Plângere contravenţională. Sentința nr. 2134/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2134/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 05-06-2014 în dosarul nr. 5828/94/2013
Dosar nr._ SECȚIA CIVILĂ
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2134
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 05.06.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: B. A. – L.
GREFIER: D. S.
Pe rol pronunțarea cauzei civile privind pe petentul G. I.-O. și pe intimata IPJ Ilfov, având ca obiect plângere contravenționala.
Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 29 mai 2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 05.06.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 11.01.2013 sub nr._, petentul G. I.-O. în contradictoriu cu intimata IPJ Ilfov a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/10.-12.2012.
Plângerea nu a fost motivată în fapt și nici în drept.
Petentul a depus la dosar, în copie, procesul-verbal contestat, dovada de circulație, actul de identitate.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 15 lit. i din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Prin sentința civilă nr. 6243/10.04.2013 a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B., invocate din oficiu, și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată a data de 7 mai 2013 sub nr._ .
Deși legal citată, intimata IPJ Ilfov nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar: declarații tamponare și schițe, copie proces-verbal de contravenție, dovada de comunicare a procesului-verbal, fișă abateri rutiere.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 10.12.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 280 de lei (4 puncte-amendă), pentru că în data de 09.10.2012, ora 16:00, aceasta a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, iar la Km 19+500 m, a fost implicat într-un accident rutier și nu s-a prezentat în termenul de 24 de ore pentru declararea accidentului, contravenție prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. g din OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, modif. și republicată.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Conform art. 100 alin. 3 lit. g din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție neprezentarea la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulație din care au rezultat numai pagube materiale, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 79 alin. 2.
Instanța constată că petentul, în cuprinsul plângerii contravenționale a negat săvârșirea faptei contravenționale.
Din constatările personale ale agentului constatator exprimate în cuprinsul procesului-verbal, reiese faptul că petentul nu s-a prezentat la sediul poliției pentru a anunța accidentul în termenul legal de 24 de ore, constatări care se coroborează cu declarația petentului dată în fața organelor de poliție la data de 10.12.2012, ora 16:30, deci după expirarea termenului legal de 24 de ore.
Această stare de fapt conduce în mod rezonabil la concluzia că împotriva conducătorului auto s-a ridicat o acuzație bazată pe împrejurări de fapt ce necesită explicații fundamentate pe probe din partea acestuia (cauza Blum v. Austria, hotărârea din 3 februarie 2005, paragraf 28).
Prin probele propuse de petent și administrate de instanță în cursul procesului, aceasta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, nereușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Simpla afirmație că procesul-verbal este nelegal și netemeinic nu poate fi de natură a înlătura mențiunile constatate personal de agentul constatator.
Prin urmare, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 280 lei, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând cont de atitudinea petentului, având în vedere totodată și fișa de abateri rutiere depusă de intimată la dosar.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. I.-O., cu domiciliul în B., ., J. B., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 10.12.2012 în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV, cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal contestat.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
B. A. – L. D. S.
Red./Tehnored. B.A.L./ 4 ex./26.08.2014
Comunicat părților un nr. de 2 ex, azi, ……………Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4670/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 381/2014.... → |
|---|
