Pretenţii. Sentința nr. 568/2014. Judecătoria BUFTEA

Sentința nr. 568/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 12125/94/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BUFTEA

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR._/94/2013

SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 568

Ședință publică din data de 19.02.2014

COMPLETUL CONSTITUIT DIN:

P.- Tășcan A.

GREFIER- M. S. I.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul F. I., în contradictoriu cu pârât Ș. G., având ca obiect pretenții - disjuns din_ .

Dezbaterile de fond au avut loc în ședința publica de la 11.02.2014, fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data 19.02.2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 11.03.2013 sub nr._ pârâtul Ș. G., în contradictoriu cu reclamantul F. I., prin care se solicită plata a sumei de 3.400 Euro, pe care îi datorează în urma unui împrumut acordat în data de 28.11.2011, plata dobânzilor legale datorate de la data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data recuperării efective și integrale a creanței, conform dispozițiilor. art. 1586 din C. civ. și plata cheltuielilor de judecată aferente.

La data de 15.07.2013, reclamantul a depus la dosarul cauzei cerere reconvențională care a fost disjunsă de cererea inițială și înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 08.10.2013 sub nr._ și prin care solicită obligarea pârâtului Ș. G. la plata lipsei de folosința în cuantum de 6300 euro pe perioada 28.11._12, perioadă in care reclamantul a plătit leasingul lunar plus alte taxe.

În motivare, reclamantul arată faptul că la data de 28.11.2011 între părți a intervenit o Împuternicire autentificata prin încheierea de autentificare nr. 2449 din data de 28.11.2011 de către BNP „ C. I.,, prin care reclamantul a împuternicit pe pârâtul Ș. G. sa circule in tara si in străinătate, in perioada 28.11._12, cu autoturismul proprietatea sa, marca Volkswagen, tipul 3C/ AABKPXO PASSAT de culoare GRI, an fabricație 2007, înscris in circulație cu nr._, conform Certificatului de matriculare nr. BO1659624 eliberat de DRPCIV București la data de 01.06.2007.

Tot la aceeași data pârâtul, având cunoștința de faptul ca reclamantul face comerț cu autovehicule aduse din străinătate, in general din Germania, i-a propus sa îi ofere suma de 4400 euro pe care să o folosească in a achiziționa unui autovehicul din Germania pe care sa îl vândă in tara si sa împartă profitul.

Astfel, în luna ianuarie 2012, a achiziționat din Germania un autoturism marca Mercedes-Benz Vito cu suma de 4400 euro care a fost vândut ulterior cu suma de 5400 euro din care reclamantul a oprit suma de 1000 euro urmând ca de restul de 4400 euro sa mai achiziționeze un nou autoturism din Germania.

În luna aprilie 2012 a achiziționat un autoturism marca Opel Astra cu suma de 2000 euro, care a fost vândut ulterior cu suma de 3400 euro.

În luna aprilie - mai reclamantul a solicitat reclamantului Ș. G. să restituie autoturismul proprietatea sa marca Volkswagen, tipul 3C/AABKPXO PASSAT de culoare GRI, an fabricație 2007, înscris in circulație cu nr._, conform Certificatului de matriculare nr. BO1659624 eliberat de DRPCIV București la data de 01.06.2007, autoturism pe care acesta la folosit din data de 28.11.2011.

Urmare a refuzului de restituire a autoturismului, reclamantul nu a mai înapoiat pârâtului suma de bani împrumutată.

În drept, cererea este întemeiată pe prevederile dispozițiilor art. 205 – 209 C.., art. 1381 și următoarele NCcivil.

În dovedirea cererii se solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză, interogatoriul pârâtului și martori.

Reclamantul și-a precizat cererea reconvențională în sensul că solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 28.000 lei, echivalentul a 6300 euro.

Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în valoare de 1.445 lei, fila 33 în dosarul cauzei.

Pârâtul, legal citat, nu a depus întâmpinare.

Sub aspectul probațiunii, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, pentru reclamant proba cu interogatoriul pârâtului, care a fost administrat la termenul din data de 11.02.2013, și a respins proba testimonială, la data de 14.01.2014.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Prin procura autentificată sub nr. 2449 din data de 28.11.2011 de notarul C. I. (f.10-11), reclamantul F. I. l-a împuternicit pe pârâtul Ș. G. să circule cu autoturismul Volskwagen cu numărul_, în perioada 28.11._12.

La data de 29.06.2012, potrivit încheierii autentificate cu nr. 975 (f.14) de același notar public, reclamantul a revocat procura nr. 2449/28.11.2011 iar la data de 12.07.2012 a transmis pârâtului o notificare prin intermediul executorului judecătoresc (f.7) prin care i-a pus în vedere să predea autoturismul mai sus menționat.

Totodată, instanța reține că, la data de 13.07.2012 părțile au semnat un înscris prin care F. I. s-a obligat să-i restituie lui Ș. G. suma de 3400 Euro până la data de 31.12.2012 (f.15).

Prin cererea care face obiectul prezentei analize, reclamantul F. I. solicită obligarea pârâtului Ș. G. la plata sumei de 6300 Euro (_ lei) reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a autoturismului Volkswagen mai sus menționat, pentru perioada 28.11._12.

Din răspunsurile la interogatoriu (f.42) rezultă că pârâtul a folosit autoturismul reclamantului până la data primirii notificării de revocare a procurii, reclamantul însuși confirmând reluarea posesiei la data de 12.07.2012 (f.5).

Instanța reține că, prin semnarea procurii nr. 2449 din data de 28.11.2011 reclamantul a fost de acord ca pârâtul să folosească autoturismul care face obiectul acesteia, asumându-și, implicit, lipsa de folosință pe perioada cât i-a permis pârâtului să utilizeze autoturismul. Or, pentru a pretinde contravaloarea lipsei de folosință, reclamantul ar fi trebuit să fie lipsit de folosință împotriva voinței sale.

Este adevărat că natura juridică a procurii nr. 2449 din data de 28.11.2011 nu este cea a unui comodat, după cum nu este nici cea a unui contract de locațiune. Însă voința părților exprimată în acordarea și respectiv acceptarea procurii trebuie interpretată în sensul exprimării acordului asupra transmiterii folosinței autoturismului cu titlu gratuit.

Dealtfel, la data primirii notificării de revocare a procurii, pârâtul a restituit autoturismul, astfel încât reclamantul nu s-a aflat nici un moment privat de bunul său, împotriva voinței sale.

Pentru aceste motive, instanța reține că cererea de obligare a pârâtului Ș. G. la plata contravalorii lipsei de folosință este neîntemeiată și va fi respinsă în consecință, cu obligarea reclamantului F. I. la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat în cuantum de 2000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge cererea formulată de reclamantul F. I., domiciliat în B., ., ., ., județul Ilfov, în contradictoriu cu intimatul Ș. G. domiciliat în B., ., ., ., ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat în cuantum de 2000 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.02.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

TĂȘCAN A. M. S. I.

Red. Jud. TA/Tehn. MSI/4 ex/26.05.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 568/2014. Judecătoria BUFTEA