Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5034/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5034/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 10-08-2015 în dosarul nr. 12767/94/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5034
Ședința din Camera de Consiliu din data de 10.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. I.
GREFIER: D. S.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. U. A. S.A., cu sediul în București, .. 25, sector 1, în contradictoriu cu pârâta S.C. E. ROMÂNIA asigurare REASIGURARE S.A., cu sediul în ..10, Global City Business Park, Clădirea 023, etaj 4, ., și intervenientul forțat G. A., cu domiciliul în ..9, . București, având ca obiect cerere cu valoare redusă.
Cauza se judecă în Camera de Consiliu fără citare părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial, să soluționeze cauza, în baza prevederilor art 1028 C.pr.civ, rap la art 107 C.pr.civ
Instanța încuviințează pentru reclamantă, proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind în temeiul art 258 rap la art 255 C.pr.civ, că proba este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea cauzei.
În temeiul art 238 C.pr.civ, instanța estimează durata procesului la 1 lună.
Față de actele și lucrările dosarului instanța reține cauza spre soluționare
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 17.10.2014, sub nr._, reclamanta S.C. U. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta . REASIGURARE SA și intervenientul forțat G. A. a solicitat, obligarea pârâtei la plata sumei de 5640.36 lei, reprezentând debit principal, precum și la plata sumei de 169,21 reprezentând penalități de întârziere de 0,1%/zi, calculate de la data de 04.09.2014 până la data de 17.10.2014, precum și în continuare, până la achitarea integrală a debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei reprezentând contravaloare taxă de timbru și 1488 lei reprezentând contravaloare onorariu de avocat și taxe poștale.
În motivare reclamanta a arătat că la data de 01.04.2014, intervenientul, conducând autoturismul marca WV Transporter, cu nr. de înmatriculare_, asigurat la societatea pârâtă, a produs din culpa sa un accident de circulație, în care a fost avariat autoturismul marca SEAT L., cu nr. de înmatriculare_, asigurat la societatea reclamantă cu polița casco . nr._.
Reclamanta a arătat că a achitat suma de 5640,36 lei asiguratului CASCO, sumă care nu a fost achitată la rândul ei de către pârâtă reclamantei. A susținut că a depus avizarea de daună către pârâtă la data de 19.08.2014, acesta refuzând plata sumei solicitate.
Reclamanta a mai precizat faptul că valoarea penalităților până la data înaintării cererii de chemare în judecată este de 169,21 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 194 C.pr.civ, art. 1384 și urm C. civ., art 64 din Ordinul 14/2011.
Acțiunea a fost legal timbrată, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 lei fiind depusă la dosarul cauzei la f. 1.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâta și intervenientul forțat nu au depus întâmpinare sau alte înscrisuri la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 01.04.2014, intervenientul conducând autoturismul marca WV Transporter, cu nr. de înmatriculare_, a produs din culpa sa un accident de circulație în urma căruia a fost încheiat constatarea amiabilă de accident (f. 13).
Instanța reține că în urma evenimentului rutier, a fost avariat autoturismul marca SEAT L., cu nr. de înmatriculare_, asigurat la societatea reclamantă cu polița casco . nr._, în baza căreia reclamanta a întocmit dosarul de daună și a plătit despăgubirea în cuantum de 5640,36 lei astfel cum rezultă din extrasul de cont de la fila 12.
Proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, al cărui conducător auto se face vinovat de producerea accidentului, avea încheiată asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terților prin accidente la E. R. ASIGURARE REASIGURARE S.A, cu polița ./16/H16/DV, nr._, valabilă la data producerii accidentului (f. 38).
În drept, având în vedere că valoarea creanței reclamate este mai mică de 10.000 lei, reclamanta îndeplinind cerințele de formă cerute de formularul standard, precum și faptul că cererea nu se încadrează în nici o excepție prevăzută de art. 1025 alin. 3 C.pr.civ., instanța urmează să analizeze fondul cererii cu valoare redusă formulată de către reclamantă.
În continuare, instanta urmează a analiza incidența răspunderii civile delictuale, raportat la situatia de fapt dedusa judecății.
Instituția răspunderii civile delictuale este reglementată în cauză de normele juridice în vigoare la momentul producerii faptei ilicite, Noul Cod Civil, având în vedere că evenimentul rutier, s-a produs la data de 01.04.2014, ulterior
intrării în vigoare a Noului Cod civil, precum și dispozițiile art.103 din Legea nr. 71/2011, care stabilesc că obligațiile născute din fapte juridice extracontractuale se supun legii în vigoare la data săvârșirii sau producerii lor.
Potrivit dispozițiilor art. art.1357 alin.1 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Din acestei prevederi legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției persoanei cu capacitate civilă delictuală cauzatoare a prejudiciului. Pentru ca prejudiciul să fie susceptibil de reparare acesta trebuie să fie cert, ceea ce implică siguranță, atât în privința existenței, cât și a posibilității de evaluare, și să nu fi fost reparat încă.
Culpa intervenientului forțat în producerea accidentului rezultă din constatarea amiabilă încheiată, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale reglementată de art. 1.357 C.civ., conform căruia cel care cauzează un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului fiind răspunzător și pentru cea mai ușoară culpă, fapta ilicită constând în încălcarea dispozițiilor O.U.G.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Prejudiciul produs rezultă din procesul verbal de constatare a pagubelor în care s-au consemnat avariile suferite de autoturismul asigurat facultativ la societatea reclamantă, iar cuantumul pagubei a fost determinat ulterior pe baza devizului de reparații. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu există, întrucât din înscrisurile întocmite de inspectorul de daune reiese că avariile constatate la autovehiculul asigurat facultativ s-au datorat impactului dintre cele două vehicule.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 49 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, conform cărora în baza contractului de asigurare, asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, tramvaie precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil. Aceste prevederi trebuie coroborate cu cele ale art. 2.210 C.civ. care stabilesc că în limitele indemnizației plătite, asigurătorul se subrogă în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 49 din Legea 136/1995 societatea pârâtă care este asigurător RCA, este ținută să acopere prejudiciile pentru care asiguratul său răspunde în baza legii.
Așadar, având în vedere că reclamanta, în calitate de asigurător CASCO a achitat valoarea pagubei în cuantum de 5640,36 lei, în locul pârâtei, în temeiul art. 54 din Legea 136/1995 reclamanta se subrogă în drepturile propriului asigurat împotriva asigurătorului de răspundere civilă în limitele obligației acestuia.
Având în vedere că despăgubirea nu a fost plătită de asiguratorul RCA în 15 zile de la data de 19.08.2014, reprezentând data avizării scrise (f. 1), în conformitate cu dispozițiile art.64 alin. 4 din Normele de aplicare ale Ordinul CSA nr.14/2011 instanța va admite cererea, astfel cum a fost formulată, și va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5640,36 lei, reprezentând debit principal precum și la plata sumei de 169,21 lei, reprezentând penalități în procent de 0,1%/zi calculate la valoarea debitului principal, pentru perioada 04.09._14, și în continuare până la achitarea integrală a debitului principal.
Având în vedere soluția de admitere a cererii de chemare în judecată, față de culpa procesuală a pârâtei, instanța urmează să o oblige pe aceasta din urmă la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând în taxă de timbru.
Având în vedere că reclamanta nu a depus la dosar dovezi privind cheltuielile de judecată efectuate cu asistența juridică și taxele poșate în prezenta cauză, precum și faptul că art.452 C.pr.civ, stabilește că partea care solicită cheltuieli de judecată trebuie să facă dovada acestora, instanța va respinge capătul de cerere privind cheltuielile de judecată având ca obiect onorariu de avocat și taxe poștale, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. U. A. S.A., cu sediul în București, .. 25, sector 1, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/_/2004, CUI R_, în contradictoriu cu pârâta S.C. E. ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A., cu sediul în ..10, Global City Business Park, Clădirea 023, etaj 4, ., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI RO_ și intervenientul forțat G. A., cu domiciliul în ..9, ., . București.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 5640,36 lei, reprezentând debit principal, a sumei de 169,21 lei, reprezentând penalități în procent de 0,1%/zi calculate la valoarea debitului principal, pentru perioada 04.09._14, și în continuare până la achitarea integrală a debitului principal.
Obligă pârâta la plata către reclamantă, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat și taxe poștale, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.08.2015.
P. Grefier
G. I. D. S.
Red.tehnored.G.I./5 ex.
Comunicat părților, 3 ex., azi, 13.08.2015
Grefier,
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6075/2015. Judecătoria BUFTEA | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5428/2015. Judecătoria... → |
|---|
