Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 9007/2015. Judecătoria BUFTEA

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art 396 C.pr.civ, a amânat pronunțarea la data astăzi 08.12.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată:

Prin cererea de înregistrată pe rolul instanței la data de 16.07.2015 sub nr._, creditoarea S.C A& N C. G. INVEST S.R.L. în contradictoriu cu ., emiterea unei ordonanțe de plată și obligarea debitoarei la plata creanței în cuantum de_.43 lei, reprezentând debit principal, reprezentând debit principal restant, precum si obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,1% pe fiecare zi, calculate asupra debitului restant, de la data de 01.06.2015 si pana la achitarea efectiva cu cheltuieli de judecata.

În motivare creditoarea a arătat că intre parti au fost incheiate doua contracet de prestari servicii privind executarea unor lucrari de construire, respectiv contractul nr 6210/06.06.2014 cu o valoare de_,34 lei, 6948/25.06.2015 cu o valoare de_,04 lei.

Reclamanta a sustinut ca ulterior, in baza acordului partilor s-a renuntat la anumite categorii de lucrari, reducandu-se de asemenea unele contributii sociale obligatorii catre stat, astfel ca valoarea totala a celor doua contracte, ajungand la suma de_.46 lei inclusiv TVA, aceats valoare regasindu-se la pct 4.4 din procesul verbal de receptie intocmit la terminarea lucrarilor nr 78/29.04.2015.

Totodata, reclamanta a mai sustinut ca a executat lucrarile contractate, receptia fiind realizata fara obiectiuni, astfel ca a emis mai trei facturi fiscale, in valoare totala de_,46 lei, parata achitand partial debitul consemnat in cuprinsul acestora desi facturile fiscale emise i-au fost comunicate la data de 15.04.2015, si receptia lucrarilor a fost efectuata fara obiectiuni, debitoarea a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile.

Mai mult decat atat, creditoarea a sustinut ca a somat debitoarea in vederea achitarii debitului restant, aceasta comunicând la data de 29.05.2015 un raspuns care confirma caracterul cert al creantei solicitate, prin adresa transmisa, debitoarea sustinand ca a efectuat plata unei facturi integral iar a facturii fiscale nr 119/15.04.2015 partial, ramanad neachitata suma solicitata prin prezenta actiune.Cu privire la suma ramasa neachitata, parata afirmand in adresa sus mentionata ca aceasta va fi achitata la momentul la care va avea disponibil, insa creditoarea a precizat ca in contractul incheiat partile nu au convenit conditionarea platii de alocatia fondurilor bugetare.

Cu privire la capatul de cerere referitor la obligarea paratei la plata penalitatilor de intarziere, reclamanta a sustinut ca acestea sunt datorate, in temeiul art 6210 /06.06.2014, avand o valoare de 0,1% pe fiecare zi, calculate asupra platii neefectuate, daca debitoarea nu isi onoreaza obligatiia d eplata in termen de 30 zile de la incheierea procesului verbal de receptie a lucrarilor.

Sustinand ca in prezenta cauza creanta solicitata are caracter cert lichid si exigibil, creditoarea a solicitat admiterea cererii si emiterea uneo ordonante de plata prin care parata sa fie obligata la plata debitului restant neachitat in cuantum de_,43 lei si penalitati de intarziere in cuantum de 0,1% pe fiecare zi, calculate asupra debitului restant, incepand cu data de 01.06.2015 si pana la plata efectiva.

Totodata a solicitata si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1014-1024. din NCPC si art 1521-1526 C.civ.

Acțiunea a fost legal timbrată, dovada achitării taxe judiciare de timbru în cuantum de 200 lei fiind depusă la dosarul cauzei la fila 3.

În probațiune reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, anexând cererii, un set de înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, respectiv filele 11-70

La data de 25.11.2015, debitoarea a formulat intampinare prin care a solicitat in esenta respingerea cererii creditoarei sustinand ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art 1013 si urm C.prciv, intrucat creanta solicitata nu are un caractere cert lichid si exigibil.

In acest sens, parata a sustinut ca intre parti au fost incheiate doua contracte de lucrari, respectiv contractul cu nr 6210/06.06.2014 cu o valoare de_.34 lei si contractul cu nr 6948/25.06.2014 cu o valoare de_.7 lei.

Valoarea acestor contracte, fiind redusa, astefl cum a sustinut si reclamanta la suma de_.46 lei conform pct 4.4 din procesul verbal de receptie a lucrarilor.Recalamanta a emis trei facturi fiscale, pe care le-a achiat partial. Cu privire la facturile fiscale emise, parata a sustinut ca valoarea totala a facturilor fiscale nr 106/10.12.2014 si 119/15.04.2015 depasesc valoarea contractului nr 6210/10.06.2010 chiar si fara a lua in considerare reducerea de pret convenita, motiv pentru care a decis sa stopeze efectuarea platilor, existand deja posibilitatea sa fi achitat o suma mai mare.

Pe de alta parte, debtitoarea a ssutinut ca pentru dovedirea asa zisei creante este necesara efectuarea unei expertize judiciare contabile, care este incompatibila cu procedura ordonantei de plata.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt,

Reclamanta, în calitate de prestator și pârâta în calitate de achizitor au încheiat contractul de lucrari nr 6210/06.06.2014 (f.12-24), avand ca obiect reabilitarea termica a blocului de locuinte D5 . valoarea totala la suma de_,11 lei fara TVA (art 5 din contract) Prin art 12.2 din contract partile au convenit ca neachitarea facturilor fiscale emise in termen de 30 zile de la expirarea perioadei prevazute la art 18.2, conduce la plata de penalitati de intarziere in cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere.Prin art 18.1 din contract partile au convenit ca achizitorul este obligat sa achite ultima factura, in cuantum de 100% din valoarea contractului dupa incheierea procesului verbal de receptie a lucrarilor, iar conform dispozitiilor art 18.5 partile au convenit ca plata facturii finale se efectueaza dupa verificarea si acceptarea situatiei de plata definitive de catre achizitor, dupa admiterea receptiei si terminarea lucrarilor.

Instanta retine ca partile au incheiat si contractul de lucrari nr 6948/25.06.2014 (f. 25-35) avand ca obiect reparatii capitale la acoperisul blocului de locuinte D5 ., . valoarea totala de_,47 lei fara TVA ( art 5 din contract)

Partile au incheiat procesul verbal de receptie a lucrarilor nr 78/29.04.2015 (f. 40-41) din care rezulta ca receptia a fost admisa fara obiectiuni.La art 4.4. din procesul verbal de receptie a lucrarilor, partile au convenit ca valoarea totala a lucrarilor efectuate in baza contractelor enuntate anterior este de_,46 lei.

In derularea acestor contracte, reclamanta a emis factura fiscala nr 119/15.04.2015 (f. 11)cu o valoarea de_.77 lei, privind contractul nr 6210/06.06.2014 (f.11), factura nr 120/15.04.2015 cu o valoare de_.23 lei privind contractul nr 6948/25.06.2014 si factura fiscala nr 106/10.12.2014 cu o valoare de_.46 lei privind contractul nr 6210/06.06.2014 (f.42), facturi ce cumuleaza un debit total in cuantum de_.46 lei cu tva inclus.

Din sustinerile ambelor parti coroborate cu extrasele de cont aflate la filele 43,44 din dosar, rezulta ca debitoarea a achitat integral factura nr 106/10.12.2014 si factura fiscala nr 120/15.04.2015. Cu privire la factura fiscala nr 119/15.04.2014, instanta retine ca parata a efectuat o . plati partiale, ramanand un rest neachitat in cuantum de_.43 lei astfel cum rezulta din sustinerile ambelor parti coroborate cu extrasele de cont aflate la fila 56 din dosar si ordinele de plata aflate la fila 57 din dosar.

Prin adresa nr 7378/29.05.2015, emisa de parata si comunicata reclamantei, debitoarea a confirmat ca a ramas neachitat un rest in cuantum de_,43 lei, suma despre care a sustinut ca a fost solicitata MDRAP prin adresa nr 5885/04.05.2015. Prin aceeasi adresa debitoarea a informat creditoarea ca restul ramas neachitat va fi achitat la momentul la care MDRAP va transfera in contul sau suma respectiva, sustinand ca nu dispune de fonduri suficiente (f.55)

Desi parata sustine ca valoarea facturilor nr 119 si 120 depaseste valoarea contractului nr 6210/06.06.2014, aceasta sustinere este lipsita de fundament in conditiile in care prin art 4.4 din procesul verbal de receptie nr 78/29.04.2015, aflat la fila 40-41 din dosar,partile au convenit valoarea totala a ambelor contracte la valoarea de_,46 lei fara a se preciza modalitatea de repartizare a sumei cu privire la cele doua contracte. Totodata instanta are in vedere ca parta recunoaste faptul ca prin procesul verbal de receptie s-a convenit reducerea valorii initiale a celor doua contracte de la valoarea de_.04 lei la valoarea de_,46 lei.

Mai mult decat atat, instanta constata ca parata a achitat integral debitele consemnate in cuprinsul facturilor fiscale nr 106 si 120 emise in derularea acestor contracte. In ceea ce priveste debitul ramas neachitat in cuantum de_,43 lei in baza facturii fiscale nr 119/15.04.2015, instanta constata ca desi prin intampinare parata contesta existenta acestui debit, sustinerile sale nu sunt intemeiate, intrucat valoarea totala a celor trei facturi fiscale emise este de_,46 lei reprezentand valoarea stabilita de parti pentru executarea lucrarilor din cele doua contracte incheiate, astfel cum este mentionata in procesul verbal de receptie nr 78/29.04.2015 .Pe de alta parte, instanta constata ca parata a efectuat o plata partiala a facturii fiscale nr 119/15.04.2015 la data de 20.05.2015 conform ordinelor da plata aflate la fila 57 din dosar, aceasta recunoscand prin adresa nr 7378/29.05.2015 existenta debitului neachitat in cuantum de_.43 lei, sustinand ca va efectua plata la momentul la care va avea fonduri.

Totodata, instanta are in vedere faptul ca parata nu a contestat existenta adresei nr 7378/29.05.2015 (f.54-55), motivele invocate limitandu-se la valoarea totala a celor doua facturi raportat la contractul in baza caruia au fost emise, aceasta nefacand nici o referire cu privire la adresa depusa de reclamanta.

Pe cale de consecinta, in conditiile in care valoarea totala a celor trei facturi fiscale anterior mentionate totalizeaza valoarea convenita de parti, parata a efectuat o plata partiala si a recunoscut existenta debitului ramas neachitat conform celor sus mentionate, instanta retine ca parata si-a insusit existenta creantei solicitate.

În drept, potrivit art. 1.013 C.pr.civ. procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinat potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Din analiza art 1013 C.pr.civ, rezultă că procedura ordonanței de plată, presupune, pe lângă condițiile generale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție, îndeplinirea unor condiții speciale, respectiv creditorul trebuie să aibă o creanță a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani, creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, iar dovada acesteia se face numai prin înscrisuri, creanța trebuind să rezulte dintr-un contract, ce poate avea ca obiect prestarea unor servicii, furnizarea unor bunuri.

Instanta are in vedere prevederile art. 1.270 C.civ. care consacră principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), in conformitate cu care: “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, precum si dispozitiile art. 1.170 „părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale”. Rațiunea textelor citate constand în asigurarea stabilității si siguranței raporturilor juridice generate de actele juridice.

Totodată, instanța are in vedere că, în temeiul dispozițiilor art. 1516 alin. 1 C.civ.,creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar potrivit art. 1350 alin. 2 C. civ. atunci când fără justificare o partea unui contract nu își îndeplinește această îndatorire (respectiv obligațiile pe care le-a contractat), ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 1548 C. civ., culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.

Sintetizând dispozițiile legale enunțate, instanța reține că, în materie contractuală, sarcina probei este împărțită între creditor și debitor, în sensul că reclamantul are sarcina de a proba existența convenției și executarea propriilor obligații, moment în care se prezumă faptul neexecutării culpabile din partea debitorului, care poate proba contrariul, fie prin actul juridic al plății sau o altă modalitate de stingere a obligațiilor reglementată de lege, fie caracterul neculpabil al neîndeplinirii obligațiilor conținute de contract, prin intervenirea unui caz fortuit sau de forță majoră.Indeplinirea obligatiilor de catre reclamanta este confirmata prin procesul verbal de receptie a lucrarilor nr 78/29.04.2015, care este semnat de comisia de receptie (f.40-41). Mai mult decat atat instanta are in vedere faptul ca prin intampinarea formulata parata nu a contestat executarea lucrarilor efectuate de reclamanta in temeiul contracetelor incheiate de parti

Extinzând prin asemănare, definiția noțiunii de creanță certă aplicabilă în materia executării silite, astfel cum este prevăzută de art 663 alin.2 C.pr.civ, în conformitate cu care o creanță poate fi considerată certă în măsura în care existența ei este neîndoielnică și rezultă din contract, instanța reține că reclamanta a făcut dovada unei creanțe certe întrucât aceasta este prevăzută în conținutul facturii fiscale nr 119/15.04.2015, ce a fost acceptata la plată de pârâta, astfel cum rezulta din adresa nr 7378/29.05.2015 (f.54-55), platile partiale efectuate (ordin de plata fila 57) si valoarea totala convenita conform procesului verbal de reecptie (f.40-41)

De asemenea, creanța este și lichidă - cuantumul acesteia rezultând din conținutul facturii fiscale anterior menționate si din adresa nr 7378/29.05.2015 (f.54-55) . Exigibilitatea creanței solicitate rezultă din dispozitiile art 12.2 si art 18 din contract, respectiv in termen de 30 zile de la incheierea procesului verbal de receptie a lucrarilor

În concluzie, constatând că reclamanta deține împotriva pârâtei o creanță certă, lichidă și exigibilă constând în obligația pârâtei de a achita o sumă de bani, instanta, va admite capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata debitului restant și pe cale de consecință, va obliga pârâta să achite reclamantei suma de_,43 lei, reprezentând debit neachitat în baza facturii fiscale nr 119/15.04.2015.

Cu privire la capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata penalitatilor de intarziere, instanța are în vedere că obiectul obligației constă în plata unei sume de bani și în cauză este un litigiu între profesioniști, motiv pentru care constată că pârâta este de drept în întârziere, conform prevederilor art. 1523 alin 2 lit. d C.civ..

Conform prevederilor art.1535 C.civ, neachitarea facturilor fiscale la scadență, conferă creditorului dreptul la daune interese moratorii, de la scadență și până în momentul plății în cuantumul convenit de părți, sau în lipsă în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.

Întrucât părțile au făcut dovada unei clauze penale convenite, instanța constată că reclamanta este îndreptățită la plata penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,1% pe fiecare zi, calculate confor art 12.2 din contractul nr 6210/06.06.2014, asupra debitului principal, de la scadență, respectiv de la data de 30.05.2015, reprezentand 30 zile de la data incheierii procesului verbal de receptie a lucrarilor nr 78/29.04.2015 si până la momentul plății efective.

Pentru aceste considerente, instanța va admite capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalitatilor de intarziere și va obliga pârâta la plata către reclamantă a penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,1% pe fiecare zi calculate asupra debitului principal datorat de la data de 30.05.2015 si pana la data platii efective.

În baza art. 1022 alin 3 C.proc.civ. instanța va stabili pentru debitor un termen de plată de 30 zile de la data comunicării hotărârii ce conține ordonanța de a plăti suma de mai sus, apreciind că acesta este suficient față de cuantumul sumei ce urmează a fi plătită.

Referitor la capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, potrivit art. 453 alin. (1) C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Având în vedere soluția de admitere a cererii de chemare în judecată, față de culpa procesuală a pârâtei, instanța urmează să o oblige pe aceasta din urmă la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, constând în taxă de timbru.

In ceea ce priveste suma solicitata cu titlu de cheltuieli privind asistenta juridica efectuata in cauza de reclamanta in cuantum de 5000 lei, instanta are in vedere dispozitiile art 452 C.pr.civ in conformitate cu care partea care pretinde cheltuieli de judecata trebuie sa faca in conditiile legii dovada existentei si intinderii acestora cel mai tarziu pana la data inchiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Totodata instanta are in vedere si dispozitiile art 394 alin 3 C.pr.civ,in conformitate cu care după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.

Din economia dispozitiilor legale sus mentionate, rezulta ca dovada privind cheltuielile de judecata trebuie efectuata de partea care le solicita cel mai tarziu pana la momentul inchideri dezbaterilor asupra fondului cauzei. Ori, in prezenta cauza, reclamanta a depus la dosarul cauzei dovada cheltuielilor de judecata privind asistenta juridica efectuata in cauza dupa inchiderea dezbaterilor si retinerea cauzei spre solutionare.

In aceste conditii, instanta va respinge cererea reclamantei privind obligarea paartei la plata cheltuielilord e judecata in cuantum de 5000 lei, reprezentând contravaloare onorariu de avocat ca neintemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de creditoarea S.C A& N C. G. INVEST S.R.L. sector 3, București, ., nr. 8, ., . în contradictoriu cu . sediul în com. S., ., nr. 49, J. ILFOV.