Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 6996/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6996/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 6996/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.6996
Ședința publică din data de 26.06.2015
Instanța compusă din:
Președinte – M. S. – judecător
Grefier - M. C.
Pe rol fiind soluționarea cauzei având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală” formulată de reclamantul C. L. în contradictoriu cu pârâtul H. M. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, procedând la verificarea competenței sale în baza art.131 alin.1 Noul Cod procedură civilă, reține că este legal investită, fiind competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei acțiuni.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat instanța pune în discuție probatoriul.
Reclamantul, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Instanța reține că pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
În baza art.255-258 Cod procedură civilă cu raportare la disp.art.260 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, considerând-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, deschide dezbaterile și, în baza art.392 Cod procedură civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei în condițiile prevăzute de art.216 Cod procedură civilă.
Având cuvântul pe fond, reclamantul solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul obligării pârâtului la plata sumei stabilit prin sentința penală, depusă la dosarul cauzei.
Față de actele și lucrările dosarului și luând concluziile astfel formulate, instanța reține cauza spre soluționare.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra prezentei cauze, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30.01.2015 sub nr._, reclamantul C. L., în contradictoriu cu pârâtul H. M. A., a solicitat instanței să oblige pârâtul la plata sumei de 22.995,15 lei reprezentând prejudiciu cauzat prin furt, astfel cum rezultă din sentința penală nr. 1633/12.08.2010 rămasă definitivă prin decizia penală nr. 22/R/13.01 .2011, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul i-a sustras din beci mai multe scule și obiecte în valoare de 22.995,15 lei, că în luna august 2014, când pârâtul a revenit din penitenicra, reclamantul i-a cerut să-i plătească paguba cauzată, însă încercarea sa a rămas fără rezultat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1531 și urm. C.civ.
Au fost anexate înscrisuri (f. 4-20).
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 lit. i din OUG nr. 80/2013.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 1633/12.08.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2010, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 22/R/13.01.2011 a Curții de Apel B., s-a reținut că în data de 14.03.2010, pârâtul H. M. M. a pătruns în beciul aparținând reclamantului, de unde a sustras mai multe bunuri. Pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită, pârâtul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare iar pe latură civilă, pârâtul a fost obligat la plata către partea vătămată C. L. a sumei de 22.995,15 lei cu titlu de daune materiale (f. 8-17).
Hotărârea judecătorească menționată a constituit sub aspectul soluționării laturii civile titlu executoriu care potrivit art. 405 C. trebuia pus în executare în termen de 3 ani, sub sancțiunea prescripției dreptului de a solicita executarea silită.
Conform susținerilor reclamantului și care nu au fost contestate de către pârât, hotărârrea judecătorească menționată nu a fost pusă în executare de la data rămânerii definitive a acesteia (13.01.2011) ci, doar la data de 18.09.2014, reclamantul l-a notificat pe pârât în vederea executării obligațiilor sale (f. 4).
La data de 18.09.2014, hotărârea judecătorească menționată era însă lipsită de putere executorie ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită și deci, notificarea trimisă de reclamant nu a avut ca efect întreruperea termenului de prescripție conform art. 2537 pct. 4 N.C.civ.
Prin formularea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar, reclamantul urmărește obținerea unui nou titlu executoriu împotriva pârâtului.
Or, întrucât statuările din sentința penală nr. 1633/12.08.2010 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._/197/2010 privind fapta săvârșită cu vinovăție de pârât și cuantumul rejudiciului cauzat prin această faptă se bucură de autoritate de lucru judecat și nu mai pot fi contrazise, instanța în baza art. 998-999 C.civ. și art. 430 alin.1 Ncpc, va admite acțiunea formulată și va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 22.995,15 lei reprezentând despăgubiri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamantul C. L. cu domiciliul în mun. B., .. 2, ., ., în contradictoriu cu pârâtul H. M. A. domiciliat în mun. B., .. 2, ., ..
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 22.995,15 lei reprezentând despăgubiri.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26.06.2015.
P. GREFIER
S. M. C. M.
Red. M.S. 05.09.2015
| ← Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 6983/2015.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 6993/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
