Plângere contravenţională. Sentința nr. 349/2013. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 349/2013 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 4023/94/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
Sentința civilă nr. 349
Ședința publică de la 28.01.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. D.-I.
Grefier: C. V.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul M. M.-Attilla în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ ILFOV având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 21.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 28.01.2013, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 03.04.2012 sub nr._, petentul M. M.-Attilla în contradictoriu intimata I. T. DE MUNCĂ ILFOV a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 16.03.2012. În motivarea plângerii contravenționale petentul a arătat că la data de 16.03.2012 fost sancționat cu amendă în cuantum de 30.000 lei întrucât au fost identificate trei persoane care desfășurau activitate, fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă, la obiectivul . Chiajna, .. 28, jud. Ilfov. A arătat petentul că la adresa indicată este edificat un . de apartamente, cu proprietari diferiți, iar agentul la întocmirea procesului-verbal nu a indicat exact apartamentul la care se lucra. A mai adăugat că la acea vreme nu a efectuat lucrări în apartamentul său, respectiv apartamentul nr.2, iar descrierea faptei în procesul verbal de contravenție este prea generală, insuficientă, fiecare apartament având un șantier individual, astfel că descrierea faptei ar fi trebuit să identifice apartamentul la care se lucra. A fost convocat de către intimată și fătă a se face referire la apartamentul său, fără a se specifica ce lucrări se efectuau, i s-a înmânat procesul-verbal contestat.
Petentul nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Cererea a fost întemeiată în drept potrivit pe disp. OG 2/2001.Petentul a depus la dosar înscrisuri (f.4-6, 42-56).
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art.15 lit.i din Legea nr.146/1997 și a timbrului judiciar conform art.1 alin.2 din OG nr.32/1995.
Intimata a depus prin serviciul Registratură întâmpinare (f.14-31) la data de 19.07.2012, prin care solicită respingerea acțiunii întrucât persoanele care prestau servicii fără contract de muncă au recunoscut acest fapt, aspect recunoscut ulterior și de către petent cu ocazia încheierii ulterioare a contractelor individuale de muncă. A mai arătat că petentul a semnat procesul-verbal fără obiecțiuni, sancțiunea fiind aplicată proporțional cu pericolul social al faptei. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În temeiul art. 167 C.pr.civ. a fost încuviințată proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonială cu martorul C. D. M., instanța apreciind necesară din oficiu și administrarea probei testimoniale cu martorul C. M. Danielș
Analizând cauza prin prisma probatoriului administrat, reține:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 16.03.2012, petentul M. M.-Attilla a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 30.000 le pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.260 al.1 lit.e din L 53/2003 republicată.
În fapt s-a reținut că la controlul efectuat în data de 13.03.2012, ora 10:00, la obiectivul șantier . Chiajna, sat R., .. 28, jud. Ilfov, au fost identificate 3 persoane care conform declarațiilor date în scris și semnate desfășurau activitate fără a avea încheiate în formă scrisă și semnate contracte individuale de muncă, potrivit art. 16 alin.1 din Legea 53/2003 republicată, respectiv numiții M. C., C. D. și C. D., iar controlul a fost finalizat în data de 16.03.2012 la sediul ITM Ilfov.
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile, procesul verbal de contravenție fiindu-i înmânat petentului la data încheierii acestuia, respectiv 16.03.2012, iar plângerea contravențională depusă la poștă la data de 30.03.2012.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerințelor legale prevăzute de art.16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Procesul-verbal a fost semnat de agentul constatator si de reprezentantul petentei.
Susținerile petentului în sensul că fapta contravențională a fost insuficient descrisă întrucât nu a fost indicat apartamentul la care lucrau cele 3 persoane, reprezintă o cauză de nulitate relativă, iar în condițiile art. 105 alin.2 C.pr.civ. nu este de natură să atragă o vătămare ce nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție întrucât în procesul verbal de control nr._/16.03.2012 aflat la filele 17-18 din dosar, proces verbal de control pe baza căruia a fost întocmit procesul verbal de contravenție și care nu a fost contestat, a fost identificat imobilul prin raportare la numărul cadastral_-C1_U2, reținându-se că proprietar este petentul.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, raportat la fapta de a primi la muncă persoane fără a fi încheiate contracte individuale de muncă, instanța constată că, prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative: 1) dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2) natura faptei, 3)natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
În cauză, nerespectarea normelor privind încheierea contractelor individuale de muncă reprezintă o faptă contravențională și nu penală, conform legii naționale. De asemenea, tratamentul sancționator s-a realizat prin aplicarea sancțiunii amenzii în cuantum de 30.000 lei, care reprezintă o sancțiune severă și care este aptă să producă anumite consecințe negative asupra petentului, având rolul de a sancționa, dar și de a preveni și descuraja recidiva în săvârșirea unor astfel de fapte contravenționale.
Astfel, prin raportare la sancțiune, instanța concluzionează că fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o „acuzație în materie penală” în sensul jurisprudenței CEDO ( Cauza P. împotriva României).
Consecințele calificării faptei drept „acuzație în materie penală” sunt: petentul se bucură de prezumția de nevinovăție iar sarcina probei incumbă autorităților statului. Însă, nici una dintre aceste garanții procesuale nu are caracter absolut, deoarece limitele până la care funcționează prezumția de nevinovăție și conținutul obligației autorităților de a suporta sarcina probei se raportează la specificul fiecărui caz în parte.
Potrivit dispozițiilor art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: … e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
În acest sens, din cuprinsul procesului verbal de contravenție, a procesului verbal de control și a anexelor sale, întocmite în prezența și semnate de reprezentantul petentei, cât și din declarațiile celor 3 persoane găsite la locul de muncă, a rezultat că acestea au prestat activitate de zugrav timp de 8 ore pe zi în perioada 12-16.03.2012 fără ca petentul să le fi încheiat contracte individuale de muncă în formă scrisă (f. 17-18, 24-26 din dosar).
Instanța urmează a înlătura declarațiile martorilor audiați în cauză, respectiv C. D. M. și C. M. D. întrucât aceștia nu au putut justifica în fața instanței în mod obiectiv de ce după ce au redactat și semnat fișa de identificare din data de 13.03.2012, orele 10:00, în sensul că prestează activitate pentru petent încă din data de 12.03.2012 ca zugrav cu normă întreagă de 8 ore pe zi fără a avea încheiat contract de muncă în formă scrisă, au revenit asupra acestor declarații în sensul că nici nu îl cunosc pe petent și nu prestau o astfel de activitate pentru acesta.
În lipsa unei justificări pentru care ambele persoane și-au schimbat declarațiile în fața instanței, acestea nu pot fi reținute. Dacă susținerile acestora în sensul că le-a fost dictat conținut fișei de identificare ar fi reale, aceștia aveau posibilitatea de a nu semna fișa de identificare, iar în cazul în care la momentul luării declarațiilor s-a fi produs un abuz din partea agenților constatatori ori din partea jandarmeriei, ar fi avut posibilitatea de a formula plângere penală ori disciplinară împotriva acestora, lucru ce nu s-a întâmplat.
Având în vedere aspectele astfel reținute, instanța apreciază că prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal nu a fost răsturnată în cauză și prin aceasta nu se încalcă proporția rezonabilă între interesul general al statului, în îndeplinirea rolului său de gardian al interesului public, de a reglementa materia contravențională, atât sub aspectul instituirii anumitor contravenții, cât și a procedurii de constatare și sancționare a acestora și interesul particular, reprezentat de interesul petentului la apărarea tuturor drepturilor personale.
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, articol care, coroborat cu art.38 alin.3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată, instanța consideră că, în cauză, se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.
Opinia instanței are la bază dispozițiile art. 20 alin.3 din O.G. 2/2001 conform cărora la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”. Astfel, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este adecvată în cauză, în condițiile în care scopul urmărit de legiuitor prin dispozițiile precizate ale art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 a fost atins.
Astfel, din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezultă că acesta a înțeles sa se conformeze dispozițiilor legale în materie și să încheie contracte individuale de muncă pentru persoanele care prestează activitate in folosul său. Astfel le-au fost încheiat contracte individuale de muncă celor trei persoane ce prestau activitate de zugrav la data de 14.03.2012, anterior încheierii procesului verbal de contravenție din data de 16.03.2012, iar acestea au fost înregistrate la I. T. de Muncă cu dată de început a activității respectiv 15.03.2012, tot anterior întocmirii procesului verbal de contravenție ( f. 27-31 din dosar).
Astfel, obiectivul normelor ce reglementează raporturile de muncă a fost atins, fiindu-le încheiate contracte individuale de muncă numiților M. C., C. D. și C. D. la data de 14.03.2012, cu începere a activității de la data de 15.03.2012, astfel încât drepturile acestora de a beneficia de vechime în muncă și dreptul de asigurări sociale a fost atins.
Față de aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 30.000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu sancțiunea avertismentului, luând în considerare și faptul că intimata nu a indicat că petentul ar mai fi săvârșit anterior astfel de fapte.
Totodată instanța atrage atenția petentului asupra pericolului social al repetării unei astfel de fapte, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale pe viitor.
Se vor menține celelalte dispoziții ale procesului verbal contestat . nr._ din data de 16.03.2012 ca fiind legal și temeinice.
De asemenea, având în vedere principiul disponibilității va lua act de faptul că părțile nu au solicitat plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. M.-Attilla - cu domiciliul ales la C. de avocatură " M. S." - sector 5, București, ., nr. 8, ., . în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCĂ ILFOV - sector 6, București, .. 6-8.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 30.000 lei aplicată prin procesul verbal . nr._ din data de 16.03.2012 cu sancțiunea avertismentului.
Atrage atenția contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandă respectarea dispozițiilor legale în viitor.
Ia act de faptul că părțile nu au solicitat plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.01.2013.
Președinte, Grefier,
S. D. I. C. V.
Red. Jud. SDI
Tehn. CV /4 ex/01.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3780/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6516/2013. Judecătoria... → |
|---|
