța stabilește că în speță se aplică răspunderea civilă delictuală prin plata lipsei de folosință a imobilului.
Prin urmare, singura modalitate justa de despăgubire a reclamantului pentru imposibilitatea exercitării prerogativelor dreptului de proprietate asupra cotei de ½ din imobil construcție și pentru cota de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului restituit in natură constă în acordarea contravalorii prejudiciului produs prin lipsa de folosință, raportat la preturile pieței libere determinate prin raportul de expertiza specialitatea contabilitate întocmit în cauză și prin care s-a stabilit o despăgubire lunară în sumă de 928 lei/ lună, reprezentând echivalentul sumei de 207 euro/ lună .
A stabilit expertul contabil că pentru perioada 27.09.2012 – 31.12.2013 cuantumul despăgubirii pentru lipsa de folosință a cotei de ½ din imobilul construcție și pentru cota de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului însumează 14.044 lei la care se adaugă dobânda penalizatoare în sumă de 838, 32 lei calculată pentru perioada 27.09.2012 – 31.12.2013.
Întrucât expertul contabil a calculat lipsa de folosință și dobânda penalizatoare numai până la data de 31.12.2013, reclamantul a procedat la calcularea lipsei de folosință și a dobânzii penalizatoare pentru perioada 01.01.2014 - 29.04.2014 .
În urma calculului efectuat de reclamant și verificat de instanță a rezultat că dobânda penalizatoare calculată la suma de 34.145 lei însumează 4.662, 58 lei, pentru suma de 14.044 lei dobânda penalizatoare totalizează suma de 344, 64 lei iar despăgubirile pentru lipsa de folosință însumează 3.681 lei ( 928 lei/ lună ).
Fiind îndeplinite dispozițiile art. 1357 din NCC instanța va dispune obligarea pârâtului la plata sumei de 14.044 lei cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință a imobilului pentru perioada 27.09.2012 – 31.12.2013 și suma de 3.681 lei cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință a imobilului pentru perioada 01.01.2014 – 29.04.2014 ( 928 lei/ lună ) .
În temeiul art. 1535 alin. 1 din NCC potrivit căruia « în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății ,în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu « .
În baza art. 1535 alin. 1 din NCC și a art.2 din OG nr. 13/2011 instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 4.662, 58 lei cu titlu de dobândă penalizatoare pentru perioada 27.09.2012 - 29.04.2014 calculată pentru suma de 34.145 lei și suma de 344, 64 lei cu titlu de dobânda penalizatoare pentru perioada 01.01.2014 – 29.04.2014 calculată pentru suma de 14.044 lei .
Va obliga pârâtul să plătească reclamantului, începând cu data de 30.04.2014 și până la plata efectivă a sumei în cuantum total de 51. 870 lei ( 34.145 + 14.044 + 3.681 ) dobânda penalizatoare calculată în temeiul OG nr. 13/ 2011.
Pe motiv că pârâtul are obligația de a achita prejudiciul cauzat reclamantului pentru lipsa de folosință a imobilului până la eliberarea efectivă a locuinței ( art. 1831 alin. 2 din NCC) instanța va obliga pârâtul să plătească lunar reclamantului, începând cu data de 30.04.2014 și până la predarea efectivă a posesie cotei de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., . și a cotei de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de 207 euro cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință . Va stabili ca termen de plată data de 10 a fiecărei luni.
Solicitarea pârâtului de a obliga pârâtul la plata dobânzii penalizatoare după data de 29.04.2014 pentru lipsa de folosință este prematur formulată câtă vreme instanța a stabilit un termen de plată lunar ( 10 a fiecărei luni ) și care poate fi respectat de către pârât.
În ceea ce privește petitul privind evacuarea pârâtului din întregul imobil instanța consideră că acesta este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Acțiunea în evacuarea chiriașului formulată numai de către un coproprietar împotriva chiriașului care folosește un imobil indiviz este admisibilă în situația în care cererea se întemeiază pe faptul cauzării unor prejudicii însemnate locuinței, deoarece are caracterul unui act de conservare. Dacă se solicită evacuarea pentru neplata chiriei, acțiunea are caracterul unui act de administrare și trebuie introdusă de toți coproprietarii.
Instanța califică petitul în evacuare formulat în cauza de fața, ca fiind un act de administrare, care poate fi efectuat de către unul singur dintre coproprietari, cu condiția de a nu fi vătămător pentru celalalt coproprietar.
În speță, pentru cealaltă cotă de ½ din imobil a existat / există contract de închiriere încheiat de pârât cu celălalt coproprietar. Valoarea chiriei a fost stabilită în intervalul iunie 2013 – decembrie 2013 la suma de 500 lei / lună.
Așadar, în situația în care s-ar dispune evacuarea pârâtului din întregul imobil s-ar cauza celuilalt coproprietar o vătămare în exercitarea prerogativelor dreptului acestuia de proprietate .
Prin urmare, instanța reține că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 643 alin. 1 din NCC, considerent pentru care va respinge petitul privind evacuare pârâtului din întregul imobil ca neîntemeiat.
În temeiul tuturor considerentelor de fapt și de drept reținute instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul E. G. în contradictoriu cu pârâtul M. DE E. B. și în consecință va obliga pârâtul la plata chiriei aferentă cotei de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., . și pentru cota de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului, a lipsei de folosință și la plata dobânzii legale/ penalizatoare în sumele stabilite în dispozitiv. Va obligă pârâtul să plătească lunar reclamantului, începând cu data de 30.04.2014 și până la predarea efectivă a posesie cotei de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., . și a cotei de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de 207 euro cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință .
Va respinge ca prematur formulată solicitarea reclamantului de a obliga pârâtul la plata dobânzii penalizatore pentru neplata la termen a sumei stabilită de instanță cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință începând cu data de 30.04.2014 și ca neîntemeiat petitul privind evacuarea pârâtului din întregul imobil.
Reținând culpa procesuală a pârâtului, în temeiul art. 274 alin. 1 din C.pr.civilă, instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantului suma de 8.320 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial (4.960 lei ) și onorariu expert ( 3.360 lei ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul E. G., domiciliat în mun. S. G., .. 19, ., . în contradictoriu cu pârâtul M. DE E. B., cu sediul în mun. B., . A, și în consecință:
Obligă pârâtul să plătească reclamantului pentru cota de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., . și pentru cota de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului următoarele sume: 34.145lei cu titlu de chirie aferentă perioadei 01.10.2009- 26.09.2012 ; 4.043,81lei cu titlu de dobândă legală / penalizatoare aferentă perioadei 01.10.2009 – 26.09.2012 ; 14.044 lei cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință a imobilului pentru perioada 27.09.2012 – 31.12.2013 ; 838, 32 lei cu titlu de dobândă penalizatoare pentru perioada 27.09.2012 – 31.12.2013 ; 4.662, 58 lei cu titlu de dobândă penalizatoare pentru perioada 27.09.2012 - 29.04.2014 calculată pentru suma de 34.145 lei ; 3.681 lei cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință a imobilului pentru perioada 01.01.2014 – 29.04.2014 ( 928 lei/ lună ) ; 344, 64 lei cu titlu de dobânda penalizatoare pentru perioada 01.01.2014 – 29.04.2014 pentru suma de 14.044 lei .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului, începând cu data de 30.04.2014 și până la plata efectivă a sumei în cuantum total de 51. 870 lei ( 34.145 + 14.044 + 3.681 ) dobânda penalizatoare calculată în temeiul OG nr. 13/ 2011.
Obligă pârâtul să plătească lunar reclamantului, începând cu data de 30.04.2014 și până la predarea efectivă a posesie cotei de ½ parte din apartamentul nr. 5 situat în imobilul din B., . și a cotei de 36/240 parte din terenul aferent apartamentului, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății a sumei de 207 euro cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință . Stabilește termen de plată data de 10 a fiecărei luni.
Respinge restul pretențiilor reclamantului .
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 8.320 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 mai 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. ptr. C. D. aflată în concediu
legal semnează grefier șef secție civilă
C. M.
Red/ dact. A.M. – 11.08.2014 ( 4 ex)
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3130/2014. Judecătoria BRAŞOV | Obligaţie de a face. Sentința nr. 6448/2014. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
