Pensie întreţinere. Sentința nr. 3070/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3070/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 10088/197/2013*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3070
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 26.03.2015
PREȘEDINTE: A. R. V. - Judecător
GREFIER: G.-M. B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă de față care s-a dezbătut în fond în ședința publică din 05.03.2015, când părțile prezente au pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 19.03.2015 și 26.03.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
INSTANȚA,
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ în urma trimiterii spre rejudecare de către Tribunalul pentru Minori și Familie B. a acțiunii civile și a cererii reconvenționale din Dosar nr._, reclamanta R.-C. C., prin avocat L. I., în contradictoriu cu pârâtul SIMINEȚ D.-A. a solicitat obligarea acestuia la plata în favoarea minorilor SIMINEȚ A.-D., născut la 23 ianuarie 2008 și SIMINEȚ D.-S.-I., născut la 20 ianuarie 2009, a unei pensii de întreținere stabilită la veniturile actuale.
În motivare, reclamanta a arătat că minorii au rezultat din relația de concubinaj a părților și că acesta nu s-a ocupat niciodată de creșterea și educarea copiilor.
În drept a invocat art. 499 din Codul civil.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri.
Pârâtul SIMINEȚ D.-A. a formulat la data de 25 aprilie 2013 întâmpinare și cerere reconvențională (f.14-16 dosar_ ) prin care a solicitat respingerea acțiunii și „atribuirea” minorului SIMINEȚ A.-D..
În motivare pârâtul a arătat că minorul SIMINEȚ D.-S.-I. nu este copilul său iar minorul A.-D. nu este supravegheat corespunzător de mamă.
Cererea nu e întemeiată în drept.
În dovedirea susținerilor sale pârâtul a depus la dosar, în copie, înscrisuri.
Reclamanta R.-C. C., prin avocat L. I., a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (fila 24) prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată. În motivare reclamanta a arătat că pârâtul este tatăl celor doi minori și le datorează întreținere.
Prin aceeași cerere a solicitat ca cei minorul A. D. să locuiască împreună cu fratele său și amândoi să locuiască cu mama.
Prin Sentința civilă nr._ din 11.11.2013 a Judecătoriei B. a fost obligat pârâtul să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorilor SIMINEȚ A.-D., născut la 23 ianuarie 2008 și SIMINEȚ D.-S.-I., născut la 20 ianuarie 2009, cu suma de câte 159,52 lei lunar, de la introducerea acțiunii, respectiv 12 aprilie 2013, și până la majorat.
Pârâtul a formulat apel împotriva acestei hotărâri, iar prin Decizia civ. nr. 107/A/2014 a Tribunalului pentru Minori și Familie B. a fost admis apelul, anulată hotărârea și cauza a fost trimisă spre rejudecare, pentru a fi puse în discuție și soluționate cererea pârâtului cuprinsă în întâmpinare privind locuința minorului și completarea cererii reclamantei de stabilire a locuinței minorului.
În rejudecare, reclamanta a precizat că solicită stabilirea locuinței minorului la mamă iar pârâtul a precizat că solicită stabilirea locuinței minorului Simineț A.-D. la acesta. Ulterior a formulat o cerere privind stabilirea locuinței minorului Simineț D.-S.-I. la tată, cerere respinsă ca tardiv formulată, așa cum s-a consemnat în încheierile de ședință din 02.10.2014 (f. 21) și 08.01.2015 (f.80).
Pârâtul-reclamant Simineț D.-A. a solicitat citarea în cauză a primarului B. L. pentru a-i achita 800.000 euro sau de a-i construi o locuință, mobilată și cu utilități și a judecătorului A. G., pentru daune morale, cereri respinse ca inadmisibile față de dispozițiile art. 501 Cod procedură civilă, după casare nefiind posibilă schimbarea obiectului cererii și lărgirea cadrului procesual cu alte părți (f.80).
În rejudecare s-au efectuat anchete sociale la domiciliile părților, a fost audiată martora O. N.-M. (f.68). Declarațiile olografe ale acestei martore, depuse la dosar de pârâtul-reclamant, nu vor fi avute în vedere, față de dispozițiile art. 16 Cod procedură civilă, care prevăd că probele se administrează nemijlocit de judecător, cu respectarea principiului contradictorialității.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamanta-pârâtă și pârâtul-reclamant sunt părinții minorilor SIMINEȚ A.-D., născut la 23 ianuarie 2008 (fila 6 dosar_ ) și SIMINEȚ D.-S.-I., născut la 20 ianuarie 2009 (fila 5 dosar_ ), minorii fiind născuți din relația de concubinaj a părților.
Prin cererea reconvențională, pârâtul a solicitat să îi fie „atribuit”minorul SIMINEȚ A.-D. arătând că are condiții corespunzătoare și reclamanta nu îl îngrijește corespunzător, fiind necesară și spitalizarea acestuia datorită neglijenței mamei, cerere precizată ca fiind cerere de stabilire a locuinței minorului la tatăl pârât-reclamant.
Din susținerile părților, anchetele sociale efectuate și declarația martorei O. N.-M., minorii locuiesc statornic cu mama acestora, reclamant-pârâtă, acesta fiind în prezent căsătorită și având alți doi copii din căsătorie (f.67).
Conform art. 260 Cod civil, copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie, precum și cu cei adoptați.
Conform art. 448 Cod civil, copilul din afara căsătoriei a cărui filiație a fost stabilită potrivit legii are, față de fiecare părinte și rudele acestuia, aceeași situație ca și aceea a unui copil din căsătorie.
Potrivit art. 496 Cod civil, copilul locuiește la părinții săi, iar dacă părinții nu locuiesc împreună și nu există un acord cu privire la locuința copilului, hotărăște instanța de tutelă.
Potrivit art. 499 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
Conform art. 99 Cod civil, starea civilă se dovedește prin actele de naștere, căsătorie și deces întocmite, potrivit legii, în registrele de stare civilă, precum și prin certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora.
Instanța constată că, deși pârâtul-reclamant arată că minorului Simineț D.-S.-I. este „copilul străin”, paternitatea minorului nu a fost contestată și nu s-a înlăturat filiația minorului față de tată.
Având în vedere dispozițiile legale susmenționte, instanța, față de concluziile anchetelor sociale efectuate atât la locuința reclamantei (f. 84-90) cât și la locuința pârâtului-reclamant precum și declarația martorei O. N.-M. (f.68), constată că nu este fondată cererea de stabilire a locuinței minorului Simineț A.-D. la tatăl pârât-reclamant.
În acest sens instanța reține din ancheta socială efectuată la locuința pârâtului-reclamant 8f.62,63), care se coroborează cu declarația martorei O. N.-M. (f.68) și planșele fotografice aflate la filele 75-80 dosarul Tribunalului pentru Minori și Familie B. faptul că, pârâtul-reclamant locuiește într-un fost canton CFR, într-un spațiu de aproximativ 9 mp. care este mobilat, unde este curent electric dar care nu are alte utilități- instalație sanitară, apă curentă, canalizare, În acest spațiu locuiește și martora împreună cu un minor. Așa cum declară martora, aduc apa cu canistra, cu bidoane.
În apropierea locuinței se află șinele de cale ferată, locuința nefiind delimitată cu gard.
Din ancheta socială efectuată la locuința reclamantei, rezultă că aceasta are o cameră, condiții slabe de locuit, are curent electric dar nu are apă curentă și grup sanitar. Reclamanta este ajutată de mama ei, care locuiește în apropiere.
Astfel, deși în ceea ce privește locuința, condițiile ce pot fi oferite de cei doi părinți sunt sensibil egale, instanța reține că, pârâtul-reclamant nu are o relație apropiată cu minorii, nu i-a vizitat decât de câteva ori, așa cum arată și martora O. N.-M., iar din procesul verbal de audiere a minorului Simineț A.-D., rezultă că acesta nu dorește să locuiască cu tatăl. Instanța reține că separarea minorului de mamă și frați, pentru a locui cu tatăl pe care îl vede destul de rar și față de care nu are o relație de atașament, ar fi contrară interesului superior al minorului.
Față de împrejurarea că în speță, nu s-a dovedit că se impune, în interesul minorului, stabilirea locuinței minorului la tată și având în vedere și principiul consacrat de dispozițiile art. 64 alin.3 din Legea nr. 272/2004 care se aplică pentru identitate de rațiune, va respinge cererea pârâtului-reclamant privind stabilirea locuinței minorului Simineț A.-D. la tată și va admite cererea precizată de reclamanta-pârâtă R.-C. C. privind stabilirea locuinței minorilor la mamă.
Instanța reține că tatăl are dreptul de a păstra legăturile personale cu minorii, conform art. 401 alin.1 Cod civil.
Față de faptul că, prezenta cerere a fost trimisă spre rejudecare în urma admiterii apelului pârâtului-reclamant potrivit art. 481 Cod procedură civilă, acestuia nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege.
În consecință, față de dispozițiile art. 529 alin. 2 din Codul civil instanța îl va obliga pe pârâtul-reclamant Simineț D.-A. să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorilor cu suma de câte 159,52 lei lunar, de la introducerea prezentei acțiuni, respectiv 12 aprilie 2013, și până la majoratul minorilor sau noi dispoziții ale instanței.
Instanța constată că, la dosarul cauzei au fost depuse de către pârâtul-reclamant extrase din publicații privind situația minorilor (f. 68-71) in dosarul Tribunalului de Minori și Familie B.) depuse la data de 09.01.2014, iar față de dispozițiile art. 89 alin.3 din Legea nr. 272/2004, pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la neglijarea sau abuzul asupra minorilor, va sesiza Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B. pentru a efectua verificările și a lua măsurile ce se impun.
Pentru aceste motive, va dispune conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamanta R.-C. C., domiciliată în comuna Feldioara, .. B., în contradictoriu cu pârâtul SIMINEȚ D.-A., domiciliat în Întorsura Buzăului, .. C., și în consecință
Stabilește locuința minorilor SIMINEȚ A.-D., născut la 23 ianuarie 2008 și SIMINEȚ D.-S.-I., născut la 20 ianuarie 2009 la mamă.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorilor SIMINEȚ A.-D., născut la 23 ianuarie 2008 și SIMINEȚ D.-S.-I., născut la 20 ianuarie 2009, cu suma de câte 159,52 lei lunar, de la introducerea prezentei acțiuni - 12 aprilie 2013- până la majoratul fiecărui minor sau noi dispoziții ale instanței, pensie de întreținere ce se indexează de drept, trimestrial, în funcție de rata inflației.
Respinge cererea reconvențională formulată și completată de pârâtul-reclamant SIMINEȚ D.-A., domiciliat în Întorsura Buzăului, .. C. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă R.-C. C., domiciliată în comuna Feldioara, .. B..
În temeiul art. 89 alin.3 din Legea nr. 272/2004 sesizează Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B. pentru a lua măsurile corespunzătoare pentru protecția minorilor, dacă există un posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente ale minorilor SIMINEȚ A.-D., născut la 23 ianuarie 2008 și SIMINEȚ D.-S.-I., născut la 20 ianuarie 2009.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică azi, 26.03.2015.
Președinte, Grefier,
A. R. V. G.-M. B.
ARV/20.05.2015
Ex.5
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 3736/2015. Judecătoria BRAŞOV | Pensie întreţinere. Sentința nr. 8112/2015. Judecătoria BRAŞOV → |
|---|
