Contestaţie la executare. Sentința nr. 6548/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6548/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 6548/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B. – SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6548
Ședința publică din data de 18.06.2015
Președinte A. M. S.–– judecător
Grefier – D. N.
Pentru azi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 29.05.2015, când cei prezenți au pus concluzii conform încheierii de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 11.06.2015 și ulterior pentru termenul de azi, 18.06.2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
JUDECĂTORIA
Constată că prin contestația la executare înregistrată sub nr._ , contestatorul ȚÎNȚ H. M. în contradictoriu cu intimata D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV, a solicitat anularea formelor de executare și a actelor de executare în baza cărora acestea au fost pornite, respectiv a titlului executoriu nr._/29.01.2015 și a somației nr._/29.01.2015, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, contestatorul a arătat că executarea silită pornită este nelegală, în lipsa unui titlu executoriu legal emis, deoarece debitele fiscale au fost achitate anterior pornirii executării silite. În concret, somația și titlul executoriu au fost emise în baza a două titluri de creanță, anume: decizia de accesorii nr._/30.09.2014-4 lei; decizia de impunere anuală pentru anul 2013, nr._/14.05.2014, titlu de creanță în josul căruia se menționează și diferența de impozit anual de regularizat, în sumă de 209 lei, care se plătește în cel mult 60 de zile de la data respectivei decizii de impunere. Acesta mai arată că în cadrul contestației la executare care a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._/197/2014, contestație care a fost admisă, actele de executare contestate aveau la bază aceeași decizie de impunere anuală pentru anul 2013, anume nr._/14.05.2014.
În ceea ce privește decizia de impunere anuală, la data de 09.07.2014, sub nr. 78.143, a înregistrat la intimată o cerere de compesare a sumei de 209 lei (datorată de contestator) cu cea de 141 lei ( pe care i-o datorează DGRFP B.), cu mențiunea că va achita până cel mai târziu la data de 25.07.2014, doar diferența de 68 lei. Reprezentații intimatei au emis în mod greșit titlul executoriu pentru suma de 140 lei, în loc de 141 lei, deoarece printr-o operațiune de scădere matematică se poate constata că 209-68=141.
În ceea ce privește cel de-al doilea titlu de creanță care a stat la baza emiterii actelor de executare contestate (decizia de accesorii nr._/30.09.2014), în anexa de pe verso-ul acesteia s-a menționat aceeași decizie de impunere anuală nr._/14.05.2014, precum și pretinsul debit de 141 lei, la care s-a calculat dobândă și penalități în sumă de câte 2 lei fiecare.
În condițiile în care debitul de 68 de lei a fost achitat, este fără dubiu că emiterea actelor de executare este nelegală.
Contestația a fost întemeiată în drept pe dispozițiile din O.G. nr. 92/2003
Contestația a fost legal timbrată.
Intimata D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV prin ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
În motivare, în esență, arată că în materie fiscală există posibilitatea de a contesta titlul de creanță ce a stat la baza emiterii titlului executoriu, conform art. 205 și urm. din Codul de procedură fiscală. Intimata susține că se contestă propriile sume declarate care au stat la baza emiterii deciziei de impunere pentru plăți anticipate nr._/14.05.2014. Arată că executare silită s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale, că pe calea contestației la executare pot fi analizate numai critici aduse formelor de executare, neputând fi puse în discuție aspecte legate de cuantumul sumelor datorate de contestator.
În drept, a invocat dispozițiile OG 92/2003.
În probațiune, ambele părți au administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, inclusiv copia conformă a dosarului execuțional.
Analizând actele dosarului, instanța constată următoarele:
Intimata a emis, la data de 29.01.2015, titlului executoriu nr._/29.01.2015 și somația nr._ pentru plata sumei de 144 lei. (f. 68-69)
În titlul executoriu, emis ca și act de executare silită, s-a înscris ca titlu de creanță devenit titlu executoriu, prin care obligația fiscală a fost individualizată, ca fiind Decizia de impunere –D.I.A. nr._ din data de 14.05.2014, DEC. ACC. nr._ din data de 30.09.2014 și DEC.ACC. nr._ din data de 30.09.2014. (f. 69)
Conform anexei la Decizia nr._ din data de 30.09.2014, s-a menționat aceeași decizie nr._/14.05.2014, de unde rezultă că accesoriile au fost calculate pentru suma menționată în decizia de impunere nr._ din data de 14.05.2014. (f. 9)
Din cererea înregistrată la intimată la data de 9 iulie 2014, cu nr._, reiese că anterior emiterii actelor de executare, contestatorul a solicitat compensarea sumei datorate de el în cuantum de 209 lei, cu cea de 141 lei, care îi este datorată de intimată în baza hotărârilor judecătorești constând în sentința civilă nr. 4890/20. 03.2013, sentința civilă nr._/14.10.2013, sentința civilă nr. 2234/26.02.2014 și sentința civilă nr. 846/31.01.2014 ale Judecătoriei B.. (f. 12)
La această cerere contestatorului i s-a comunicat răspuns prin adresa nr.78143A/16.07.2014 prin care intimata a invocat OMFP nr. 2033/2013 și i-a solicitat să depună o nouă cerere la care să alăture titlurile executorii legalizate și coordonatele bancare ale contului în care urmează a fi efectuată plata cheltuielilor de judecată și o copie a cărții de identitate, pentru a se respecta procedura prevăzută de ordinul menționat. (f. 13)
În conformitate cu art. 116 alin. 1 și alin. 4 din O.G. nr. 92/2003, „prin compensare se sting creanțele statului sau unităților administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanțele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurența celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât și pe cea de debitor, cu condiția ca respectivele creanțe să fie administrate de aceeași autoritate publică, inclusiv unitățile subordonate acesteia”; „dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanțele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide și exigibile.”
De asemenea prin art. 116 al.5 lit. a și g se prevede că: în sensul prezentului articol, creanțele sunt exigibile: a) la data scadenței;(…)”, respectiv, ”g) la data primirii, în condițiile legii, de către organul fiscal a titlurilor executorii emise de alte instituții, în vederea executării silite”.
Totodată, prin aliniatul 6 al aceluiași articol se mai prevede că în cazul compensării aceasta „se constată de către organul fiscal competent, la cererea debitorului sau din oficiu”, cu respectarea art.115 din O.G. nr. 92/2003,privind ordinea stingerii datoriilor sunt aplicabile în mod corespunzător.
Prin urmare, se constată că la data cererii de compensare formulată de contestator, din data de 9.07.2014, existau deodată, creanțe certe, lichide și exigibile, deținute reciproc de părți, astfel încât corespunzător acestei cereri intimata ar fi avut obligația conform art. 116 al.6 și 7 din OG nr. 92/2003, să emită decizia prin care să constate că a operat de drept compensarea creanțelor până la concurența celei mai mici, decizie pe care să o comunice contestatorului și nicidecum să îi solicite urmarea unei proceduri administrative, care nu îi era aplicabilă acestuia și s-ar fi impus ca din oficiu să constate că a operat compensarea de la data la fiecare creanță a venit în concurs cu cea deținută de intimată.
Instanța nu poate primi susținerile intimatei din cuprinsul întâmpinării, cum că contestatorul ar fi avut posibilitatea de a contesta titlul de creanță constând în D. nr._/14.05.2015, deoarece contestatorul a solicitat compensarea sumei de 209 lei menționată în acel titlu de creanță cu suma de 141 lei pe care intimata i-o datorează. Intimata avea obligația, așa cum am arătat mai sus de a emite o decizie și de a constata că operat compensarea de drept a creanțelor reciproce, lucru pe care nu l-a făcut.
Se mai constată că potrivit chitanței de plată din data de 24.07.2014 (f. 11), emisă de intimată, reiese că prin plata și a sumei de 68 de lei de către contestator, reprezentând diferența de creanță rămasă în urma operării compensării de drept, la data emiterii actelor de executare contestate în cauză, creanța fiscală de 141 lei era stinsă în integralitate, astfel încât cerințele art. 136 al.1 și art. 141 al.2 din OG nr. 92/2003 nu erau îndeplinite pentru pornirea executării silite.
În ceea ce privește suma de 4 lei, aceasta este înscrisă în titlul executoriu în temeiul DEC.ACC. nr._ din data de 30.09.2014. În Anexa la Decizia nr._ din data de 30.09.2014, s-a menționat aceeași decizie nr._/14.05.2014.
Potrivit art. 136 alin. 1 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită, potrivit prezentului cod, cu excepția cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluționare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanța fiscală datorată de debitor.
Potrivit art. 141 alin. 1 ind. 1 din OG 92/2003, în titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. (1) se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadență, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii. Cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii.
Având în vedere că în titlul executoriu s-au menționat creanțe fiscale care s-au stins prin operarea de drept a compensației și prin plată, așa cum s-a arătat mai sus, precum și accesorii aferente acestora, instanța constată că titlul executoriu și somația au fost emise cu încălcarea prevederilor art. 136 și 141 alin. 1 ind. 1 din OG 92/2003.
În considerarea celor expuse, instanța reține că și celelalte apărări ale intimatei sunt neîntemeiate .
În considerarea celor expuse, instanța va dispune conform cu dispozitivul.
Văzând și art. 453 NCPC, fiind partea care a pierdut procesul, intimata va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată constituite din taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executarea silită formulată de contestatorul T. H. M., cu domiciliul în B., ..22, ., în contradictoriu cu intimata D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV prin mandatar ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B., cu sediul în B., ..7, și în consecință:
Anulează actele de executare silită constând în constând în titlului executoriu nr._/29.01.2015 și somația nr._, emise de intimată la data de 29.01.2015, ca nelegale .
Obligă intimata să plătească contestatoarei suma de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare ,apel care se depune la Judecătoria B. .
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. S. D. N.
RED/DACT.AMS 18.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2777/2015. Judecătoria BRAŞOV | Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... → |
|---|
