Succesiune. Sentința nr. 853/2015. Judecătoria BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 853/2015 pronunțată de Judecătoria BRAŞOV la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 853/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 853
Ședința publică de la: 29.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. D. T.
GREFIER: C. BURGUȘ
Pe rol este soluționarea cererii de chemare în judecată având ca obiect „succesiune”, formulată de reclamantul A. I., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la C.. Av. C. O., situat în B., ., . în contradictoriu cu pârâții I. E., I. G. O., I. M., D. D. și S. D. G. toți cu domiciliul în B., ., ., județul B., D. C., cu domiciliul în B., ., județul B..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2015, acestea fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 29.01.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamantul A. I., reprezentant legal al minorului A. I. N., a chemat în judecată pârâții I. E., I. G. O., I. M., D. C. și S. D. G. solicitând instanței ca, în baza probelor administrate în cauză, să constate că minorul și pârâta S. D. G. sunt singurii moștenitori ai defunctei I. A., în calitate de descendenți, să constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de 3/32 din imobilul apartament situat în B., ., .. A, ., înscris în Cf nr._ B., nr. top_/1/a/1/1/1/1/1/2/6 și respectiv aceeași cotă din imobilul teren situat în Slatina, jud. O. și să constate că aceste cote se împart în mod egal între cei doi descendenți, să dispună ieșirea din indiviziune asupra acestor imobile prin atribuirea acestora către părțile interesate și să dispună obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul a învederat instanței că minorul A. I. N. are calitatea de descendent al defunctei I. A., decedată la data de 20.07.2007 și că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de 3/32 din imobilul apartament situat în B., ., .. A, ., înscris în Cf nr._ B., nr. top_/1/a/1/1/1/1/1/2/6 și respectiv aceeași cotă din imobilul teren situat în Slatina, jud. O..
În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 728 și următoarele C.civ.
Pârâta I. E. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active având în vedere că acțiunea a fost formulată de către o persoană străină de moștenire. Pârâta a mai arătat că defuncta a împuternicit-o să vândă cota sa din imobilul situat în B., ., ..A, ..
La data de 21 noiembrie 2012 reclamantul a depus la dosar completare de acțiune prin care a solicitat citarea în cauză, în calitate de pârât, a numitului D. D..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu raportul de expertiză nr._/2012.
Reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii acestuia de la plata taxei judiciare de timbru.
Având în vedere că nici una dintre părțile litigante nu au solicitat atribuirea bunului, Instanța, la data de 13.03.2013 a pronunțat încheierea prevăzută de art. 6735 alin., art. 673 11 C.pr.civ.
Împotriva încheierii în discuției pârâții au declarat recurs,, admis prin Decizia civilă nr. 1550/R/11.12.2013,, încheierea în discuție fiind casată, cauza fiind trimisă spre rejudecare Judecătoriei B.. Potrivit considerentelor acestei decizii instanța de control judiciar a apreciat că în cauza dedusă judecății este prioritară cercetarea legalității și temeiniciei motivului de recurs referitor la neîndeplinirea de către cererea introductivă de instanță a cerinței de legalitate referitoare la avizul Autorității Tutelare pentru promovarea sa. Astfel, chiar prin întâmpinarea depusă la dosarul primei instanțe, pârâta I. E. a invocat faptul că intimatul, minor la data deschiderii succesiunii, trebuia să exercite opțiunea succesorală prin ocrotitorul său legal, cu autorizarea autorității tutelare, potrivit art. 105, 124, 127, 147 Codul familiei, iar reprezentantul legal al minorului nu a anunțat Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei B. la introducerea acțiunii. Prima instanță a procedat la emiterea încheierii atacate, potrivit art. 673 indice 11 alin.1 C.pr.civ., fără a analiza aceste chestiuni, care țin de admisibilitatea cererii formulate.
Instanța de control judiciar a constat că reclamantul minor, reprezentat legal de tatăl său, a promovat o acțiune succesorală și o cerere de partaj a unor imobile, în masa succesorală intrând cota de 3/32, fără a atașa dovada autorizării Autorității Tutelare competente pentru promovarea acestei acțiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 108 alin.1 Codul familiei, adoptat prin Legea nr. 4/1953, aplicabil în speță, întrucât deschiderea succesiunii prin deces a avut loc la data de 20.07.2009, autoritatea tutelară este obligată să exercite controlul asupra felului în care părinții își exercită drepturile și își execută obligațiile cu privire la persoana și bunurile minorului. Autoritatea tutelară are, ca organ de decizie, atribuția de a da încuviințarea prealabilă pentru actele de dispoziție, pe care părinții urmează să le încheie în numele minorului, conform art. 129 alin.2 Codul familiei.
Or, a considerat instanța de control, că acțiunea formulată de către reclamant, prin reprezentantul său legal, are natura juridică a unui act de dispoziție, astfel încât la promovarea cererii o astfel de autorizare prealabilă trebuia atașată la dosarul cauzei, urmând ca judecătorul fondului, în prealabil analizării excepției lipsei calității procesual active a reclamantului să clarifice acest aspect.
Cu ocazia rejudecării, prin încheierea de ședință din data de 09.04.2014 în temeiul prevederilor art. 242 alin.1 pct.1 C.pr.civ. instanța a dispus suspendarea judecății.
Ca urmare a cererii reprezentantului legal al reclamantului minor cauza a fost repusă pe rol.
Prin Încheierea de ședință din data de 30.09.2014 a fost admisă cererea de abținere a d-nei judecător C. E. R., cauza fiind repartizată spre soluționare completului C19.
Prin Încheierile de ședință din data de 13.11.2014 și respectiv 11.12.2014, instanța a luat act de precizările reclamantului în privința cadrului procesual pasiv și în ceea ce privește componența masei succesorale, instanța admițând administrarea probei cu interogatoriul pârâților D. C. și D. D., proba care însă nu a mai fost necesar a fi administrată dată fiind împrejurarea că instanța, exercitându-și rolul activ în concordanță cu prevederile art.131 încercând împăcarea părților și dându-le acestora îndrumări necesare și potrivit legii privind soluționarea litigiului pe cale amiabilă, a dat părților sfaturi de împăcare, pârâții consemnând pe numele și la dispoziția reclamantului suma de 6.920,50 lei cu titlul de sultă cuvenită acestuia, încheierea unei tranzacții nefiind posibilă datorită faptului că părțile nu au reușit a se înțelege în privința cheltuielilor de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține :
Cu privire la limitele autorizării numitului A. I., în calitate de reprezentant legal al reclamantului minor A. I. N. și excepția lipsei calității procesuale active a acestuia, instanța reține următoarele:
I. A. a decedat la data de 23.07.2009 conform certificatului de deces depus la fila 7 a dosarului.
Din cuprinsul sentinței civile nr. 42/S/3 februarie 2010, pronunțate de Tribunalul Pentru Minori și Familie B., rezultă că, pe baza dispoziției directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului B. nr. 110/24.07.2009, s-a instituit măsura de protecție-plasament în regim de urgență a copilului A. I.-N. la bunica maternă I. E..
Prin sentința civilă nr. 42/S/3 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Pentru Minori și Familie B., s-a dispus reintegrarea copilului A. I.-N. în familia naturală a tatălui A. I. și delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești privind persoana și bunurile minorului către tatăl natural A. I..
Prin Încheierea din 16.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. – în calitate de instanță de tutelă - în dosar nr._, instanța a admis sesizarea formulată de petentul A. I., în numele și în calitate de reprezentant legal al minorului A. I. N., prin reprezentant convențional avocat C. O., cu domiciliul procesual ales în mun.B., ., . la acordarea autorizației instanței de tutelă pentru efectuarea de acte de dispoziție de către minorul A. I. N., petentul A. I., fiind autorizat ca, în numele și în calitate de reprezentant legal al minorului A. I. N. ( nsc. la data de 02.03.2004), să inițieze și să susțină acțiunea civilă înregistrată sub nr. ds._ al Judecătoriei B., având ca obiect dezbatere succesorală și partaj succesoral al patrimoniului defunctei I. A. ( mama minorului).
Limitele autorizării sunt următoarele:
- suma obținută cu titlu de sultă de către minor să fie depusă într-un cont bancar, la dispoziția exclusivă a minorului.
- în termen de 30 de zile de la data soluționării definitive ( irevocabile) a cauzei înregistrate sub nr. ds._ al Judecătoriei B., petentul să depună la dosar dovada operațiunii astfel cum a fost autorizată de către instanța de tutelă, sub sancțiunea aplicării unei amenzi judiciare, pentru exercitarea cu rea-credință a drepturilor procedurale.
Față de această hotărâre instanța apreciază că a fost tranșată în mod definitiv acordarea autorizației instanței de tutelă pentru efectuarea de acte de dispoziție de către minorul A. I. N..
Conforma art. 700 alin. 1 C.civ, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni, socotit de la deschiderea succesiunii.
Potrivit art. 14 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 cursul prescripției dreptului de opțiune succesorală de 6 luni se suspendă de drept cât succesibilul este lipsit de capacitate de exercițiu și nu are reprezentant legal.
Până la acest moment cursul prescripției dreptului de opțiune succesorală a fost suspendat motiv pentru care instanța nu poate reține lipsa calității procesuale active derivând din neacceptarea în termenul legal a succesiunii.
În prezenta cauză instanța reține că minorul A. I.-N., prin reprezentant legal, a acceptat tacit moștenirea rămasă de pe urma I. A. întrucât promovarea prezente acțiuni presupune indirect, dar neîndoielnic, însușirea calității de moștenitor.
Conform art. 19 din Decretul nr. 32/1954 în cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu acceptarea moștenirii va fi socotită întotdeauna ca fiind făcută sub beneficiu de inventar. Față de cuprinsul art. sus-citat instanța reține că persoanele lipsite de capacitatea de exercițiu pot accepta tacit moștenirea însă aceasta va fi socotită întotdeauna ca fiind făcută sub beneficiu de inventar chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile de formă prevăzute de lege.
Interesele reprezentantului legal al minorului nu sunt contrare intereselor acestuia din urmă în condițiile în care reprezentantul legal nu are calitatea de moștenitor al defunctei.
Pentru că dreptul de opțiune succesorală nu a fost exercitat în fața notarului public prevederile art. 105 alin. 5 din Legea nr. 36/1995 nu sunt aplicabile speței.
Pentru considerentele expuse instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâtă.
Asupra fondului cauzei:
Potrivit extrasului de carte funciară depus la dosar imobilul înscris în CF nr._ a localității B., nr. topografic_/1/a/1/1/1/1/1/2/6 este înscris pe numele defunctei I. A. care deține o cotă de 3/32 din dreptul de proprietate, I. G. O., care deține o cotă de 3/32 din imobil, D. C. care deține o cotă de 3/32 din imobil, I. M. care deține o cotă de 3/32 din imobil, D. C. și D. D. care dețin o cotă de 20/32 din dreptul de proprietate.
I. A. a decedat la data de 23.07.2009 conform certificatului de deces depus la fila 7 a dosarului.
A. I.-N. este descendentul defunctei I. A., conform certificatului de naștere depus la fila 6 a dosarului.
Pârâta S. D.-G. este fiica defunctei I. A., conform extrasului din registrul de naștere depus la fila 132 a dosarului.
Din cuprinsul înscrisului depus la fila 8 dosar rezultă că pârâta S. D. și reclamantul A. I. N. sunt unicii moștenitori ai defunctei I. A..
Pentru considerentele expuse, instanța urmează a constata că minorul A. I. N. și pârâta S. D. G. au calitatea de moștenitori legali, respectiv, descendenți de gradul I, ai defunctei I. A., decedată la data de 23.07.2009.
Față de cuprinsul cărții funciare depuse la dosar instanța urmează a constata că, în masa succesorală rămasă de pe urma defunctei I. A., a intrat cota de 3/32 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr._ a localității B., nr. topografic_/1/a/1/1/1/1/1/2/6 și că minorul A. I. N. și pârâta S. D. G. dețin câte o cotă de ½ din cota de 3/32 din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr._ a localității B., nr. topografic_/1/a/1/1/1/1/1/2/6.
Prin raportul de expertiză nr._/2012 valoarea de circulație a imobilului situat în ., . a, . a fost stabilită la suma de_ lei sau 32.341 Euro.
De asemenea, instanța a reținut împrejurarea că pârâții au solicitat ca bunul să le fie atribuit acestora, urmând a rămâne în continuare în indiviziune, urmând a plăti sultă corespunzătoare în beneficiul minorului reclamantul A. I. N., sultă care a fost plătită, la dosar fiind depus extrasul de cont care atestă plata făcută de pârâți cu acest titlu.
Conform art. 650 C.civ. Succesiunea se deferă prin lege sau testament, în cazul dat ne aflăm în fașa unei moșteniri legale, aceasta urmând potrivit art. 652 C.civ. regulile instituite de legiuitor. Părății sunt descendenți de grad I al defunctului, nu sunt nedemni, nu mai vin la moștenire în concurs cu moștenitori din alte clase, aceștia, moștenitori sesizari fiind, au acceptat pur și simplu moștenirea rămasă de pe urma defunctei mame, cotele acestea fiind predeterminate, în cazul speței fiecare moștenind în cota parte de ½ din cota de din 3/32, respectiv 3/64, potrivit art. 669 C.civ.
Conform art. 728 C.civ. nu poate rămâne în indiviziune.
Având în vedere înțelegerea părților și împrejurarea că bunul nu este comod partajabil și prevederile art. 67310 instanța admite acest capăt de cerere, urmând a dispune în sensul celor ce vor urma.
Cu privire la cererea accesorie privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată:
Reclamantul a solicitat ca instanța, reținând culpa procesuală a pârâților, să admită cererea și să dispună obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei de 6.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat achitat după cum urmează: 1700 lei onorariu avocat în fond, la primul ciclu procesual; 2500 lei onorariu avocat în recurs și 2000 lei onorariu avocat în fond, al doilea ciclu procesual.
În primul rând instanța reține că prezenta cauză nu a parcurs o judecată în fond și una în recurs în privința fondului dreptului dedus judecății, recursul vizând o încheiere judecătorească cu caracter interlocutoriu, în care primordial a fost analizată existența și limitele autorizației instanței de tutelă a numitului A. I. pentru efectuarea de acte de dispoziție de către minorul A. I. N.,recursul formulat de pârâți împotriva acestei încheierii fiind admis, iar problema litigioasă fiind tranșată ca urmare a inițiativei avute de reprezentantul legal al minorului privind obținerea acestei autorizări, demers judiciar pe care acesta ar fi trebuit a-l face în prealabil promovării acțiunii în partaj. Prin urmare, instanța nu poate reține existența „ culpei procesuale a pârâților” pentru cheltuielile generate de recursul promovat, cheltuieli care privesc onorariul achitat reprezentantului convențional în cuantum de 2000 lei. Dacă ar trebui reținută existența unei culpe procesuale, atunci instanța apreciază că aceasta aparține reclamantului și reprezentantului convențional al acestuia, asistența juridică acordată nefiind în concordanță cu principiul exercitării drepturilor procesuale cu bună credință și potrivit scopului în care au fost edictate reglementat de art. 723 C.pr.civ.
Totodată, instanța apreciază că implicit cuantumul onorariului de 2000 lei este prea mare în raport cu complexitatea și calitatea actelor procedurale pe care le-a întreprins reclamantul pentru soluționarea recursului.
De asemenea, instanța constată că în privința judecății fondului a fost perceput un onorariu în cuantum de 3.700 lei, mai mare decât însăși jumătatea cuantumului sultei. Este adevărat că procesul, ca și durată în timp, s-a extins pe o perioadă destul de îndelungată, dar aceasta a fost determinată, într-o oarecare măsură implicit de cauze inerente și străine atitudinii procesuale a pârâților, care nu puteau fi obligați a solicita ca bunul să le fie atribuit.
Se reține că după repunerea pe rol a cauzei, reprezentantul convențional al reclamantului, exceptând concluziile scrise nu a mai efectuat acte de procedură care să necesite o muncă laborioasă, precizările au fost făcute oral, iar în momentul când instanța și-a exercitat rolul activ privind împăciuirea părților mandatarul avocat a avut o atitudine neâncrezătoare în puterea de convingere a judecătorului cauzei care a reușit a da sfaturi de împăcare tuturor părților litigante, astfel că numai după două termene, pârâții au acceptat atât atribuirea bunului, plătind implicit sulta cuvenită minorului.
Prezenta acțiune nu a comportat complicații juridice majore, deoarece cota parte din dreptul de proprietate deținută de autoarea minorului era predeterminată, apărările pârâților nefiind îndreptate în nici un moment asupra contestării masei bunurilor de împărțit, valorii acesteia și/sau aceea a calității de moștenitori.
Față de aceste aspecte, instanța a apreciat că suma de 2000 lei – percepută și achitată cu titlu de onorariu avocat în fond- în al doilea ciclu procesual nu-și găsește o justificare și un fundament rezonabil din perspectiva complexității cauzei, a calității și cantității actului de justiție materializat în actele procesuale întocmite de reprezentantul convențional al reclamantului.
În soluționarea acestei cereri instanța a avut în vedere implicit calitatea reclamantului- minor reprezentat prin reprezentantul său legal. Evident în această calitate, interesele acestuia ar fi putut fi proteguite implicit prin formularea unei cereri de asistență judiciară în forma prevăzută de art. 6 lit.a din OUG 51/2008, deoarece prezentul proces de partaj nu a comportat un grad ridicat de dificultate din perspectiva instituțiilor juridice analizate, a susținerilor părților și implicit a mijloacelor de probă administrate, minorul beneficiind de ajutor public judiciar implicit prin plata onorariului cuvenit expertului.
Desigur, instanța a apreciat ca fiind justificate și potrivit muncii depuse un onorariu în cuantum de 1500 lei, până la concurența acestei sume. Având în vedere împrejurarea că componența masei bunurilor partajabile nu a fost cea indicată de reclamant, că și acesta ar fi avut posibilitatea de a avea o atitudine cooperantă în privința partajării acestui bun, că procesului de partaj succesoral și ieșirii din indiviziune în cazul dat nu poate fi reținută o culpă procesuală a pârâților, instanța, apreciind că rezultatul partajului profită tuturor coindivizarilor, cheltuielile generate urmând a fi suportate proporțional cu cota parte ideală din dreptul de proprietate deținută, bunurilor partajabile, consideră că este echitabil ca până la limita sumei de 1.000 lei aceste cheltuieli trebuie a fi compensate, urmând ca pârâții, să plătească reclamantului, fiecare în parte, suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamantului A. I., cu domiciliul procesual ales în B. ., ., la cabinet avocat C. O. în numele și ca reprezentat legal al minorului A. I. N..
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul A. I., cu domiciliul procesual ales în B. ., ., în numele și ca reprezentat legal al minorului A. I. N., în contradictoriu cu pârâții: I. E., I. G. O., I. M., D. D., S. D. G. toți cu domiciliul în B. ., ..A, . și D. C., cu domiciliul în B., . județul B. în sensul că:
Constată deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctei I. A., decedată la data de 23.07.2009.
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei I. A. se compune din cota de 3/32 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul B. ., ..A, ., înscris în CF_ B. nr. topografic_/1/a/1/1/1/1/1/2/6.
Constată că minorul A. I. N. și pârâta S. D. G. au calitatea de moștenitori legali, respectiv descendenți de gradul I ai defunctei I. A., decedată la data de 23.07.2009, fiecare în cote egale de ½ din 3/32, respectiv 3/64 .
Dispune înscrierea în CF_ B. nr. topografic_/1/a/1/1/1/1/1/2/6 a dreptului de proprietate astfel dobândit de minorul A. I. N. – în cota de 3/64 și de pârâta S. D. G. - în cota de 3/64 cu titlu de drept moștenire.
Constată că pârâții au achitat minorului A. I. N., prin reprezentantul său legal reclamantul A. I., suma de 6.920,00 lei cu titlu de sultă cuvenită acestuia, urmând ca pârâții să rămână mai departe în starea de coproprietate pe cote părți asupra imobilului, cota de 3/64 parte ce revenea minorului din dreptul de proprietate asupra imobilului în discuție urmând a se împărți pârâților (potrivit calității și ponderii cotelor de coproprietate deținute de aceștia), după cum urmează: I. G. O. cota 33/320 cu tilu de moștenire și partaj, I. M. cota 33/320 cu titlu de mostenire și partaj, D. C. cota de 33/320 cu titlu de moștenire și partaj, S. D. G. cu cota de 18/320 cu titlu de moștenire și partaj, D. C. și soțul OBRE D. cu cota de 203/320 cu titlu de drept întreținere, nuda proprietate și partaj.
Dispune înscrierea în cartea funciară a cotelor de coproprietate deținute de pârâți astfel dobândite.
În condițiile art. 274 alin.2 C.pr.civ. instanța micșorează onorariul cuvenit reprezentantului convențional al reclamantului la suma de 1500 lei, dispunând în condițiile art. 276 C.pr.civ. compensarea acestor cheltuieli cu cheltuielile făcute de pârâți, până la limita sumei de 1.000 lei, urmând ca pârâții, să plătească reclamantului, fiecare în parte, suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. D. T. C. BURGUȘ
Red. CDT/08.05.2015
9 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 852/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9015/2015. Judecătoria... → |
|---|
