Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7959/2015. Judecătoria BRAŞOV
Comentarii |
|
Sentința nr. 7959/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 28-07-2015 în dosarul nr. 29079/197/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7959
Ședința publică din 28.07.2015
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE- A. G.– judecător
GREFIER – A. H.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea in cauza civila de fata, rămasă în pronunțare in ședința publică din data de 09.06.2015, conform celor consemnate in încheierea de ședință din acea zi, care face parte integranta din prezenta sentință, iar instanța din lipsa de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 23.06.2015, 07.07.2015, 21.07.2015 și pentru data de 28.07.2015.
Instanța deliberând a pronunțat sentința de mai jos.
INSTANȚA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 15 octombrie 2014 reclamantul C. M.-L., prin avocat B. V., în contradictoriu cu pârâta C. N.-E. a solicitat să se dispună exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorei C. I.-A.-M., născută la 14 mai 1999, și să i se încuviințeze următorul program de vizitare a minorei: în prima și a treia săptămână din lună, de vineri ora 18 până duminică ora 18, o săptămână în vacanța de primăvară, o lună în vacanța de vară și o săptămână în vacanța de iarnă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantul a arătat că a divorțat de pârâtă în anul 2001 și că în anul 2009 și-a dat acordul pentru ca minora să se deplaseze în Italia însoțită de pârâtă pentru o perioadă de maxim un an însă de atunci nu a mai văzut-o pe minoră.
În drept a invocat art. 401, art. 503 alin. 1 și art. 504 din Codul civil.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar, în copie, acte.
Acțiunea s-a timbrat cu taxă judiciară de timbru de 40 lei (fila 5).
Reclamantul C. M.-L., prin avocat B. V., a formulat o precizare de acțiune (fila 16) prin care a arătat că pârâta și minora se află în Italia.
Pârâta C. N.-E., prin avocat P. A., a formulat întâmpinare (fila 51) prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea excepției pârâta a arătat că minora locuiește în Italia cu consecința că, în temeiul art. 107 din Codul de procedură civilă, măsurile solicitate de pârât sunt de competența instanței de tutelă de la domiciliul minorei, iar pe fondul cauzei a arătat că nu este de acord cu exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorei din cauză că a divorțat de pârât când minora avea doi ani iar de atunci pârâtul s-a dezinteresat de minoră, că pârâtul a fost de acord ca minora să se stabilească în Italia și că programul de vizitare a minorei e impracticabil întrucât aceasta se află în Italia.
În dovedirea susținerilor sale pârâta a depus la dosar, în copie, acte.
Reclamantul C. M.-L., prin avocat B. V., a formulat răspuns la întâmpinare (fila 85) prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a d-nei avocat A. P. și a solicitat respingerea excepției necompetenței teritoriale cu motivarea că pârâta nu a făcut dovada că are cetățenia italiană și reședința în Italia, și că cererea obiect al cauzei e accesorie cererii de divorț.
La termenul de judecată din 9 iunie 2015 reprezentantul reclamantului a renunțat la excepția lipsei calității de reprezentant a d-nei avocat A. P., reprezentanta pârâtei a precizat că invocă excepția necompetenței instanțelor române iar instanța a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Față de faptul că minora C. I.-A.-M., fiica reclamantului și a pârâtei, născută la 14 mai 1999 (fila 11), își are, împreună cu pârâta, reședința în Italia (filele 38-46), instanța reține că în temeiul art. 8 alin. 1 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, competența de soluționare a prezentei cauze, având ca obiect exercitarea autorității părintești asupra minorei, aparține instanței italiene, ca instanță a statului în care minora își are reședința obișnuită.
În fine, instanța reține că, în condițiile în care desfacerea căsătoriei dintre reclamant și pârâtă s-a dispus prin sentința civilă nr._ din 12 decembrie 2001 a Judecătoriei B. (fila 7), prezenta cauză nu este accesorie cererii de divorț și nu este supusă regulilor de competență ce reglementează această cerere, astfel cum prevede art. 12 alin. 1 și 2 din același Regulament.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 1071 alin. 1 din codul de procedură civilă instanța va respinge prezenta cerere ca nefiind de competența instanțelor române.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței instanțelor române, invocată de pârâtă, și în consecință
Respinge ca nefiind de competența instanțelor române prezenta cerere formulată de reclamantul C. M.-L., domiciliat în comuna C., ., jud. B., și cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat B. V. în B., ., jud. B., în contradictoriu cu pârâta C. N.-E., cu reședința în Italia și cu domiciliul ales la Cabinetul de avocat A. P. în B., ., ..
Cu drept de apel, ce se va introduce la Judecătoria B., în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 iulie 2015.
Președinte, Grefier,
A. G. A. H.
Red. G.A./28.07.2015
Dact. A.H./28.07.2015
Ex. 4
← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 3058/2015.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7298/2015.... → |
---|