Contestaţie la executare. Sentința nr. 2875/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2875/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 21329/197/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.2875
Ședința publică din 17.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. – judecător
GREFIER: C. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile de față, care s-a dezbătut în ședința publică din 24.02.2015 când părțile prezente au pus concluzii pe fond potrivit încheierii de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 10.03.2015 până la data de astăzi, 17.03.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Instanța, în urma deliberării, a pronunțat sentința de mai jos:
JUDECĂTORIA
Constata că, prin contestația la executare formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.07.2014, sub nr._, contestatoarea L. E. în contradictoriu cu intimata C. B. – Sucursala B. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună suspendarea executării silite până la soluționarea definitivă a prezentei contestații la executare; anularea tuturor formelor de executare silită, începând cu încheierea de încuviințare a executării silite din data de 18.03.2014 și până la ultimul act efectuat în dosarul de executare silită nr. 453/2013 al B. “ G. G. C. “; cu cheltuieli de judecată.
Pe calea contestației la titlu debitoarea - contestatoare a invocat nulitatea parțială a contractului nr. 116/15.09.2010 – contract linie de credit pentru investiții, pentru proiecte finanțate din fonduri europene, în privința clauzelor abuzive referitoare la comisioane, dobânzi și renunțarea la beneficiul de discuțiune și diviziune, a întinderii și efectelor obligațiilor contractuale în privința garantului L. E.; a invocat motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului și obligațiilor ce decurg din contractul de garanție reală imobiliară nr. 992/16.09.2010, în considerarea faptului că partea din credit asupra căreia purta garanția a fost achitată; a invocat beneficiul de discuțiune și de diviziune; a contestat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, câtimea acesteia și întinerea titlurilor executorii.
În expunerea în fapt a motivelor, contestatoarea a arătat că la data de 11.07.2014, în calitate de garant, a primit somația imobiliară emisă la data de 01.07.2014 de către B. “ G. G. C. “ în dosarul de executare silită nr. 453/2014 însoțită de contractul de credit nr. 116/15.09.2010, contractul de garanție reală imobiliara nr. 992/16.09.2010, prin care i s-a pus în vedere să achite suma de 98.428, 66 lei, reprezentând debit și suma de 8.714,13 lei reprezentând cheltuieli de executare silita.
A învederat contestatoarea că împrumutul a fost acordat . și că atât contractul pentru linia de credit cât și cel de garanție reală imobiliară a fost semnat în numele său de împuternicitul A. I. – J., în baza procurii autentice nr. 828/09.10.2010. Semnarea celor două titluri executorii s-a făcut de către împuternicitul său cu depășirea mandatului dat și în neștiință de cauză, clauzele contractuale și expresiile folosite în cuprinsul contractului depășind puterea de înțelegere a unui client fără pregătire de specialitate.
Contestatoarea a arătat că a acordat mandat numai pentru obținerea unui împrumut bancar pe numele . în care nu are nicio calitate, a garantat linia de credit cu imobilul proprietatea sa, situat în B., .. 19, . valoare de 438.900 lei. Prin urmare, obligațiile sale se restrâng la valoarea adusă drept garanție și nu asupra întregii sume contractate.
La data de 20.02.2013, debitorul principal, după ce a achitat o mare parte din linia de credit, a intrat in insolvență. În cadrul procedurii de insolvență, C. B. s-a înscris la masa credală cu suma de 89.254, 82 lei, creanța sa fiind garantată de debitoarea principală, bunurile aflate în patrimoniul acesteia ( fabrica si utilajele deținute) sunt îndestulătore acoperirii creanței creditoarei C. B..
Contestatoarea a menționat faptul că din cuprinsul celor doua contracte și din discuțiile avute cu reprezentanții băncii și a debitorului principal, înainte de semnarea și acordarea garanției, a înțeles că în eventualitatea executării silite va fi urmărită numai după valorificarea celorlalte garanții contractuale, respectiv: contract de cesiune de creanțe aduse gaj nr. 118/ 16.09.2010; scrisoare de garantare nr. 130/CE/14.09.2010 a Fondului de garantare S. G.; garanții mobiliare asupra conturilor sale și a împuternicitului A. I. - J.; 3 bilete la ordin avalizate de numitul S. D. în numele . asemenea, prin declarația asociatului unic al . sub nr. 1495/16.09.2010, acesta s-a obligat ca după un an de zile să închidă linia de credit și să ridice ipoteca de pe imobil.
Cu privire la renunțarea la beneficiul de discuțiune si diviziune, contestatoarea a învederat ca aceasta este o clauza abuzivă.
În opinia contestatoarei, intimata avea obligația să se îndrepte mai întâi împotriva debitoarei, lucru pe care l-a făcut, însă procedura de vânzare a bunurilor acesteia nu s-a finalizat. Executarea separata a garanțiilor, înaintea debitorului principal, încalcă principiile de echitate și moralitate și se materializează prin adoptarea unor contracte de adeziune ce sunt impuse consumatorilor, fără posibilitatea de a fi negociate, impunând cerințe și condiții favorabile doar creditorilor.
Clauza prin care se specifica că a renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune este lovita de nulitatea absolută, întrucât nu a fost negociată direct și creează în detrimentul său un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
A învederat contestatoarea că și clauzele privind costurile ( art. 4 din contract) – rate, dobândă de baza și marja, marja majorată, dobânda penalizatoare, comisioanele, alte costuri și alte plăți, creează un dezechilibru semnificativ, astfel că aceste clauze au caracter abuziv.
Pe de altă parte, contestatoare a arătat că în contractul de împrumut nr. 116/ 15.09.2010, se menționează calitatea sa de garant. Pentru garantarea împrumutului a fost încheiat contractul de ipoteca, în care este înscrisă clauza renunțării la beneficiul de discuțiune și diviziune, însă, această clauză nu are ca efect răspunderea solidară a pârâților și nici angajarea unei fideiusiuni. Întrucât nu s-a încheiat cu contract de fideiusiune, persoana fizică având calitatea de garant, și nu de fideiusor, sunt aplicabile dispozițiile art. 42 alin. 3 din Codul comercial, prevederi care înlătură răspunderea solidară pentru cazul în care una dintre părți nu este comerciant.
Contestatoarea a menționat că ipoteca a fost constituita pentru suma împrumutată, că nu exista nicio convenție prin care parțial să fi convenit o solidaritate între debitor și garant. În acest sens, debitoarea – contestatoare a invocat dispozițiile art. 1657 din Codul civil.
În condițiile în care nu poate fi verificată suma pentru care s-a început executarea silită( nu are atașată vreo explicație a modului de stabilire), sumă semnificativ mai mare decât datoria debitorului principal, și în condițiile existenței unor clauze abuzive în contract, creanța creditoarei este incerta atât ca existență cât și ca întindere.
În privința garanției, contestatoarea a arătat că aceasta nu poate depăși datoria debitorului. A considera în sens contrar înseamnă a stabili clauze mai oneroase pentru garant, decât pentru debitor, ceea ce contravine dispozițiilor art. 1654 din Codul civil.
Referitor la încheierea pronunțată la data de 18.03.2014 de Judecătoria B., contestatoarea a învederat că aceasta este netemeinică. Instanța avea obligația de a verifica titlul supus executării, debitorul executat, îndeplinirea condițiilor creanței sub aspectul certitudinii, lichidității, exigibilității.
Prin precizarea formulata la solicitarea instanței, contestatoarea a arătat că prin prezenta contestație la executare contestă și solicita anularea următoarelor acte: încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 18.03.2014 pronunțată de Judecătoria B. prin care s-a încuviințat executarea silită; încheierea din data de 30 mai 2014 de stabilire a cheltuielilor de executare în suma de 8.714,13 lei; somația imobiliară din data de 01.07.2014.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 si urm. din NCPC.
Prin încheierea pronunțată la data de 03.10.2014, instanța a admis în parte cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de contestatoare și a dispus reducerea taxei judiciare de timbru de la suma de 10.655 lei la suma de 5.327,50 lei ( 50 %) și eșalonarea plății taxei de timbru în 18 rate lunare in perioada 20.10._16. S-a dispus ca diferența în cuantum de 5.327, 50 lei să fie avansata de stat.
Intimata C. B. SA a solicitat prin întâmpinarea formulată respingerea cererii de suspendare a executării silite ca neîntemeiată; respingerea contestației la executare ca tardiv formulată în privința încheierilor executorului judecătoresc care se pot ataca în termen de 5 zile; respingerea contestației la executare ca inadmisibilă în privința apărărilor formulate de contestatoare împotriva titlului executoriu; respingerea contestației la executare ca netemeinică și nelegală; obligarea contestatoare la plata cheltuielilor de judecată.
Cu privire la petitul privind suspendarea executării silite, intimata a arătat că debitoarea – contestatoare a solicitat suspendarea executării silite fără a justifica aceasta cerere, fără să facă dovada consemnării cauțiunii, ceea ce atrage respingerea cererii.
Pe de alta parte, motivele contestației la executare nu pot susține petitul de suspendare a executării silite, fiind evident ca însăși contestația la executare este inadmisibilă în privința apărărilor formulate împotriva titlurilor executorii și este neîntemeiată în privința celorlalte motive invocate.
În primul rând, contestatoarea nu poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, întrucât are calea legală de a formulata acțiune având ca obiect constatarea nulității contractelor încheiate cu banca.
În al doilea rând, nu exista niciun motiv întemeiat pentru care executarea silită să fie considerată nelegală iar creanța este în mod clar certă, lichidă și exigibilă, în conformitate cu prevederile NCPC.
Referitor la contestarea tuturor încheierilor date de executorul judecătoresc, intimata a învederat că termenul pentru formularea contestației la executare este de 5 zile de la comunicarea încheierii ( art. 714 alin.2 din NCPC). Întrucât contestația a fost formulată cu depășirea termenului de 5 zile, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca tardiv formulata în privința încheierilor executorului judecătoresc.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că solicitarea contestatoarei de a se constata nulitatea contractului de credit și a contractului de ipoteca este inadmisibilă raportat la art. 712 alin. 2 din NCPC, întrucât contestatoarea are cale legală să formuleze o acțiune specială privind constatarea nulității contractelor.
Referitor la contractul de credit, intimata a menționat ca acesta este perfect legal, a fost încheiat la solicitarea clientului, la momentul încheierii contractului clientul și-a dat acordul cu privire la toate clauzele contractuale. Contestatoarea în calitate de garant real și-a însușit contractual de credit, prin mandatarul său, și a constituit în mod valabil ipotecă în favoarea băncii. Chiar daca mandatarul contestatoarei și-a depășit limitele mandatului, contestatoarea nu poate opune acest lucru băncii, ci poate atrage răspunderea mandatarului pentru depășirea mandatului, conform regulilor instituției mandatului.
Intimata a arătat că debitoarea – contestatoare nu se poate prevala de dispozițiile Legii nr. 193/2000 având în vedere că acest act normativ se aplica creditelor contractate de persoane fizice .
In ceea ce privește contractul de ipotecă, intimata a arătat că acesta este un contract valabil încheiat si autentificat de notarul public, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea nr. 36/1995.
Într-adevăr, beneficiul de diviziune și discuțiune sunt instituții proprii fideiusiunii și nu ipotecii, așa încât acestea nu-și găsesc aplicare în materia ipotecii . Cu toate acestea, pentru a se preîntâmpina orice fel de interpretări și extrapolări ale garanților ipotecari, banca creditoare a acceptat inserarea în contractul de ipoteca a prevederii privind renunțarea de către garanți la beneficiul de diviziune si discuțiune care ar putea fi invocate de garanți în încercarea de a împiedica executarea silita. Acesta clauză nu produce niciun efect în legătură cu ipoteca constituita de către contestatoare. Prin urmare, creditorul ipotecar poate pune în executare silită contractul de ipoteca încheiat cu contestatoarea,nefiind ținut de regulile privind beneficiul de diviziune și discuțiune din materia contractului de fideiusiune.
Intimata a arătat că valoarea creanței a fost indicată în cererea de executare silită, respectiv 98.428,66 lei compusă din: 85.110.95 lei credit restant și 13.317,71 lei dobânzi restante, dobânzi penalizatoare și comisioane restante la credit. Suma datorată se modifică permanent, întrucât se adaugă penalitățile pe fiecare zi de întârziere. Creanța băncii este certă. lichidă și exigibilă.
Întâmpinarea a fost formulată în temeiul art. 205 din NCPC.
La termenul de judecată din data de 24.02.2015, în temeiul art. 718 alin. 2 din NCPC instanța a respins petitul privind suspendarea executării silite ca inadmisibil întrucât contestatoare nu a făcut dovada consemnării cauțiunii.
La același termen de judecată, instanța a admis excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 30 mai 2014 de B. „ G. G. C. „ în dosarul de executare nr. 453/2014.
În probațiune, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Contestatoarea a depus la dosarul cauzei în copie certificată dosarul de executare nr. 453/2014 al B. „ G. G. C. „.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de 15.09.2010 s-a încheiat între creditoarea C. B. și .,în calitate de client, și L. E.,în calitate de garant real, contractul linie de credit pentru investiții pentru proiecte finanțate din fonduri europene nr. 116. Creditoarea a acordat clientului o linie de credit cu un plafon maxim de 600.000 lei, pe o perioadă de 120 luni, revolving 12 luni cu transformare în credit cu rate lunare pe o perioadă de 108 luni, începând cu data de 20.09.2010 și până la data de 14.09.2020.
La data de 16.09.2010 s-a încheiat între C. B. SA, în calitate de creditoare, și L. E., în calitate de garant real, contractul de garanție reală imobiliară nr. 992/16.09.2010, autentificat sub nr. 1500 la data de 16.09.2010 de BNPA „ M. I. T. și M. M.”. Garantul a constituit în favoarea băncii creditoare ipotecă de rang I pentru valoarea de 600.000 lei, plus dobânzile, dobânzile majorate, costurile și spezele aferente, asupra imobilului situat în mun. B., .. 19, .> La data de 07 martie 2014, creditoarea C. B. a formulat cerere de executare silită imobiliară a bunului imobil situat în mun. B., .. 19, . L. E. în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. 116/15.09.2010 și contract de garanție reală imobiliară nr. 992/ 16.09.2010 autentificat sub nr. 1500/16.09.2010, pentru recuperarea creanței în sumă de 98.428, 66 lei, din care suma de 85.110.95 lei reprezintă credit restant iar suma de 13.317, 71 lei reprezintă accesorii. Cererea de executare silită a constituit obiectul dosarului de executare nr. 453/2014 al B. „ G. G. C. „..
Prin încheierea pronunțată la data de 18.03.2014 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ ( dosar executare nr. 453/2014) s-a încuviințat executare silită în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. 116/15.09.2010 și contract de garanție reală imobiliară nr. 992/ 16.09.2010 autentificat sub nr. 1500/16.09.2010 la cererea creditoarei C. B. - Sucursala B. împotriva debitoarei L. E., pentru creanța în sumă de 98.428,66 lei și accesoriile acesteia inclusiv a cheltuielilor de executare, în modalitățile de executare prevăzută de lege.
La data de 30 mai 2014, executorul judecătoresc a emis în dosarul de executare nr. 453/2014 somație imobiliară, prin care s-a pus în vedere debitoarei – garante ca în termen de 15 zile să achite creditoarei C. B. SA - Sucursala B. suma de 107.142,79 lei reprezentând debit și cheltuieli de executare, în caz contrar se va proceda la urmărirea silită a imobilului situat în mun. B., .. 19, .> Împotriva încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 18.03.2014, a încheierii din data de 30 mai 2014 de stabilire a cheltuielilor de executare în suma de 8.714,13 lei și a somației imobiliare din data de 01.07.2014, contestatoare a formulat prezenta contestație la executare.
În ceea ce privește cererea contestatoarei de a se constata caracterul abuziv al clauzelor din contractul linie de credit pentru investiții pentru proiecte finanțate din fonduri europene nr. 116/ 15.09.201,instanța reține că debitoarea – garantă nu se poate prevala de dispozițiile Legii nr.193/2000,întrucât nu se include în categoria consumatorilor protejați de actul normativ.Nu poate avea calitatea de consumator garanții ipotecari care și-au asumat doar obligația de garantare a creditului ce i-a fost acordat „ împrumutatului”, acesta având calitatea de consumator în raport cu contractul de credit bancar încheiat.
Prin semnarea contractului de ipotecă, contestatoarea și-a asumat obligația de a garanta, cu imobilul - apartament proprietatea sa situat în B., .. 19, . debitorului principal, fără a dobândi drepturi în raport cu intimata – creditoare.
În aceste condiții, dispozițiile Legii nr. 193/2000 și motivele invocate de către contestatoare nu sunt de natură a atrage ineficacitatea obligației de garanție pe care și-a asumat-o și nu sunt de natură să pună în discuție în mod întemeiat întinderea obligațiilor stabilite prin contractul de credit nr. 116/15.09.2010 ( în privința creditului acordat, a dobânzilor, comisioanelor percepute de bancă).
Din perspectiva caracterelor juridice ale ipotecii imobiliare, instanța reține că ipoteca este un contract accesoriu consensul și unilateral și care conferă creditorului dreptul de a se îndestula cu preferință din vânzarea bunului afectat.
Contractul de ipotecă este accesoriu în raport cu obligația principală în vederea garantării căreia se încheie, iar din raportul de ipotecă se naște o singură obligație a garantului ipotecar față de creditor.
În raportul dintre garantul ipotecar și creditor, garantul poate să invoce excepții de ordin general ce decurg din contract, cu privire la validitatea contractului sau întinderea garanției. Raportul juridic de garanție născut din ipotecă este accesoriu față de raportul juridic principal de obligație în legătură cu care s-a constituit ipoteca.
Împrejurarea că contestatoarea – garantă ipotecară a semnat contractul de credit nr. 116/15.09.2010 ( prin mandatar) are semnificația faptului că a luat la cunoștință de dispozițiile acestuia, nu o transformă pe garanta ipotecară în parte în contractul de credit, atâta timp cât prin contractul de credit nu se nasc drepturi în favoarea acesteia, singura obligația pe care și-a asumat-o rezultă din contractul de ipotecă.
Prin urmare, invocarea nulității absolute parțiale a contractului de credit nr. 116/15.09.2010 de către garanta ipotecară sub aspectul clauzele abuzive referitoare la comisioane, dobânzi, renunțarea la beneficiul de discuțiune și diviziune, a întinderii și cu privire la efectele obligațiilor contractuale apare ca fiind inadmisibilă.
Chiar daca mandatarul contestatoarei și-a depășit limitele mandatului, contestatoarea nu poate opune acest lucru creditoarei, ci poate atrage răspunderea mandatarului pentru depășirea mandatului, conform regulilor instituției mandatului.
Referitor la beneficiul de discuțiune și diviziune, instanța reține că garanta ipotecară a renunțat la beneficiul de discuțiune prevăzut de art. 1042 din vechiul cod civil privind urmărirea silită, precum și la beneficiul de diviziune prevăzut de art. 1666 și art. 1667 din vechiul cod civil.
Prevederile art. 1666 și art. 1667 din vechiul Cod civil sunt aplicabile fideiusiunii (cauțiunii).
S-a statuat în practica judiciară și în literatura de specialitate că cele două beneficii de discuțiune și de diviziune sunt aplicabile și în cazul ipotecii care nu cunoaște o reglementare specifică în materie, ele fiind compatibile cu funcția ipotecii ( aceeași ca și a cauțiunii, de garantare a executării obligației), cu atât mai mult cu cât fac referire la raportul dintre debitor și garant.
Întrucât contestatoare a renunțat la beneficiul de discuțiune și diviziune, obligația
asumată de către garanta ipotecară nu este divizibilă, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 42 alin. 3 din vechiul Cod civil.
Mai mult, creditoarea nu a făcut dovada că partea din credit asupra căreia s-a instituit garanția – imobilul situat în B., .. 19, . achitată.
A consimțit la constituirea ipotecii de rangul I în favoarea creditoarei pentru suma de 600.000 lei, plus dobânzile, dobânzile majorate, costurile și spezele aferente și nu pentru suma de 438.900 lei, sumă la care a fost evaluat imobilul la data acordării creditului . susținerii acesteia.
Instanța reține și faptul că potrivit art. 647 teza I din NCPC „ creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului „.
În raport de prevederile legale precitate este lipsit de relevanță faptul că banca - creditoare a început executarea silită împotriva garantei ipotecare, chiar dacă și-a înscris creanța la masa credală a . principal aflat în procedura insolvenței.
În lipsa dovezilor care să ateste că banca – creditoare a început executarea silită împotriva contestatoarei pentru o creanță mai mare decât cea cu care s-a înscris la masa credală, instanța nu este în măsură să analizeze dacă au fost nesocotite prevederile art. 1654 din vechiul Cod civil.
Cu privire la creanța creditoarei, instanța reține că aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de art. 662 din NCPC.
În speță, creanța creditoarei în sumă de 98.428, 66 lei ( debit + accesorii) rezultă din titlul executoriu reprezentat de contractul linie de credit pentru investiții pentru proiecte finanțate din fonduri europene nr. 116/ 15.09.2010.
Întreaga suma restantă cu dobânzile aferente a devenit exigibilă în temeiul art. 9 din contract.
În concluzie, nu există temei pentru anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 18.03.2014 în dosarul civil nr._ și nici pentru anularea somației imobiliare.
În temeiul tuturor considerentelor de fapt și de drept reținute și constatând că în cauză, nu se verifică prin prisma apărărilor contestatoarei realizate sub aspectului caracterului nelegal și netemeinic al executării silite demarate împotriva acesteia, vreun viciu de formă a actelor de executare atacate, instanța va respinge contestația la executare formulată și precizată de contestatoarea L. E. în contradictoriu cu intimata C. B. SA ca neîntemeiată,în ceea ce privește încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria B. la data de 18.03.2014 și a somației imobiliare din data de 01.07.2014 și ca tardiv formulată cu privire la încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă de executorul judecătoresc la data de 30 mai 2014, ca o consecință a admiterii excepției tardivității formulării contestației la executare.
Va lua act că intimata nu mai solicită obligarea contestatoarei la plata cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată și precizată de contestatoarea L. E., domiciliată în mun. B., .. 19, . procesual ales în vederea comunicării actelor de procedură la sediul Cabinetului de avocat „ P. A. – B. „,situat în mun. B., .. 47, camera 9, în contradictoriu cu intimata C. B. SA, cu sediul în București, Calea Victoriei nr. 13, sector 3.
Ia act că intimata nu mai solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 17.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. ptr. C. DĂNET aflată în
concediu legal semnează grefier șef,
I. C. - D.
Red/ Dact. A.M. - 24.07.2015( 4 ex.)
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2368/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 2847/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
