Plângere contravenţională. Sentința nr. 9342/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9342/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 18-12-2015 în dosarul nr. 9342/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
Sentința civilă nr. 9342
Ședința publică din data de 18.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. I.
Grefier: M. A.
Pe rol soluționarea cererii de cererii formulată de petentul Țigănișteanu A. - în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov - având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera,în temeiul art 396 C.pr.civ, a amânat pronunțarea la data astăzi 18.12.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată:
I. Prin cererea de înregistrată pe rolul instanței la data de 20.04.2015 sub nr._, petentul Țigănișteanu A. - în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov a solicitat, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/19.03.2015
În motivare petentul a invederat instantei că la data de 17.03.2015 de la ora 18:00 la ora 20:00 a tăiat lemne în curtea sa la o distanță de aproximativ 15-20 m față de locuința vecinei sale V. N. M..Când mai avea trei lemne de tăiat vecina sa a ridicat capul peste gard și i-a făcut semn să înceteze, însă nu a oprit imediat moto ferăstrăul întrucât în aproximativ 5 minute termina munca, urmând să discute cu vecina sa, dar aceasta plecase.
La scurt timp, în jurul orei 20:00 a venit un echipaj de poliție, care nu s-au prezentat, dar l-au amenințat că va plăti o amendă de 1000 lei, pentru faptul că a tulburat liniștea publică prin tăierea lemnelor. În acest sens, petentul a arătat că nu era obligat să păstreze liniștea publică decât în intervelul orar 22:00-8:00 și 13:00-14:00 și întrucât agenții constatatori nu cunoșteau legea care îi interzice tăierea lemnelor la ora respectivă a fost nevoit să plece și să le spună agenților constatatori că este păcat de uniforma pe care o poartă, însă această afirmație nu poate fi considerată o jignire.
Petentul a susținu că nu i s-a solicitat să se legitimeze, agenții constatori nu au întocmit procesul verbal la fața locului, ulterior găsind în cutia poștală două procese verbale de contravenție.
In drept au fost invocate dispoztiile legii 61/1991, OG 2/2001.
Acțiunea a fost legal timbrată, dovada achitării taxe judiciare de timbru în cuantum de 20 lei fiind depusă la dosarul cauzei.
În dovedirea pretențiilor sale, petentul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu un martor și a probei cu înscrisuri, anexând plângerii un set de înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 4-6).
La data de 16.10.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus inscrisuri, respectiv punct de vedere agent constatator(filele 17-18).
La data de 06.11.2015, intimata a depus la dosarul cauzei înscrisuri (f. 27-37).
La termenul de judecată din data de 13.11.2015, instanța a administrat proba testimonială cu martora Țigăneșteanu Gyongy, declarația acesteia fiind anexată la dosarul cauzei (f.38).
La termenul de judecată din data de 13.11.2015, instanța a acordat termen în vederea administrării probei testimoniale cu martora V. N. M..
II. Prin cererea de înregistrată pe rolul instanței la data de 20.04.2015 sub nr._, petentul Țigănișteanu A. - în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov a solicitat, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/17.03.2015.
În motivare petentul a invederat instantei că la data de 17.03.2015 de la ora 18:00 la ora 20:00 a tăiat lemne în curtea sa la o distanță de aproximativ 15-20 m față de locuința vecinei sale V. N. M..Când mai avea trei lemne de tăiat vecina sa a ridicat capul peste gard și i-a făcut semn să înceteze, însă nu a oprit imediat moto ferăstrăul întrucât în aproximativ 5 minute termina munca, urmând să discute cu vecina sa, dar aceasta plecase.
La scurt timp, în jurul orei 20:00 a venit un echipaj de poliție, care nu s-au prezentat, dar l-au amenințat că va plăti o amendă de 1000 lei, pentru faptul că a tulburat liniștea publică prin tăierea lemnelor.În acest sens, petentul a arătat că nu era obligat să păstreze liniștea publică decât în intervelul orar 22:00-8:00 și 13:00-14:00 și întrucât agenții constatatori nu cunoșteau legea care îi interzice tăierea lemnelor la ora respectivă a fost nevoit să plece și să le spună agenților constatatori că este păcat de uniforma pe care o poartă, însă această afirmație nu poate fi considerată o jignire.
Petentul a susținut că nu i s-a solicitat să se legitimeze, agenții constatori nu au întocmit procesul verbal la fața locului, ulterior găsind în cutia poștală două procese verbale de contravenție.
In drept au fost invocate dispoztiile legii 61/1991, OG 2/2001.
Acțiunea a fost legal timbrată, dovada achitării taxe judiciare de timbru în cuantum de 20 lei fiind depusă la dosarul cauzei,f.10
În dovedirea pretențiilor sale, petentul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu un martor și a probei cu înscrisuri, anexând plângerii un set de înscrisuri, în copie certificată pentru conformitate cu originalul (f. 4-9).
La data de 30.10.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus întâmpinare și inscrisuri (f.16-19), prin care a susținut că plângerea formulată de petent este neîntemeiată, întrucât acesta a săvârșit fapta contravențională ce i-a fost reținută în sarcină, întrucât la data de 17.03.2015 a adresat cuvinte și expresii jugnitoare lucrătorilor de poliție chemați la sesizarea numitei V. N..
Intimata a susținut că procesul verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de art 16 și 17 OG 2/2001, precum și faptul că acesta se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie.
În probațiune, intimata a depus înscrisuri (f. 18-19).
La data de 27.07.2015 petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a susținut că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută,întrucât numele său a fost consemnat eronat în procesul verbal de contravenție, data săvârșirii contravenției este menționată eronat, ora specificată în cuprinsul procesului verbal de contravenție și a fișei de intervenție sunt contradictorii, în sensul că în cuprinsul fișei de intervenție este specificat că intervenția s-a finalizat la o oră care în cuprinsul procesului verbal de contravenție figurează ca oră a constatării faptei contravenționale.
Pe de altă parte, petentul a susținut că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate, pentru lipsa mențiunilor referitoare la obiecțiuni, precizând că agentul constatator nu i-a adus la cunosșință dreptul de a formula obiecțiuni.
Cu privire la situația de fapt, petentul a susținut că din cuprinsul procesului verbal de contravenție rezultă că faptele s-ai desfășurat pe domeniul public, însă în realitate tăia lemne în curtea propriei locuințe, din cuprinsul procesului verbal de contravenție nerezultând calitatea martorului.
In probatiune, petentul a solicitat încuviințarea probei testimoniale, interogatoriul agenților constatatori și înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 13.11.2015, instanța a admis excepția conexității invocată din oficiu și a dispus atașarea dosarului nr_ la dosarul nr_ .
La termenul de judecată din data de 11.12.2015 a fost administrată proba testimonială cu martora V. N. M. și proba testimoniala cu Martora Țigănișteanu Gyongy, declarațiile acestora fiind anexate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
I.Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 17.03.2015 întocmit de intimată, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1100 lei (300+800), întrucât în data de 17.03.2015, ora 21:05, pe ., petentul a refuzat să dea relații referitoare la identitatea sa la solicitarea îndreptățită a organelor de poliție. De asemenea, acesta a participat efectiv la scandal, în timp ce se afla în fața imobilului de la nr 40 A, în procesul verbal de contravenție specifivându-se că de față se afla numita V. N. (f.7 dosar nr 3883).
II. Prin procesul verbal de contravenție . nr_ din 17.03.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 800 lei, întrucât la data de 17.03.2015 ora 21.10 pe ., în timp ce se afla în fața imobilului cu nr. 40 A, a adresat injurii și expresii jignitoare lucrătorilor de poliție chemați la sesizarea numitei V. N. (f.7 dosar nr 3884).
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația de a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție.
Analizând procesele verbale de contravenție prin prisma criticilor formulate de petent, instanța constată că acestea au fost întocmite cu respectarea condițiilor de legalitate prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție în analiza recursului în interesul legii, astfel cum rezultă din decizia nr. XXII din 19.03.2007,cazurile în care este atrasă nulitatea actului necondiționat de existența unei vătămări sunt imperativ și limitativ prevăzute de art 17 din OG 2/2001, astfel că se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act fiind sancționată cu nulitatea relativă virtuală.
Apărarea petentului prin care susține necesitatea anulării procesului verbal de contravenție pentru neaducerea la cunostință a dreptului de a formula obiecțiuni, nu poate fi primită, întrucât necesitatea precizării acestor date în cuprinsul procesului verbal este prevăzută de art 16 OG 2/2001, ceea ce atrage sancțiunea nulității relative ce trebuie analizata în conformitate cu dispozițiile art 175 Cod procedură civilă, care impun anularea actului doar în condițiile în care partea care o invocă dovedește o vătămare prin încheierea actului în această modalitate, vătămare ce nu a fost dovedită de petent în prezenta cauză. Mai mult decat atat, petentul are ocazia de a formula toate obiectiunile pe care le apreciază necesare prin plângerea contravențională, care vor fi analizate de instanță sub aspectul temeiniciei actului, astfel că o eventuală vatamare s-a acoperit.
Nici sustinerile petentului referitoare la nemenționarea calității martorului asistent, nu sunt de natură să conducă la anularea actului, întrucât potrivit art 19 OG 2/2001, semnarea procesului verbal de contraventie de catre un martor asistent, este necesara doar in situatia in care petentul este de fata si refuza semnarea actului sau in situatia in care procesul verbal de contraventie a fost intocmit in lipsa contraventientului, acestea fiind de altfel singurele aspecte pe care martorul asistent trebuie sa le confirme prin semnatura sa.Deși astfel, cum rezultă din decizia RIL XXII anterior precizată, sancțiunea care ar putea interveni petnrtu încălcarea dispozitiilor art 19 OG 2/2001, este nulitatea relativă, și petentul nu a dovedit vătămarea care i-a fost provocată ,instanța constată că aspectul referitor la faptul că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa contravenientului este recunoscut de petent, astfel că acestuia nu i s-a provocat nici o vătămare prin întocmirea actului în această modalitate.
În ceea ceea ce privește susținerea petentului referitoare la menționarea greșită a datei săvârșirii faptei contravenționale, instanța constată că această susținere a petentului este lipsită de fundament în condițiile în care acesta recunoaște că faptele au fost constatate la data menționată în cuprinsul procesului verbal de contravenție, respectiv la data de 17.03.2015, obiecțiile sale referindu-se la ora constatării faptei. Din această perspectivă instanța constată că precizarea mențiunilor referitoare la dată sunt prevăzute de art 17 OG 2/2001, iar a celor referitoare la oră sunt prevăzute de art 16 OG 2/2001, astfel că nulitatea care ar putea fi incidentă ar fi nulitatea relativă condiționată de vătămare. Ori petentul nu a dovedit în cauză că i s-a provocat o vătămare prin indicarea orei 21:10 în loc de ora 19:55, întrucât aceasta nu a condus la o agravare a răspuderii sale contravenționale.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că în procesul verbal de contravenție s-a specificat numele contravenientului ca fiind Țigănișteanu în loc de Țigăneșteanu, instanța constată că aceasta nu este de natură să conducă la anularea actlui, nefiind incidente dispozițiile art 17 OG 2/2001, întrucât aceasta reprezintă o simplă eroare materială, în condițiile în care celelalte date de identificare ale petentului sunt corecte.
Instanța apreciază că în situația dată ar fi fost necesară întocmirea unui singur proces verbal de contravenție, întrucât potrivit art 20 OG 2/2001 în situația în care o peroană săvârșește mai multe contravenții constate în același timp de același agent constator, se încheie un singur proces verbal de contravenție. Chiar dacă cele două procese verbale de contravenție contestate au fost întocmite de agenți constatrori diferiți, cei doi agenți s-au deplasat împreună la locul unde s-a constat contravenția, astfel că soluția întocmirii de fiecare agent constatator a unui proces verbal de contravenție nu este de natură să conducă la concluzia că dispozițiile art 20 OG2/2001 au fost respectate. Faptul că cei doi agenți constatori s-au deplasat împreună la locul faptei rezultă din fișa de intervenție la eveniment (f.19).
Cu toate acestea, încălcarea acestei dispoziții ar putea conduce la o nulitate relativă condiționată de vătămare. Din această perspectivă, instanța constată că faptele contraveționale pentru care a fost sancționat contravențional petentul privesc acte materiale diferite, astfel că acesta nu a fost sancționat de două ori pentru aceeași faptă, pentru a se reține faptul că i s-a provocat o vătămare.
In conformitate cu prevederile art 16 din OG 2/2001, instanta constata ca procesul verbal de contraventie trebuie sa contina indicarea actului normativ prin care se sanctioneaza contraventia. Asadar, pe langa descrierea faptei este necesar ca agentul constatator sa realizeze incadararea juridica a starii de fapte expuse. In prezenta cauza agentul constatator a indicat ca temei juridic al faptelor contraventionale prevederile art. 2 pct. 1, 24 și 31 din legea 61/1991 „Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice; 24) provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice 31) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu;;;”
Deși petentul a susținut că a fost sancționat contravențional pentru faptul că a tăiat lemne, instanța constată că din cuprinsului procesului verbal de contravenție rezultă că sancțiunile contravenționale au fost aplicate pentru refuzul de a se legitima la solicitarea agenților constatatori, pentru faptul că a participat efectiv la scandal în fața imobilului nr. 40 și pentru faptul că a adresat injurii și expresii jignitoare agenților constattori, fapte distincte care nu au legatură directă cu acțiunea privind tăierea lemnelor pe care petentul a realizat-o anterior în incinta imobilului său.Din aceste motive, instanța nu va mai analiza susținerile petentului referitoare la faptul dacă era sau nu permisă tăierea lemnelor la ora respectivă, având în vedere că acest aspect nu prezintă relevanță față de faptele contravenționale concrete care i-au fost reținute în sarcină.
Cu privire la probele privind punctul de vedere al agentului constatator, acestea nu vor fi avute în vedere de instanță la soluționarea cauzei, întrucât nici o normă legală în vigoare nu conferă valoare probatorie acestui mijloc de probă. Agentul constatator și-a exprimat opinia prin procesul verbal de contravenție, punctul de vedere neputând fi calificat drept o declarație testimonială extrajudiciară, cu atât mai mult cu cât art 19 OG 2/2001 exclude această posibilitate, iar pe de altă parte declarațiile extrajudiciare încalcă principiile contradictorialității și nemijlocirii.
Instanta a incuviintat si administrat in cauza, proba cu inscrisurile de la dosarul cauzei si proba testimoniala cu martora V. N. și proba testimonială cu martora Țigăneșteanu Gyongy, sotia petentului, apreciind ca interdictia prevazuta de art 315 C.pr.civ nu vizeaza si cauzele avand ca obiect plangere contraventionala, prin interpretarea dispozitiilor art 33 alin1 si art 34 din OG 2/2001, care permit audierea oricaror persoane in masura in care contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei si fata de specificul cauzelor cu acest obiect, carora li se aplica garantiile din procesul penal, precum si pentru a nu plasa petentul . fata de intimata si de a rupe justul echilibru dintre parti, ceea ce ar conduce la incalcarea art 6 CEDO sub aspectul egalitatii armelor in proces.
În ceea ce privește situația de fapt, din probele administrate în cauză, rezultă că agenții constatatori s-au deplasat la data de 17.03.2015, ca urmare a sesizării numitei V. N., pe . jurul orelor 20:00, aspect confirmat prin declarațiile celor doi martori audiați în cauză. Cu această ocazie, petentul, a ieșit la poartă, agenții constatatori i-au solicitat acestuia să prezinte cartea de identitate, însă petentul a refuzat, aspect confirmat prin declarația martorei V. N. audiată la termenul de judecată din data de 11.12.2015. Deși petentul a contestat acest aspect, susținerile sale nu au fost în nici un mod dovedite cu atât mai mult cu cât din declarația martorei Țigăneșteanu Gyngy, a rezultat că la momentul la care aceasta a ajuns la poartă agenții constatatori déjà erau angajați în discuții cu petentul.În aceste condiții instanța constată să este dovedită fapta contravențională constând în refuzul petentului de a se legitima.
Instanța reține din declarația martorei Țigăneșteanu Gyongy dată la data de 11.12.2015 rezultă că petentul și agenții constatatori au purtat unele discuții pe o tonalitate ridicată, martora declarând că petentul a țipat la ea, întrucât a insistat ca acesta să intre în curte. Mai mult decât atât din declarația aceleiași martore dată la data de 13.11.2015, rezultă că în aceeași împrejurare, martora l-a împins pe petent să intre în incinta imobilului, acesta însă a opus rezistență, țipând la martoră și susținând că nu vrea să intre. Prin urmrare, instanța constată că este dovedită fapta contravențională constând în participarea petentului la scandal în locul public, situat în stradă în fața imobilului în care locuia.
Cu privire la fapta contravențională privind adresarea de injuriii și expresii jignitoare agenților de poliție, instanța constată că și aceasta este dovedită, martora V. N. confirmând pe deplin și această faptă.
În ceea ce privește temeinicia actului contestat, instanța reține că procesul verbal de constatare a contravenției nu este o probă absolută, ci aceasta poate face dovada până la proba contrarie, petenta fiind aceea care, având sarcina probei poate să dovedească cu orice mijloc de probă, caracterul nereal al mențiunilor cuprinse în actul contestat. În acest sens instanța constată că pe parcursul judecății petenta nu a făcut în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt, decât cea menționată în cuprinsul procesului verbal contestat, sau dovada realității celor susținute în plângerea contravențională, deși în lumina dispozițiilor art 249 C.pr.civ. sarcina probei îi incumbă acestuia.
Procesul verbal de constatare a contravenției, creează o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, care în speță se bazează pe aspectele constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator. Această prezumție fiind relativă, petentul, cu respectarea condițiilor procedurale o poate răsturna prin proba contrară, ceea ce în cauză nu s-a realizat.
Este adevărat că petentul beneficiază de garanțiile în materie penală, consacrate de art 6 CEDO, întrucât fapta reținută în sarcina sa poate fi calificată ca aparținând materiei penale, prin aplicarea criteriilor E. pe care Curtea de la Strasburg le-a instituit, în special cele referitoare la faptul că prin sancționarea ei se urmărește protecția unui interes general și sancțiunea aplicată are un caracter preventiv și represiv.
Respectarea prezumției de nevinovăție a petentului inclusiv sub aspectul inversării sarcinii probei, în sensul că aceasta revine intimatei, nu este de natură ca prin simpla invocare să ducă la anularea procesului verbal și nu se opune instituirii prezumției privind legalitatea și temeinicia procesului verbal atât timp cât se ține cont de gravitatea consecințelor ce pot decurge pentru acuzat și nu se aduce atingere dreptului său la apărare ( Hot. A. contra Romaniei).
Mai mult, potrivit legiuitorului intern OG 2/2001 se completează cu regulile codului de procedură civilă care, la art 249 prevede că cel care face o afirmație trebuie să o dovedească.
Chiar și în cazul concret în care făcând aplicarea art 11 și 20 din Constituție în vederea aplicării principiilor prevăzute de art 6 din CEDO în materie penală, aceasta nu conduce la aplicarea automată a dreptului procesual penal prevăzut de legea internă în cauza concretă dedusă judecății, ci aplicarea codului de procedură civilă și a garanțiilor instituite de jurisprudența CEDO care nu se opun aplicării prezumției privind legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție cu respectarea condițiilor anterior menționate.
Având în vedere că în speță petentul a avut ocazia să dovedească netemeinicia celor constatate în procesul verbal de contravenție, dreptul său la apărare a fost respectat, astfel că prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
Mai mult decat atat, situația de fapt astfel cum a fost reținută prin procesul verbal de contravenție este confirmată de ansamblul materialului probator administrat în cauză.
Pe de altă parte, instanța, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, va analiza legalitatea procesului verbal contestat sub aspectul sancțiunii aplicate, având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 din ordonanță, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Dincolo de pericolul abstract pe care îl poate prezenta o contravenție, trebuie individualizată sancțiunea în raport de circumstanțele concrete ale faptei și ale persoanei. Astfel, sancțiunea trebuie dozată încât să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ. Or, față de aceste considerente, instanța apreciază că sancțiunea amenzii orientată către limita superioară a intervalului prevăzut de lege este excesivă. Orice sanctiune juridica, inclusiv cea contraventionala, nu reprezinta un scop în sine, ci este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile sa se aplice sanctiunea amenzii orientată către maximul prevăzut de lege.
In aceste conditii, instanța are în vedere că scopul preventiv al legii față de faptele contravenționale săvârșite de petent, poate fi atins prin aplicarea sancțiunii amenzii in orientată către minimul prevăzut de lege pentru fiecare faptă.
Și jurisprudența CEDO a statuat că între apărarea dreptului la proprietate și cerințele interesului general trebuie să domnească un just echilibru - cauza Hentrich / Franța, (hotărârea din 03 iulie 1995), precum și aceea de a nu se impune o povară excesivă, trebuind reținut în virtutea principiului de proporționalitate, ridicat la rang de principiu general al dreptului comunitar, că legalitatea unei reglementări este subordonată condiției ca mijloacele pe care le folosește să fie capabile să realizeze obiectivul urmărit în mod legitim de reglementarea în cauză și să nu meargă dincolo de ceea ce este necesar pentru a-l atinge, dat fiind că atunci când poți alege din mai multe măsuri corespunzătoare, se impune recurgerea la cea mai puțin constrângătoare (Hotărârea Industrias Pesqueras/Comisie 24.04.1996, NMB s.a/Comisie 22.01.1997.)
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte plângerea contravențională, va menține procesul verbal de contravenție . nr._/17.03.2015, emis de intimată, ca fiind legal și temeinic întocmit și va reduce sancțiunea contravențională a amenzii de la suma de 300 lei la suma de 100 lei aplicată pentru fapta contravențională prevăzută de art 2 pct 31 lege 61/1991, precum și sancțiunea amenzii stabilită pentru fapta contravențională prevăzută de art 2 pct 24 lege 61/1991 de la suma de 800 lei la suma de 300 lei.
Instanța va menține procesul verbal de contravenție . nr_ din 17.03.2015 ca fiind legal și temeinic întocmit și va reduce sancțiunea amenzii de la suma de 800 lei la suma de 400 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul Țigănișteanu A. domiciliat în Otopeni, .. 40B, J. ILFOV în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7.
Reduce sanctiunea amenzii contraventionale aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr_/17.03.2015, pentru fapta contravențională prevăzută de art 2 pct 31 lege 61/1991 de la suma de 300 lei la suma de 100 lei
Reduce sanctiunea amenzii contraventionale aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr_/17.03.2015, pentru fapta contravențională prevăzută de art 2 pct 24 lege 61/1991 de la suma de 800 lei la suma de 300 lei
Reduce sanctiunea amenzii contraventionale aplicată prin procesul verbal de contravenție . nr_/17.03.2015, pentru fapta contravențională prevăzută de art 2 pct 1 lege 61/1991 de la suma de 800 lei la suma de 400 lei
Mentine in rest procesul-verbal contestat . nr_/17.03.2015, ca legal si temeinic intocmit.
Mentine in rest procesul-verbal contestat . nr_/17.03.2015, ca legal si temeinic intocmit.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. I. M. A.
Red. G.I.
Tehn. M.A.
4 ex./13.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9337/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9346/2015.... → |
|---|
