Plângere contravenţională. Sentința nr. 8276/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8276/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 23-11-2015 în dosarul nr. 8275/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Sentința civilă nr. 8276
Ședința publică din data de 23.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. I.
Grefier: M. A.
Pe rol soluționarea cererii de cererii formulată de petentul N. G. A. în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV - având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art 396 C.pr.civ, a amânat pronunțarea la data astăzi 23.11.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea de înregistrată pe rolul instanței la data de 02.02.2015 sub nr._ petentul N. G. A. în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV a solicitat, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 29.01.2015, exonerarea de sanctiunile contraventionale aplicate .
În motivare petentul a învederat instanței că la data de 29.01..2015, se deplasa cu autoturismul marca Dacia 1310, cu numarul de inmatriculare_, pe DN1 A, oras B., si a fost sanctionat contraventional.
Petentul a susținut că a oprit autovehiculul pentru a rezolva o problemă personală, ulterior s-a asigurat în oglinda retrovizoare și a semnalizat că urmează să intre în trafic, susținând că odată cu el s-au uitat în oglinda retrovizoare și alte trei persoane care se aflau în autovehicul. Petentul a precizat că echipajul de poliție se fala în spatele său, la aproximativ 300 m, aceștia au accelerat și i-au făcu semn să oprească, fiindu-i solicitate actele pentru control de către agentul rutier. În acest context, petentul a susținut că a prezentat trusa medicală, care era în termen de valabilitate, centurile de siguranță fiind puse .
Petentul a susținut că fapta contravențională constând în aceea că nu s-a asigurat, nu reflectă realitatea, fiind reținută cu rea credință de agentul constatator.
Cu privire la mentiunile specificate la rubrica corespunzătoare în procesul verbal de contravenție, petentul a precizat că acestea nu reprezintă opinia pe care a exprimat-o în condițiile în care a semnat procesul verbal de contravenție fără să îl citească, nemaifiind anterior sancționat contravențional.
In drept, au fost invocate dispozitiile OG 2/2001, OUG 195/2002.
Cererea a fost legal timbrată, potrivit art. 19 din O.U.G. 80/2013, dovada achitării taxe judiciare de timbru în cuantum de 20 lei fiind depusă la dosarul cauzei.
În dovedirea cererii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, atașând cererii copii certificate pentru conformitate cu originalul chitanta, carte de identitate procesul verbal de contraventie (f.6-8), precum si incuviintarea probei testimoniale.
La data de 17.04.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare (filele 20-21), în care a arătat că situația prezentată de petent nu corespunde realității, întrucât petentul a fost sancționat contravențional pentru faptul că la data de 29.01.2015, a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ în localitatea B. și nu a acordat prioritate de trecere autoturismelor, nu a purtat centura de siguranță și nu este dotat cu trusă medicală.
Intimata a învederat instanței că încadrarea juridică a faptei contravenționale este art 100 alin.3 lit b, 108alin 1 lit a pct 3 si art 100 alin 1 pct 13 OUG 195/2002, întocmindu-se procesul verbal de contravenție CP nr._, care a fost încheiat cu respectarea tuturor cerințelor legale prevăzute de art 16 și 17 din OG 2/2001.
Intimata a mai susținut că in speta contravenția reținută în sarcina petentului a fost constată în mod direct de către polițist, nefiind obligatorie constatarea acesteia cu aparatura omologata si verirficata metrologic, cum este in cazul contraventiilor referitoare la depasirea vitezei de deplasare.
Pe cale de consecință, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001, OUG 195/2002.
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 18.09.2015, părțile au lipsit instanța a încuviințate proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, iar pentru petent proba testimonială cu martorul P. M. A..
La termenul de judecată din data de 13.11.2015, față de lipsa martorului, instanța a constatat imposibilitatea administrării acestei probe, acordat părților cuvântul pe fond și a reținut cauza spre soluționare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 29.01.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei si avesrtisment și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, deoarece la data de 29.01.2015, ora 15:30, pe DN 1ª, a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, peplasându-se către București și la plecarea de pe loc, nu a acordat prioritate de trecere celorlalte autovehicule care circulau pe sens, nu purta centura de siguranță și autovehiculul nu era dotat cu trusă medicală(f.6).
Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001.
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în analiza recursului în interesul legii, astfel cum rezultă din decizia nr. XXII din 19.03.2007,cazurile în care este atrasă nulitatea actului necondiționat de existența unei vătămări sunt imperativ și limitativ prevăzute de art 17 din OG 2/2001, astfel că se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act fiind sancționată cu nulitatea relativă virtuală, ce trebuie analizata prin raportare la dispozitiile art 175 C.pr.civ.
Prin urmare, analizând conținutul procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța constată că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute imperativ de art 17 din OG 2/2001. Apărarea petentului prin care susține necesitatea anulării procesului verbal de contravenție pentru faptul ca nu i s-a adus la cunostinta dreptul de a formula obiectiuni, nu poate fi primită, întrucât necesitatea precizării acestor date în cuprinsul procesului verbal este prevăzută de art 16 OG 2/2001, ceea ce atrage sancțiunea nulității relative ce trebuie analizata în conformitate cu dispozițiile art 175 Cod procedură civilă, care impun anularea actului doar în condițiile în care partea care o invocă dovedește o vătămare prin încheierea actului în această modalitate, vătămare ce nu a fost dovedită de petent în prezenta cauză. Mai mult decat atat, prin formularea plangerii contraventionale, petentul are ocazia de a formula toate obiectiunile pe care le apreciaza ca fiind necesare, acestea urmand a fi analizate de instanta sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contraventie.Pe de alta parte, susținerile petentului în conformitate cu care mențiunile specificate în cuprinsul procesului verbal de contravenție nu îi aparțin, fiind consemnate în mod unilateral de agentul constatator, nu pot fi primite, în condițiile în care acesta se prevalează de propria culp, având posibilitatea de a citi actul anterior semnării.
In conformitate cu prevederile art 16 din OG 2/2001, instanta constata ca procesul verbal de contraventie trebuie sa contina indicarea actului normativ prin care se sanctioneaza contraventia. Asadar, pe langa descrierea faptei este necesar ca agentul constatator sa realizeze incadararea juridica a starii de fapte expuse. In prezenta cauza agentul constatator a indicat ca temei juridic al faptei contraventionale dispozitiile art. 101 alin. 3 lit. c) din O.U.G. 195/2002 „(3) **) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: c) neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept;” art 108 alin1 lit a pct 3 OUG 195/2002 „(1) ***) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: 3. nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz;” si art 100 alin 1 pct 13 OUG 195/2002 „ (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 13. *) conducerea unui autovehicul și tractor agricol sau forestier care nu este dotat cu trusă medicală, triunghiuri reflectorizante și stingător pentru incendii, omologate.”
În ceea ce privește temeinicia actului contestat, instanța reține că procesul verbal de constatare a contravenției nu este o probă absolută, ci aceasta poate face dovada până la proba contrarie, petentul fiind acela care, având sarcina probei poate să dovedească cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor cuprinse în actul contestat. În acest sens instanța constată că pe parcursul judecății petentul nu a făcut în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt, decât cea menționată în cuprinsul procesului verbal contestat, sau dovada realității celor susținute în plângerea contravențională, deși în lumina dispozițiilor art 249 C.pr.civ. sarcina probei îi incumbă acestuia.
Procesul verbal de constatare a contravenției, creează o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, care în speță se bazează pe aspectele constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator. Această prezumție fiind relativă, petentul, cu respectarea condițiilor procedurale o poate răsturna prin proba contrară, ceea ce în cauză nu s-a realizat.
Este adevărat că petentul beneficiază de garanțiile în materie penală, consacrate de art 6 CEDO, întrucât fapta reținută în sarcina sa poate fi calificată ca aparținând materiei penale, prin aplicarea criteriilor E. pe care Curtea de la Strasburg le-a instituit, în special cele referitoare la faptul că prin sancționarea ei se urmărește protecția unui interes general și sancțiunea aplicată are un caracter preventiv și represiv.
Respectarea prezumției de nevinovăție a petentului inclusiv sub aspectul inversării sarcinii probei, în sensul că aceasta revine intimatei, nu este de natură ca prin simpla invocare să ducă la anularea procesului verbal și nu se opune instituirii prezumției privind legalitatea și temeinicia procesului verbal atât timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere dreptului său la apărare ( Hot. A. contra Romaniei).
Mai mult, potrivit legiuitorului intern OG 2/2001 se completează cu regulile codului de procedură civilă care, la art 249 prevede că cel care face o afirmație trebuie să o dovedească.
Chiar și în cazul concret în care făcând aplicarea art 11 și 20 din Constituție în vederea aplicării principiilor prevăzute de art 6 din CEDO în materie penală, aceasta nu conduce la aplicarea automată a dreptului procesual penal prevăzut de legea internă în cauza concretă dedusă judecății, ci aplicarea codului de procedură civilă și a garanțiilor instituite de jurisprudența CEDO care nu se opun aplicării prezumției privind legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție cu respectarea condițiilor anterior menționate.
Având în vedere că în speță petentul a avut ocazia să dovedească netemeinicia celor constatate în procesul verbal de contravenție, dreptul său la apărare a fost respectat, astfel că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, potrivit art 21 alin.3 din același act normativ, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Sub acest aspect, instanța constată că sancțiunea contravențională a fost corect individualizată, fiind aplicată sancțiunea minimă prevăzută de art 100 alin.3 lit c din OUG 195/2002 si avertisment pentru faptele prevăzute de art 108 alin 1 lit a pct 3 OUG 195/2002 si art 100 alin 1 pct 13 OUG 195/2002.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea contravențională și va menține procesul verbal de contravenție . nr._/29.01.2015, emis de intimată, ca fiind legal și temeinic întocmit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul N. G. A. domiciliat în B., ., nr. 2, J. ILFOV în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI ILFOV cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal contestat . nr._/29.01.2015 emis de intimată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. I.M. A.
Red. G.I.
Tehn. M.A.
4 ex./15.12.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8368/2015. Judecătoria BUFTEA | Actiune in regres. Sentința nr. 8129/2015. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
