Revendicare imobiliară. Sentința nr. 928/2015. Judecătoria BUFTEA

Sentința nr. 928/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 879/94/2014

JUDECĂTORIA BUFTEA

JUDEȚUL ILFOV

Dosar_

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr.928

Ședința publică din data de 20.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. A.

GREFIER: F. G.

Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta G. G. în contradictoriu cu pârâții G. V. și G. C., ce are ca obiect revendicare imobiliară.

Dezbaterile de fond au avut loc in ședința publica de la 12.02.2015, fiind consemnate in încheierea de ședința de la aceea data, parte integrantă din prezenta sentința, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la data de 20.02.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:

INSTANTA,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 22.01.2014 sub nr._ reclamanta G. G. în contradictoriu cu pârâtele G. V. și G. C. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

1. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafață de 80 mp de teren, situat la limita dintre proprietățile reclamantei în intravilanul comunei Chiajna, Jud. Ilfov, pe care-l ocupă fără drept;

2. să fie obligați pârâții să desființeze împrejmuirea edificată pe terenul proprietatea sa;

3. să-i plătească lipsa de folosință pentru suprafața revendicată pe ultimii trei ani, pe care o apreciez la suma de 500 lei.

În motivarea cererii, a arătat că este proprietara terenului ce face obiectul revendicării, pe care l-a dobândit în calitate de succesor al autorilor săi prin actul de vânzare-cumpărare încheiat la 30.09.1913 și transcris la grefa Tribunalului Ilfov, Secția notariat la data de 01.10.1913 sub nr._ conform procesului-verbal nr. 7863 din aceeași dată, bunicul său, M. G. G., a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului, „loc de casă" prevăzut în lotul al ll-lea, situat în satul Chiajna, jud. Ilfov, provenit din succesiunea străbunicului G. D. conform Cartei de Judecată nr. 78/1911 pronunțată de Judecătoria Ocolului Bucoveni și confirmată prin Sentința nr. 907/1912, loc având forma geometrică cu dimensiunile de 14 ml la capătul dinspre șoseaua comunală și 14,46 ml la capătul dinspre P. G., iar limitele laterale de 160 ml de o parte și de alta, învecinându-se spre E (răsărit) cu lotul I „căzut la sorți" aparținând lui G. G. și la V (apus) cu lotul al III-lea, ”căzut la sorți Radei M. Gh. Soglu și vândut lui G. G. G..

Terenul este delimitat de următoarele vecinătăți și dimensiuni:

- la N: șoseaua comunală cu latura de 14 ml;

- la S: cu P. G. cu latura de 14,46 ml;

- la E: cu G. G. cu latura de 160 ml

- la V: cu G. G. G. cu latura de 160 ml, bunicul autorului pârâților în calitate de fiu și respectiv soție supraviețuitoare.

De pe urma bunicii materne, G. loana, (zisă G. Mitana) mama sa, M. A. a moștenit conform certificatului de moștenitor nr. 552 din 26.11.1975 eliberat de Notariatul de stat local al sectorului 7 București, cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra unui imobil casă de locuit și terenul aferent în condițiile statutului C.A.P. și a Legii 58/1974; 59/1974. Ulterior, după decesul mamei sale, M. A., decedată la 25.10.1993, G. G. în calitate de moștenitor a dobândit dreptul de proprietate asupra cotei de 13/32 din terenul în suprafață totală de 1400 mp, situate în Comuna Chiajna, ., conform certificatului de moștenitor nr. 679 din data de 06.07.1994, eliberat de Notariatul de Stat al sectorului agricol Ilfov în dosarul nr. 808/1994.

Acest teren fusese dobândit de defuncta sa mamă prin moștenire succesivă de pe urma tatălui său, bunicul matern, conform certificatului de moștenitor din 1956 în cadrul dosarului succesoral nr. 221/1956 eliberat de Notariatul de Stat al Capitalei, raionul G. G. D. și de la mama sa, bunica maternă, prin certificatul de moștenitor nr. 552/1975.

În epoca, numita R. M. Gh. Soglu a vândut lui G. G. G. lotul al III-lea, la 16 mai 1913 conform adresei nr._/1913 astfel cum se face vorbire în actul de vânzare din 30.09.1913, care la rândul său a transmis prin moștenire lui D. G. G. în calitate de fiu, dreptul său de proprietate asupra acestui lot. Între familiile lor vecine, au existat disensiuni încă de după decesul bunicului, M. G G., când gardul despărțitor dintre cele două proprietăți s-a deteriorat și s-a impus necesitatea edificării unuia nou, aproximativ între anii 1967-1968. Acest gard, a fost construit în participațiune, în părți egale de câte aproximativ 40 ml pe soclu de beton cu panouri din beton edificat de autorul pârâților, iar partea din spate, pe aceeași lungime, de către mama și bunica sa.

După 1975, a înlocuit panourile din beton, cu plasă de sârmă în rame, pe terenul proprietatea sa, deși, nu a fost de acord cu amplasamentul cum de altfel, fuseseră nevoite să se conformeze mama și bunica sa, două femei singure, în vârstă, pentru a evita scandalurile și violența exacerbată ale autorului pârâților defunctul G. D.. Acesta le-a amenințat în mod repetat cu toporul, determinându-le să cedeze în a accepta, că gardul despărțitor dintre cele două proprietăți să se amplaseze pe proprietatea lor. (a sa). În tot acest răstimp, "relațiile de vecinătate deși, înrudiți, au fost tensionate, a făcut mai multe sesizări la primăria locală, și s-a încercat din partea autorităților medierea conflictului, vecinii lor cunosc situația tensionată dintre ei. Întrucât a intenționat să edifice un garaj la limita dintre cele două proprietăți, le-a propus chiar să le cedez jumătate din suprafața ocupată pe nedrept, aliniind cele două proprietăți la jumătatea fâșiei de teren, și au refuzat cu vehemență.

În drept a invocat dispozițiile art. 563-566 NCC pe primul petit; art. 194 rap la art. 98;104 și 107 C.Pr.civ.

În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri, interogatorii, martori, expertiză tehnică în specialitatea topografie și a depus la dosarul cauzei actele la care a făcut referire în considerentele cererii de chemare în judecată.

Ulterior s-a renunțat la capătul trei de cerere(privind obligarea pârâților la plata lipsei de folosință).

Pârâții G. V. și G. C. au depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii, ridicând excepții care au fost soluționate motivat.

S-a arătat în întâmpinare că sunt moștenitori ai defunctului G. I., decedat la 17.12.2007, în calitate de soție supraviețuitoare și respectiv fiu alături de P. I. și G. G., conform CM. 11/10.04.2008, eliberat de B.N.P. Asociați Z. Steluța și V. N. C. E.. De la defunctul G. I., au moștenit terenul intravilan în suprafață de 639 mp și construcția edificată pe acesta, ambele situate în ., ., jud. Ilfov, T.4, P.1437,1436, dobândite de autorul lor prin sentința civilă nr. 1266/16.03.2006 și a TP_/ 17.06.1997, eliberat de CJSDPT Ilfov, a CM 54/1980 eliberat de fostul notariat de stat, sec. 6 București, precum și a autorizației de construire nr. 21E/16.05.1967.

Pârâta G. V. nu ocupă din terenul proprietatea reclamantei, proprietățile fiind delimitate cu un gard vechi edificat la momentul obținerii autorizației de construire pentru casa de locuit.

În cauză s-a încuviințat proba înscrisuri pentru ambele părți, la cererea reclamantei fiind dispusă efectuarea unei expertize cu următoarele obiective:

  • Identificarea suprafețelor de teren deținute de cele două părți, față de înscrisurile de la dosar;
  • Să se stabilească dacă pârâții ocupă vreo suprafață de teren din terenul proprietatea reclamantei;

Pârâții au depus la dosar T.P. nr._/17.06.1997, Autorizația de construire nr.21E/16.05.1967, Certificat de Moștenitor nr.54/1980, acte de stare civilă.

Raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul C. I. a răspuns obiectivelor stabilite ed instanță.

Analizând cererile și materialul probator administrat în cauză, instanța reține că, părțile dețin în proprietate câte o suprafață de teren, care se învecinează pe o latură.

Proprietățile sunt delimitate printr-un gard edificat anterior anului 1990, pârâții neocupând nicio suprafață de teren din terenul proprietatea reclamantei.

Se mai reține faptul că, între autorii părților și până în prezent, au existat în permanență neînțelegeri, cu privire la proprietăți, neînțelegeri generate de ambele părți.

Față de cele reținute, va fi respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei.

Procedând în acest mod, instanța are în vedere faptul că, reclamanta nu a făcut dovada faptului că, o parte din proprietatea sa a fost ocupată de pârâți.

Astfel Raportul de expertiză a stabilit că, pârâții nu ocupă din proprietatea reclamantei, proprietățile părților fiind separate de un gard vechi, edificat o dată cu obținerea autorizației de construire de către pârâți.

Văzând și dispozițiile art.451 C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta G. G. cu domiciliul în București, ..6, ., Etaj 8, Apartament 169, Sector 3 și reședința în Comuna Chiajna, ., Județul Ilfov în contradictoriu cu pârâții G. V. și G. C. domiciliați în ., ., Județul Ilfov, așa cum a fost restrânsă.

Ia act de renunțarea reclamantei la capătul nr.3 din cererea de chemare în judecată.

Obligă reclamanta la 3.500 lei cheltuieli de judecată către pârâți.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. A. F. G.

Red.jud.C.A.

Thn.red.gr.FG/3ex /

30.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revendicare imobiliară. Sentința nr. 928/2015. Judecătoria BUFTEA