Pretenţii. Sentința nr. 5363/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5363/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 5363/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
JUDEȚUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5363
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - L. C. R.
GREFIER - M. C. P.
Pe rol fiind pronunțarea în acțiunea civilă având ca obiect „pretentii” formulată de reclamanta . REASIGURARE SA, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. . NR.44.
Prezența și dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.09.2015, consemnările au fost făcute în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta hotarare, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 11.09.2015, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei B. sub nr._ la data de 16.02.2015 (dată plic 12.02.2015), reclamanta . REASIGURARE SA a solicitat pronuntarea unei hotarari judecatoresti, prin care pârâta ASOCIAȚIA DE P. . NR.44 sa fie obligată la plata sumei 1800 lei, reprezentând despăgubiri civile, plus dobândă legală în sumă de 437,67, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat că, in fapt, la data de 14.12.2011 s-a produs o avarie la coloana . imobilului, avand ca urmare inundarea apartamentului 61 scara C, apartinand asiguratei M. I.. In urma avariei a fost deteriorata zugraveala si parchetul din apartamentul asiguratei. Culpa paratei a fost stabilita pe baza procesului verbal de constatare a pagubelor produse la cladiri, intocmit la fata locului de inspectorul de daune al reclamantei, din declaratia asiguratei, precum si din adeverinta eliberata de asociatia de proprietari.
In drept, au fost invocate dispozițiila art.1376 și 2210 Cod civil, OG nr.13/2011.
Cererea este legal timbrată cu taxa de timbru în sumă de 186 lei (fila 18).
In dovedirea cererii, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și înterogatoriu și a depus la dosarul cauzei, in copie, un set de înscrisuri .
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la actiune.
În motivarea excepției a arătat că inundația a avut loc la data de 14.12.2011, asociația a eliberat o adeverință la data de 22.12.2011, iar reclamanta a introdus acțiunea la data de 02.02.2015, cu depășirea termenului de 3 ani.
În drept a invocat art.2509 Cod civil.
Deliberând asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de parată, prin intampinare, instanța reține următoarele:
Conform art. 248 alin. 1 C., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac inutila, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Vazand aceste dispozitii legale, instanta va analiza cu prioritate aceasta exceptie.
La data de 14.12.2011, la apartamentul nr.61 situat la scara C, . nr.44, sector 3, București, proprietatea numitei M. I., a avut loc o inundație produsă ca urmare a spargerii unei conducte de căldură din coloana principală a blocului, potrivit adeverinței emise de Asociația de Porprietari (fila 13).
Apartamentul nr.61 era asigurat la societatea reclamantă, în baza poliței de asigurare . nr._ (fila 17). Asigurătorul a deschis dosarul de daună HB nr._, stabilidu-se că avariile produse sunt în cuantum de 1800 lei, ce a fost achitată asiguratului, conform ordinului de plata de la dosar (fila 9).
Potrivit art. 24 din Legea nr. 136/1995, În asigurarea de bunuri, asigurătorul se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului, beneficiarului desemnat sau celor în drept o despăgubire, iar potrivit art. 22 din Legea nr. 136/1995, în limitele indemnizației plătite în asigurările de bunuri si de răspundere civilă, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asuguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Acest drept al asigurătorului este reglementat și de Codul civil-art.2210, care prevede că „ în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepțiaasigurărilor de persoane.”
Instanța reține că dreptul de regres al asigurătorului este un drept de creanță propriu, transferat în patrimoniul său de la data efectuării plății despăgubirii.
În speță, reclamanta a plătit prejudiciul în suma de 1800 lei la data de 17.02.2012 ( extras de cont fila 9) de la aceasta data subrogându-se în drepturile asiguratului său și născându-i-se dreptul la regres.
În ceea ce privește termenul de prescripție, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 2517 Cod civil, care instituie un termen de 3 ani.
Instanța apreciază că dispozițiile art. 2519 cod civil referitoare la termenul de prescripție de 2 ani prevăzut în cazul dreptului la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare, invocate de pârâtă, nu sunt aplicabile în speță, întrucât această regulă specială se aplică numai în materia raporturilor dintre părțile contractante (asigurător și asigurat), iar nu și în cazul raporturilor dintre o parte contractantă și terțe persoane ce ar răspunde de prejudiciul asigurat.
Instanța, observă că termenul de prescripție de 3 ani, ce curge de la data de 17.02.2012, așa cum s-a mentionat anterior, se împlinește la data de 17.02.2015, potrivit modului de calcul reglementat de art.2552 Cod civil.
Cererea de chemare în judecată a fost depusă la poștă la data de 12.02.2015 (plic fila 21), cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani.
Având în vedere aceste considerente, instața va respinge excepția prescriptiei dreptului material la actiune, invocată de pârâtă, ca neîntemeiata.
În cererea ce privește fondul litigiului, instanța reține că potrivit art.1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Din interpretarea acestor dispozitii legale rezulta ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: sa existe un prejudiciu, o fapta ilicita, raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, precum si culpa sau greseala.
In cauza de fata, instanta constata ca sunt indeplinite aceste conditii in persoana paratei. Astfel, exista un prejudiciu produs proprietarului apartamentului nr.61 asigurat la societatea reclamantă, constand in pagubele pricinuite prin inundarea apartamentului ca urmare a deteriorării coloanei principale de căldură a blocului, prejudiciu dovedit prin intreg probatoriul administrat in cauza si evaluat la suma de 1800 lei (filele 11-20).
Totodata, instanta apreciaza ca exista si o fapta ilicita a paratei, constand in omisiunea acesteia de a lua masurile necesare pentru menținerea în stare de siguranță a instalației blocului . În acest sens, instanta are in vedere dispozițiile art. 56 din Legea nr.230/2007 prin care se instituie obligația asociației de proprietari de a lua toate măsurile necesare pentru mentinerea in stare de siguranta a cladirii pe toata durata existentei acesteia. Totodată, instanța reține că coloana principală de căldură se afla in proprietate . alin. 1 din Legea nr. 230/2007 prevede ca “administrarea, întreținerea, investițiile și reparațiile asupra proprietății comune sunt în sarcina asociației de proprietari”. Cu alte cuvinte, asociatiei de proprietari pârâte ii revenea obligatia de schimba la timp coloana de căldură aflată in proprietatea . procedeze astfel, pârâta a savarsit o fapta ilicita, contrara legii.
Instanta retine ca legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu, precum si culpa paratei sunt dovedite prin înscrisurile depuse la dosar.
Pentru toate aceste considerente, instanta retine ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, motiv pentru care instanta va admite cererea, astfel cum a fost precizata, si va dispune obligarea pârâtei la plata catre reclamantă a sumei de 1800 lei cu titlu de despagubiri.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la dobânda legală calculată de la data plății către asigurat a debitului și până la achitarea integrală de către pârâtă, instanța observă că reclamanta nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că a notificat-o pe pârâtă, anterior chemării în judecată, cu privire la achitarea debitului, astfel încât apreciază că aceasta poate fi acordată numai de la data introducerii acțiunii.
Potrivit art. 453 alin. 1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Astfel, instanta o va obliga pe pârâtă la plata sumei de 186 lei cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei, reprezentand taxa judiciara de timbru (fila 18).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.
Admite, în parte, actiunea având ca obiect „pretentii” formulată de reclamanta . REASIGURARE SA-Voluntari, .. 10, Global City Business Park, clad. O23, jud. Ilfov, în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. . NR.44-sector 3 Bucuresti ., nr 44.
Obligă pârâta să platească reclamantei suma de 1800 lei reprezentând despăgubiri civile și dobândă legală calculată la suma de 1800 lei începând cu data introducerii acțiunii 12.02.2015 și până la data achitării integrale a debitului.
Obligă pârâta să platească reclamantei suma de 186 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria B..
Pronuntata în sedinta publica, azi, 11.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. M. C. P.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5380/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5364/2015.... → |
|---|
