Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 7007/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7007/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 12951/94/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.7007
Ședința publică din data de 27.11.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – GALAȚANU N.
GREFIER - M. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta I. C. și pe pârâtul I. Ș., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele:
- obiectul cauzei – ordonanță președințială, stadiu procesual – fond;
- Primăria orașului Voluntari a depus la data de 15.11.2013, prin serviciul de registratură al instanței, răspuns la adresa instanței;
- pârâtul a depus la data de 26.11.2013 și la 27.11.2013, prin serviciul de registratură, o cerere de suspendare a cauzei;
- reclamanta a depus la data de 26.11.2013 concluzii scrise pe excepția inadmisibilității cererii invocată de pârât prin întâmpinare iar la data de 27.11.2013 a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă.
Instanța califică susținerile reclamantei din concluziile scrise referitoare la excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București ca fiind de fapt excepția necompetenței teritoriale invocată de către reclamantă și rămâne în pronunțare pe această excepție.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 02.09.2013 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr._/303/2013, reclamanta I. C. în contradictoriu cu pârâtul I. Ș. și A. T. – Primăria Sectorului 6 București, a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună: acordarea exercițiului autorității părintești asupra minorilor I. C. M., născut la data de 22.09.2004 și I. S. M., născută la data de 18.01.2011, rezultați din căsătoria lor, exclusiv de reclamantă; restricționarea programului de vizitare a minorului I. C. M. de către tată, stabilit prin sentința civilă nr. 8560/15.10.2012, pronunțată în dosarul nr._/303/2012, în sensul în care minorul să poată fi luat de către tată numai o jumătate din vacanța de vară, respectiv numai în prima jumătate, pentru a preîntâmpina anumite acțiuni ale pârâtului în ceea ce-l privește pe minor și înlăturarea riscului de a nu mai avea timpul necesar pregătirii școlare, fără program de week-end până la data împlinirii de către acesta a vârstei de 14 ani; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arată că pârâtul a dus minorul, fără consimțământul său, într-un mediu în care nu a crescut și cu care acesta a fost obișnuit, fapt care îl poate tulbura într-o manieră ce contravine interesului superior al copilului.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 982 alin. 1,2,3 C.proc.civ.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului, proba testimonială cu 2 martori, ancheta psihologică, evaluare psihologică și audierea minorului.
În susținerea cererii, reclamanta a anexat, în copie, următoarele înscrisuri: act de identitate, sentința civilă nr. 8560/15.10.2012 și certificatul de naștere al minorului.
Prin cererea precizatoare depusă la data de 03.09.2013, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să-i predea de urgență minorul I. C. M., Abandonat la persoane cărora nu le-a fost încredințat.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca nefondată și neîntemeiată. Pe cale de excepție, pârâtul a invocat inadmisibilitatea acțiunii, precizând că instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamantă a obligației de a participa la ședința de informare privind mediere, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop. Pe fondul cauzei, în măsura în care va fi respinsă excepția inadmisibilității, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate și neîntemeiate.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205, art. 274 C.proc.civ., art. 379 C.civ. și Legea nr. 272/2004.
În dovedirea întâmpinării, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriu.
La termenul de judecată din data de 14.10.2013, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Prin sentința civilă nr. 8436 pronunțată la data de 14.10.2013 în dosarul nr._/303/2013 Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 29.10.2013 sub nr._ .
La solicitarea instanței, pârâtul a arătat că locuiește, fără forme legale, în oraș P., ., județul Ilfov.
La termenul din data de 27.11.2013, instanța a calificat susținerile reclamantei din concluziile scrise referitoare la excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 6 București ca fiind de fapt excepția necompetenței teritoriale invocată de către reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului, cu privire la excepția invocată, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 997 Cod procedură civilă, cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.
Art. 94 și 107 Cod procedură civilă, care reglementează competența materială și teritorială a instanțelor judecătorești, arată că judecătoriile judecă în primă instanță cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, iar cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Or, pentru cererea având ca obiect exercitarea autorității părintești, cum este cazul în speță, nicio dispoziție legală nu stabilește competența unei anumite instanțe, astfel încât urmează a se aplica regula generală, potrivit căreia cererea este de competența instanței în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul. Dispozitiile art. 113 pct. 2 Cod procedura civila nu sunt incidente in speta, cererea neavand ca obiect nici obligatia de intretinere si nici plata alocatiei de stat.
În prezent pârâtul domiciliază, fără forme legale, în oraș P., ., județul Ilfov, motiv pentru care instanța reține că este competentă pentru soluționarea cauzei Judecătoria Cornetu.
Prin urmare, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B. și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia necompetentei teritoriale.
Declina competenta de solutionare a cauzei ce privește pe reclamanta I. C., cu domiciliul în sector 6, București, ., .. E, . în contradictoriu cu pârâtul I. Ș., domiciliat fără forme legale în oraș P., ., J. Ilfov, in favoarea Judecatoriei Cornetu.
F. cale de atac.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 27.11.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
GALAȚANU NICOLETAMATEI G.
Red.GN/Dact.MG/2 ex/28.11.2013
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 7784/2013.... | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 337/2013.... → |
|---|
