Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 2896/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2896/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 03-07-2014 în dosarul nr. 9256/94/2013
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2896
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03.07.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: BURCEA ALINA-LAURA
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe creditoarea . SRL și pe debitoarea . SRL, având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u..
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 26.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 03.07.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.07.2013 sub numărul_, creditoarea . SRL a solicitat instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea debitoarei . SRL la plata sumei de 30.582,34 lei cu titlu de preț al mărfurilor vândute; a penalităților de întârziere în cuantum de 0,15 % pentru fiecare zi de întârziere din suma restantă, calculate de la data scadentă a facturilor și până la plata efectivă a debitului; dobânda legală penalizatoare aferentă debitului calculată de la data ultimei plăți și până la data plății efective a debitului; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, creditoarea a arătat că între părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 2116 având ca obiect comercializarea de mărfuri, în baza căruia creditoarea a livrat marfă debitoarei în valoare de 30.582,34 lei, astfel cum rezultă din facturile fiscale emise, iar debitoarea nu a înțeles să achite sumele datorate societății creditoare.
Creditoarea a mai precizat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii, deținând o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1013 și următoarele C.proc.civ., art. 453 N.C.P.C, art. 4 din Legea nr. 72/2013 raportat la art. 3 pct. 2 ind. 1 din OG 3/2011.
În dovedirea acțiunii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus următoarele: Somație, centralizator facturi neîncasate, fișă de cont, facturile fiscale neachitate, contractul de vânzare-cumpărare nr.2116.
Deși legal citată, debitoarea . SRL nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între creditoarea S.C. AD A. T. S.R.L. și debitoarea S.C. G. S. Trade S.R.L. au existat raporturi juridice între profesioniști, concretizate prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2116/17.10.2008(f. 15-17), în baza căruia societatea creditoare a vândut marfă în valoare totală de 30.582,34 lei.
Potrivit art. 1 din contract, obiectul contractului îl constituie comercializarea produselor vânzătorului, conform anexelor, care fac parte integrantă din contract. Pentru fiecare produs, respectiv grupă de produse, care fac obiectul cererii cumpărătorului, vânzătorul emite anexe la contract concretizate în facturi.
Potrivit art. 2 din contract, vânzătorul se obligă să transmită proprietatea mărfii, iar cumpărătorul să o primească și să plătească prețul convenit la termenele și în condițiile stipulate în contract. Marfa se determină în anexele contractului prin cantitate, calitate, sortiment, specificație, caracteristici de către vânzător.
În drept, potrivit art. 1013 alin. 1 N.C.proc.civ., procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând in obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintru-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod prevăzut de lege.
Potrivit art. 662 alin. 2 N.C.proc.civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși titlul executoriu. În plus, alin. 3 al aceluiași articol dispune ca o creanță este lichidă când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui, iar potrivit alin. 4, creanța este exigibila daca obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plata.
Examinând îndeplinirea cerințelor prevăzute de textul legal sus-arătat, instanța constată că suma solicitată cu titlu de debit principal în cuantum de 30.582,34 lei reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă rezultând dintr-un înscris însușit de părți prin semnătură și ștampilare.
În primul rând, creditoarea a făcut dovada existenței unui contract încheiat între profesioniști, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2116/17.10.2008(f. 15-17), însușit de ambele părți prin semnătură și ștampilare.
Contractul încheiat între părți are ca obiect o creanță a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, obligație rezultând dintr-un contract civil.
În conformitate cu art. 662 alin. 2 N.C.proc.civ., existența creanței pretinse de creditoare în cuantumul arătat rezultă fără dubiu din facturile fiscale emise de către creditoare, în timp ce debitoarea nu a administrat nicio dovadă în sensul achitării datoriei sau în sensul stingerii acesteia într-un alt mod admis de lege.
Sub acest aspect, sunt de menționat dispozițiile art. 277 alin. 2 C.proc.civ., potrivit cărora înscrisul nesemnat, dar utilizat în mod obișnuit în exercițiul activității unei întreprinderi pentru a constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, cu excepția cazului în care legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic.
În cauza de față, instanța constată că facturile fiscale în valoare de 30.582,34 lei, depuse de către creditoare nu au fost semnate de către debitoare. Pe unele dintre ele, în schimb, s-a aplicat ștampila societății debitoare, dar toate facturile au fost emise în baza unui contract negociat și însușit de ambele părți, prin semnătură și ștampilă.
De asemenea, în temeiul art. 662 alin. 3 N.C.pr.civ., cuantumul creanței rezultă din aceleași factură fiscală, precum și din contractul încheiat între părți, astfel încât nu există niciun dubiu în privința lichidității creanței.
În privința împlinirii scadenței, se constată că potrivit art. 8 din contract, termenul de plată este de 45 de zile de la data emiterii facturii, ceea ce înseamnă că data scadenței, pentru fiecare factură fiscală, s-a împlinit anterior promovării prezentei cereri de chemare în judecată, fără ca plata debitului principal scadent să se fi efectuat.
Față de cele arătate, instanța consideră că suma solicitată cu titlu de debit principal în cuantum de 30.582,34 lei, reprezentând contravaloare marfă neachitată constituie o creanță certă, lichidă și exigibilă, care rezultă dintr-un contract încheiat între profesioniști, în timp ce debitoarea nu a administrat probe în sensul achitării integrale a datoriei sau al stingerii acesteia într-un alt mod admis de lege.
Întrucât debitoarea nu a achitat debitul la data scadenței, creditoarea a pretins plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere din suma restantă, calculate de la data scadentă a facturilor și până la plata efectivă a debitului.
Suma pretinsă cu acest titlu îndeplinește, de asemenea, cerințele impuse de art. 1013 N.C.proc.civ., întrucât reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art. 20 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 2116/17.10.2008(f. 15-17), nerespectarea obligației de plată a prețului în condițiile stabilite în contract de către cumpărător duce la plata de penalități de 0,15% din suma restantă, datorate pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit art. 21 din contract, penalitățile curg până la data plății efective, fără a fi plafonate.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1013 N.C.proc.civ., pentru aplicarea procedurii speciale a ordonanței de plată și, în consecință, va admite cererea formulată de creditoare și va obliga debitoarea să plătească creditoarei în termen de 20 zile de la comunicarea prezentei hotărâri penalități de întârziere, în cuantum de 0,15% pe fiecare zi de întârziere calculate la suma de 30.582,34 lei, de la data scadentă a facturilor până la data plății efective a debitului.
În ce privește capătul de cerere privind obligarea debitoarei la dobânda legală penalizatoare aferentă debitului de la data ultimei plăți până la achitarea efectivă a debitului, instanța va respinge acest capăt de cerere ca neîntemeiat, întrucât:
Art. 1088 C. Civ reglementează situația în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, în cuantumul convenit de părți sau în lipsă, în cel prevăzut de lege fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.
Potrivit art. 1 din OG nr. 9/2000(lege aplicabilă la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare între părți) părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești.
Astfel, având în vedere faptul că s-a stipulat în contractul încheiat între părți cuantumul daunelor moratorii, respectiv 0,15% din debit pe fiecare zi de întârziere, creditoarea nu poate solicita în același timp și dobânda legală și penalități de întârziere, pentru aceeași perioadă de timp, întrucât ar constitui o îmbogățire fără justă cauză.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 453 C.pr.civ., debitoarea urmează a fi obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea S.C. AD A. T. S.R.L., cu sediul în sector 3, București, .. 12, ., . S.C. G. S. Trade S.R.L., cu sediul în ., .. 24, județ ILFOV.
Somează debitoarea să plătească creditoarei în termen de 20 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri suma de 30.582,34 lei, reprezentând contravaloarea produselor neachitate, precum și penalități de întârziere, în cuantum de 0,15% pe fiecare zi de întârziere calculate la suma de 30.582,34 lei, de la data scadentă a facturilor până la data plății efective a debitului.
Respinge capătul de cerere privind obligarea debitoarei la plata dobânzii legale aferente debitului solicitat ca neîntemeiat.
Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 200 lei cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.
Cu drept de cerere în anulare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.07.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A.-L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./ 4 ex./09.09.2014
Comunicat părților, azi...........................Grefier,
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 1398/2014. Judecătoria BUFTEA | Actiune in regres. Sentința nr. 6901/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
