Plângere contravenţională. Sentința nr. 2308/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2308/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 9175/94/2012
Dosar nr._
JUDECATORIA B.
Sentința civilă nr.2308
Ședința Publică din data de 15.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ALINA LOREDANA FLORESCU
Grefier C. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta T. M. în contradictoriu cu intimata I. de Politie al Județului Ilfov având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile in fond au avut loc in ședința publică din data de 08.04.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 15.04.2013 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 31.07.2012, sub nr._ petenta T. M. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ emis in data de 07.07.2012 de intimatul I. de Politie al Județului Ilfov, în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În motivarea plângerii petenta a arătat că a fost sancționata contravențional cu 200 lei pentru faptul că ar fi proferat injurii și expresii jignitoare la adresa vecinei sale G. F.. Petenta a menționat că sancțiunea aplicată este nelegală intrucit nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, nu a avut un comportament agresiv si nu a utilizat un limbaj jignitor sau vulgar. A mai arătat că sancțiunea aplicata este disproporțională cu gradul de pericol social al faptei, neținându-se seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul si de mijloacele săvârșite, de scopul urmărit si de circumstanțele personale ale sale.
În drept, au fost invocate prevederile art. 6 CEDO, art.2, art.7 din OG 2/2001 si Legea 61/1991.
În susținerea cererii petenta a depus la dosar înscrisuri, filele 4-5 si a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si martori.
Plângerea este scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar, conform art. 15 lit. i din Legea 146/1997 și art. 1 alin. 2 din OG 32/1995.
Legal citată intimata nu a depus întâmpinare, însă, la solicitarea instantei a depus la dosar documentatia care a stat la baza intocmirii procesului verbal de contraventie contestat, punctul de vedere al agentului constatator.
Instanța a încuviințat si administrat proba cu înscrisuri si proba cu martori si a dispus audierea martorului asistent, D. L., declarația fiind consemnata si atașata la dosarul cauzei(fila 29).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 07.07.2012 petenta T. M. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 200 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.3 pct.1 din Legea 61/1991, întrucât în data de 07.07.2012, ora 12:10 în timp ce se afla în curtea imobilului nr.83 din . a proferat injurii și expresii jignitoare numitei G. F., vecina sa de la imobilul cu nr. 81.
Verificând, potrivit art.34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
In prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile legii nr.61/1991 republicată au drept scop asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, cu privire la fapta reținută în sarcina petentei, instanța constată că săvârșirea acesteia a fost constatată în mod personal de către agentul constatator, acesta deplasându-se pe str. ., deoarece exista o altercație între două persoane, în cadrul căreia aceștia și-au adus injurii reciproce.
Între procesul-verbal și probele administrate în cauză există legătură, în sensul că acestea se coroborează. Potrivit art. 3, pct. 1 din legea 61/1991, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Instanța constată că, în cauza de față petentul nu a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției în condițiile art. 1169 C.civ, prezumția de care beneficiază acesta nefiind, așadar, răsturnată, din declarația martorului D. L. audiat în cauză, rezultă aceeași situație de fapt reținută mai sus, respectiv faptul că petenta a adus injurii numitei G. F. (fila 29).
Întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, instanța reține că fapta comisă de petent constituie contravenția prevăzută de articolul mai sus menționat.
Art. 4 alin 1 lit b din Legea 61/1991 prevede sancțiunea amenzii contravenționale de la 200 la 1000 de lei pentru săvârșirea contravenției de la art. 3 pct. 1 din aceeași lege.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată cu privire la sancțiunea aplicată, că amenda aplicată petentei se încadrează între limitele prevăzute de lege, fiind orientată la mimim, 200 lei, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările și de modul de comitere a faptei.
În sensul celor de mai sus, se reține pericolul faptei comise de petentă, care a tulburat liniștea publică, adresând în public injurii și amenințări vecinei sale.
Față de dispozițiile legale amintite anterior instanța urmează să rețină că sancțiunea aplicată petentei este legală.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge acțiunea formulată de petenta T. M. domiciliată în B. ., județ Ilfov în contradictoriu cu intimata I. de Politie al Județului Ilfov cu sediul în București, ., nr.7, sector 2, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de contravenție ca fiind legal si temeinic întocmit.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.04.2013.
Președinte, Grefier,
Red.jud.FAL./Tehn.CL/2 ex/05.06.2013
Dosar nr._
JUDECATORIA B.
INCHEIERE
Ședința Publică din data de 08.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ALINA LOREDANA FLORESCU
Grefier C. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta T. M. în contradictoriu cu intimata I. de Politie al Județului Ilfov având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că dosarul se afla la termenul de administrare de probe, prin serviciul registratură, la date de 08.04.2013 s-a depus la dosar dovada de îndeplinire a mandatului de aducere pricind pe martora D. L., după care,
Instanța în baza art. 104 alin 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești lasă dosarul la a doua strigare, față de lipsa părților. Se reia dosarul iar la doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Se prezintă martora D. L..
Instanța procedează la audierea martorului asistent, D. L., declarația fiind consemnată si atestă la dosar.
Instanța, față de actele si lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată si reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise, consideră necesar amânarea pronunțării, sens în care,
DISPUNE
Amână pronunțarea cauzei la 15.04.2013
Pronunțată în ședința publică azi, 08.04.2013.
Președinte, Grefier,
| ← Fond funciar. Sentința nr. 7447/2013. Judecătoria BUFTEA | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 5109/2013. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
