Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 10860/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 11.11.2015
PREȘEDINTE: L. A. - judecător
GREFIER: L. T.
P. azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond ședința publică din data de 02.11.2015, când văzând concluziile părților, prin reprezentanți legali, conform celor consemnate în încheierea de ședință din respectiva zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art.260 alin.1 C.p.c. a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 09.11.2015 și 11.11.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța față de actele și lucrările de la dosar a pronunțat prezenta sentință civilă.
JUDECĂTORIA
P. Sentința civilă nr._/4 11 2013 a Judecătoriei B. a fost admisă excepția de necompetență teritorială și pe cale de consecință a fost declinată acțiunea formulată de contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimata . și terțul poprit . favoarea Judecătoriei sector 2 București.
P. . 02 2014 a Judecătoriei sector 2 București a fost admisă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și pe cale de consecință a fost anulată contestația la executare formulată de contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimata . și terțul poprit .>
P. Decizia nr 60 R/8 01 2015 a Tribunalului București a fost admis recursul declarat împotriva . 02 2014, iar cauza casată și trimisă spre rejudecare instanței de fond.
P. . 05 2015 a Judecătoriei sector 2 București a fost admisă excepția de necompetență teritorială și a fost declinată acțiunea formulată de contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimata . și terțul poprit . favoarea Judecătoriei B..A fost înaintată cauza ÎCCJ în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
P. Decizia nr 1841/17 09 2015 a ÎCCJ s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Instanța investită cu soluționarea cauzei reține că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr_ contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimata . și terțul poprit . formulat contestație la executare împotriva actelor de executare efectuate de B. N. D. constând în:
-poprirea efectuată conform art 452 al 1 și urm Cod de procedură civilă, în baza titlului executoriu constând în . 09 2010 a Tribunalului București, prin care se solicită obligarea contestatoarei la plata sumei de_ USD;
-procesul verbal din data de 4 04 2011, prin care s-a procedat la actualizarea debitului în lei, cu un procent de 3,18%, față de luna septembrie 2010;
-procesul verbal din data de 3 04 2013 prin care s-au stabilit cheltuieli de executare de 5203 lei, diferența între aceste 2 procese verbale constând în reducerea cuantumului debitului în lei, de la suma de_,63 lei până la suma de 5203,68 lei( suma de_,95 lei fiind achitată de AAAS);
-procesul verbal de instituire a sechestrului definitiv din data de 9 07 2013.
-întoarcerea executării și restabilirea situației anterioare.
Actele de executare, poprirea și procesele verbale au fost comunicate către contestatoarea prin adresa nr_/4 07 2013 și adresa nr_/11 07 2013.
În motivarea contestației se arată faptul că cererea de suspendare a formelor de executare este întemeiată întrucât continuarea executării va produce un prejudiciu imediat și irecuperabil contestatoarei.Executarea silită care se desfășoară în cadrul dosarului execuțional nr 10/2011 B. N. D. a fost anulată definitiv și irevocabil prin mai multe hotărâri judecătorești.
Poprirea efectuată în baza art 452 și urm Cod de procedură civilă este nelegală întrucât contestatoarea nu este proprietarul acțiunilor acestor societăți comerciale ci doar sunt în administrarea sa, iar Statul Român are calitatea de acționar/proprietar al acestor acțiuni potrivit Legii nr.137/2002, OUG 23/2004 și OUG 88/1997.Astfel, terții popriți nu au față de contestatoare nicio obligație.Titlurile executorii pe care terții le obțin față de contestatoare nu pot fi executate prin poprirea acțiunilor societăților comerciale, întrucât acțiunile nu sunt proprietatea contestatoarei ci a Statului Român.Poprirea efectuată blochează procesul de privatizare și încalcă dispozițiile imperative ale OUG 88/1997 și Legea 137/2002.
În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate, prin începerea executării silite prin poprire s-au încălcat dispozițiile art 454 al 2 indice 1 și urm cod de procedură civilă raportat la art 388 cod de procedură civilă. P. actul de executare nu au fost indicate sediul și codul de identificare fiscală a societăților comerciale ce au calitatea de terți popriți în cauză.S-au încălcat dispozițiile art.371 indice 6 cod de procedură civilă și art 371 indice 5 lit d cod de procedură civilă, deoarece nu este posibilă reluarea executării silite în cazul în care a încetat de drept executarea silită ca urmare a anulării titlului executoriu.
S-a încălcat autoritatea de lucru judecat ce rezultă din mai multe sentințe civile.Astfel, poprirea a fost anulată definitiv și irevocabil, a fost constatată încetată executarea silită, desființate de drept toate actele de executare efectuate și s-a dispus întoarcerea executării silite.
P. Decizia civilă nr 1634R/13 06 2012 a Tribunalului București s-a dispus anularea executării silite în dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D..P. . 05 2012 a Judecătoriei sector 6 București a fost admisă contestația la executare și constatată încetată executarea silită. De asemenea, prin . 06 2012 a Judecătoriei sector 4, SC_/31 07 2012 și . a Judecătoriei sector 5 au fost anulate actele de executare din dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D.. P. Decizia civilă nr.R/1472/23 05 2012 a Tribunalului București au fost desființate de drept toate actele de executare efectuate și s-a dispus întoarcerea executării silite.
Contestatoarea apreciază că nu este legală reluarea executării silite prin poprirea recomunicată, întrucât sunt încălcate dispozițiile art 371 indice 6 Cod de procedură civilă.Titlul executoriu a fost desființat, astfel că actele de executare efectuate sunt nelegale.
Actele de executare încalcă termenul de 6 luni prevăzut de art 2 din OG 22/2002.Pe de altă parte, legiuitorul, prin dispoziții cu caracater imperativ a exceptat patrimoniul AAAS de la urmărirea silită pe calea dreptului comun, stabilind o altă cale de urmat pentru executarea obligațiilor stabilite prin titluri executorii.Titlurile executorii pe care le dețin terții împotriva contestatoarei nu pot fi executate prin poprire, întrucât este contrară dispozițiilor art 452 al 1 cod de procedură civilă, Legii 137/2002, OUG 23/2004, OUG 88/1997.Astfel, AAAS are doar calitatea de administrator al acțiunilor statului, nefiind proprietara acțiunilor, iar pe calea executării silite pot fi valorificate doar bunurile debitorului nu și cele aflate în administrarea sa.
P. poprirea începută împotriva contestatoarei se încalcă dispozițiile art 66 al 1 din Legea 31/1990/R.Poprirea se poate înființa numai asupra acțiunilor ce s-ar cuveni acționarilor prin lichidare și nu asupra acțiunilor pe care aceștia le dețin în societate, condiții ce nu sunt îndeplinite în cauză.
Procesul verbal din data de 4 04 2011 încalcă dispozițiile art 457 al 4 Cod de procedură civilă, pentru că executorul a stabilit cheltuieli de executare fără să prezinte în mod detaliat calculul sumei respective, fiind încălcate dispozițiile Legii 188/2000.
Pe cale de consecință se solicită anularea proceselor verbale contestate și întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare, în sensul ridicării popririi/sechestrelor înființate.
În drept contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art 399 și urm, art 403 al 1 și urm, art.379 indice 1, art 371 indice 5 lit b, d, art 404 cod de procedură civilă, legea 92/2011, OG 22/2002/R, OUG 51/1998/R, OUG 88/1997/R, Legea 137/2002.
În probațiune s-a solicitat și administrat proba cu înscrisuri.
Terțul poprit a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, întrucât acesta apreciază că nu are calitatea de terț poprit, ca urmare a faptului că AAAS nu este proprietara acțiunilor de la I., fiind doar administrator.
Intimata . a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea contestației la executare.În motivarea contestației se arată că acțiunea formulată este lipsită de interes și neîntemeiată.În ceea ce privește lipsa de interes se arată că, în situația în care executarea silită se poartă asupra unor bunuri ce nu aparțin debitorului, contestatoarea nu justifică niciun interes în promovarea acțiunii, deoarece executarea nu o prejudiciază.
În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate invocat, B. N. D. nu avea obligația de a indica denumirea și sediul debitorului.Instanța nu poate reține nici apărarea în sensul că au fost încălcate dispozițiile art 371 indice 6 și indice 5 lit d cod de procedură civilă, întrucât prin Decizia civilă nr 1011/2013 ÎCCJ a încuviințat cererea de revizuire formulată de intimată și a anulat Decizia nr 1948/2012 a ÎCCJ, prin care a fost desființată . 09 2010 a Tribunalului București.P. urmare, executarea silită poate fi reluată din momentul reconfirmării titlului executoriu, titlu ce este perfect valabil.
Referitor la autoritatea de lucru judecat invocată de contestatoare, aceasta nu este întemeiată, întrucât toate sentințele invocate au un alt obiect decât cel dedus judecății din prezenta speță.
În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor OG 22/2002 există autoritate de lucru judecat față de . 04 2012 a Judecătoriei sector 5.În cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art 66 al 1 din Legea 31/1990, întrucât la al 2 este prevăzut faptul că creditorii pot sechestra și vinde acțiunile debitorului lor.
De asemenea, intimata invocă faptul că contestatoarea are calitatea de acționar al terțului poprit .>
Executarea silită prin poprirea acțiunilor deținute de statul român la terții popriți este legală și în lumina prevederilor art 1 al 1din legea 116/2011 privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcționarea AAAS și a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.Dacă legiuitorul prevede în mod expres că veniturile bugetului de venituri și cheltuieli aferente activității de privatizare și de valorificare a activelor statului, indiferent de izvorul acestora să fie utilizate pentru plata datoriilor AAAS, atunci nimic nu împiedică creditorii să execute silit, în contul obligațiilor de plată a AAAS stabilite prin titlurile executorii, activele statului.
Actualizarea sumei s-a făcut în conformitate cu prevederile art 371 indice 2 al 3 Cod de procedură civilă, în funcție de rata inflației calculată la data de 29 09 2010, iar executorul judecătoresc a întocmit un nou proces verbal privitor la cheltuielile de executare, prin care s-a stabilit suma de 5203,68 lei.
Referitor la întoarcerea executării, cererea este inadmisibilă nefiind incidente dispozițiile art 404 indice 1 al 1 cod de procedură civilă.
Intimata a invocat și excepția tardivității referitor la contestarea actelor de executare constând în proces verbal din data de 4 04 2011și procesul verbal din data de 3 04 2013, întrucât contestatoarea a luat cunoștință de aceste acte în data de 7 04 2011 și respectiv 9 04 2013, ori contestația a fost depusă în data de 18 07 2013.Intimata a invocat și autoritatea de lucru judecat cu privire la contestația formulată împotriva proceselor verbale din data de 4 04 2011 și respectiv 3 04 2013, invocând mai multe sentințe civile.
În probațiune s-a solicitat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea situație de fapt:
În ceea ce privește cererea de suspendare a formelor de executare, instanța va respinge cererea ca rămasă fără obiect.
Instanța va analiza cu prioritate autoritatea de lucru judecat invocată de intimată.
P. acțiunea ce a făcut obiectul dosarului civil nr_/215/2013 al Judecătoriei C., contestatoarea AAAS a chemat în judecată intimata . și terțul poprit ., solicitând:
-anularea procesului verbal din data de 4 04 2011, prin care s-a procedat la actualizarea debitului în lei, cu un procent de 3,18%, față de luna septembrie 2010.
-anularea procesului verbal din data de 3 04 2013 cu privire la cheltuielile de executare privind plata sumei de 5203 lei, diferența între aceste 2 procese verbale constând în reducerea cuantumului debitului în lei, de la suma de_,63 lei până la suma de 5203,68 lei ( suma de_,95 lei) fiind achitată de AAAS).
Urmează a se observa faptul că cele două petite sunt identice cu cele din prezenta speță, fiind vorba doar de un alt terț poprit.
P. SC nr_/19 11 2013 a Judecătoriei C. a fost admisă excepția tardivității contestației la executare formulate împotriva procesului verbal din data de 4 04 2011 și a procesului verbal din data de 3 04 2013, emise în dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D., instanța reținând faptul că procesul verbal din data de 4 04 2011 a fost comunicat contestatoarei în data de 7 04 2011, iar cel din 3 04 2013 în data de 9 04 2013.
Această sentință a rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr 668/2014 a Tribunalului D..
Potrivit art 166 cod de procedură civilă-excepția autorității de lucru judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.De asemenea, potrivit art 1201 cod civil-este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate.
A. de lucru judecat presupune triplă identitate de elemente prevăzută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești.Potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin.(2) Cod civil, în relația dintre părți, această prezumție are caracter absolut, asrfel că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior. P. urmare, instanța va da eficiență prezumției de lucru judecat.
În ceea ce privește lipsa de interes invocată de intimată referitor la contestația formulată împotriva popririi înființată la data de 1 07 2013 și a procesului verbal de sechestru din data de 9 07 2013 instanța o va respinge, apreciind faptul că contestatoarea, în calitate de administrator al acțiunilor deținute de stat la terții popriți, conform art 5 al 1 lit c din OUG 23/2004, are un interes legitim, actual și direct în contestarea actelor de executare, acte ce afectează în mod direct activitatea acesteia.
Titlul executoriu în baza căruia s-a demarat executarea silită împotriva contestatoarei constă în Sentința civilă nr 9171/29 09 2010 a Tribunalului București, prin care contestatoarea a fost obligată să achite intimatei creditoare . suma de_ USD cu titlu de prejudiciu efectiv suferit și suma de_,54 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Astfel, în data de 31 01 2011 creditoarea . a formulat cerere de executare silită îndreptată împotriva contestatoarei AAAS, formându-se dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D..
În data de 1 07 2013 s-a emis adresă de înființate a popririi și în data de 9 07 2013 proces verbal de instituire a sechestrului definitiv pe acțiuni.
Contestatoarea a invocat excepția autorității de lucru judecat, invocând faptul că a fost constatată încetată executarea silită și desființate de drept toate actele de executare, ca urmare a anulării titlului executoriu.
Titlul executoriu în temeiul căruia s-a început executarea silită nu este anulat, întrucât prim Decizia nr 1011 a ÎCCJ a fost încuviințată cererea de revizuire formulată de . împotriva Deciziei nr 1948/5 04 2012 a ÎCCJ, fiind anulată această decizie.Astfel, titlul executoriu este valid și produce efecte.
În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat invocată de contestatoare, instanța nu o va reține ca fiind incidentă în cauză, întrucât contestațiile invocate de contestatoare au avut un alt obiect decât cel dedus judecății.
Primul motiv de nelegalitate invocat de contestatoare nu este întemeiat întrucât dispozițiile at 454 al 2 indice 1 cod procedură civilă se referă la datele de identificare ale debitorului și nu ale terțului poprit.
Un alt motiv de nelegalitate invocat de contestatoare a fost faptul că nu este proprietara acțiunilor, având doar calitatea de administrator.
Conform art.1 al.2 din OUG 23/2004 AAAS este o instituție de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și coordonarea ministrului economiei.Atribuțiile AAAS sunt stabilite prin art 5 pct c și d, printre acestea numărându-se și cea de administrare a participațiilor statului în calitate de acționar asociat la societățile comerciale aflate în patrimoniul său și cea de vânzare a acțiunilor părților sociale deținute de stat la aceste societăți comerciale. P. art 12 OUG 51/1998, modificată prin art 13 din OUG 23/2004 s-au stabilit atribuțiile contestatoarei.
Astfel, instanța reține că AAAS nu este proprietara acțiunilor poprite ci doar instituția împuternicită cu administrarea și valorificarea acestora, iar pentru executarea obligației de plată a sumelor prevăzute prin titlurile executorii a fost stabilită modalitatea de plată după cum urmează:
Bugetul de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare și de valorificare a activelor statului se aprobă prin Hotărâre de Guvern, conform art 3 al 1 și 2 din OUG 23/2004.
Potrivit art 3 al 3 din OUG 113/2006-veniturile realizate din activitatea de valorificare a creanțelor preluate vor asigura executarea obligațiilor de plată a sumelor prevăzute prin titlurile executorii având ca obiect creanțe deținute împotriva AAAS, altele decât cele privind drepturile salariale, în limitele sumelor aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli, conform al 3 indice 1.
Art 9 din OUG 51/1998 prevede că finanțarea A. e asigurată din sume rezultate din valorificarea activelor Statului menționate la art 2 al 1.
Conform art 1 din Legea 116/2011-executarea obligațiilor de plată de A. (actuala AAAS) se asigură din veniturile bugetului de venituri și cheltuieli aferente activității de privatizare și de valorificare a activelor statului, indiferent de izvorul acestora.
Astfel, în această materie este instituită o normă specială, astfel că singurul mod de recuperare al creanțelor este poprirea asupra acestor venituri, ori bugetul de venituri și de cheltuieli aferente activității de privatizare și de valorificare a activelor statului se aprobă prin Hotărâre de Guvern.
P. urmare, instanța reține că măsura popririi și a sechestrului aplicat este nelegală și pe cale de consecință va admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimata . și terțul poprit . va anula actele de executare constând în adresa de înființare a popririi din data de 1 07 2013 și procesul verbal din data de 9 07 2013 de instituire a sechestrului definitiv pe acțiuni, emise în dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D..
Potrivit art 404 indice 1 al 1 cod de procedură civilă-în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.
Va dispune întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare în măsura în care au fost întreprinse acțiuni în baza celor două acte de executare anulate de instanță.
Va respinge contestația formulată împotriva proceselor verbale din data de 4 04 2011 și 3 04 2013, ca urmare a prezumției autorității de lucru judecat.
Va lua act de faptul că contestatoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea de suspendare a formelor de executare din dosar execuțional nr.10/2011 B. N. D. ca rămasă fără obiect.
Respinge excepția lipsei de interes în promovarea contestației la executare.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului, cu sediul în București, . S., nr.50, sector 1 în contradictoriu cu intimata ., cu sediul în București, ..2-4, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J_, CUI_ și terțul poprit . sediul în B., ., jud. B..
Anulează actele de executare constând în adresa de înființare a popririi din data de 1 07 2013 și procesul verbal din data de 9 07 2013 de instituire a sechestrului definitiv pe acțiuni, emise în dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D..
Dispune întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare în măsura în care au fost întreprinse acțiuni în baza celor două acte de executare anulate de instanță.
Respinge contestația la executare formulată împotriva procesului verbal din data de 4 04 2011 și a procesului verbal din data de 3 04 2013, emise în dosar execuțional nr 10/2011 B. N. D., ca urmare a prezumției autorității de lucru judecat.
Ia act de faptul că contestatoarea nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi: 11 11 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
L. A. L. T.
Red./Dact. judecător L.A.
03.12.2015 – 4ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1662/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria... → |
|---|
