Revocare donaţie. Sentința nr. 4944/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4944/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 17-07-2015 în dosarul nr. 1960/94/2014
JUDECATORIA B.
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 4944
Ședința Publică din data de 17.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ALINA LOREDANA FLORESCU
Grefier C. L.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamanta D. A. C. și pe pârâta N. E., având ca obiect revocare donație.
Dezbaterile în fond au avut loc in ședința publică din data de 08.06.2015, fiind consemnate in încheierea de ședința de la acea data, parte integranta din prezenta sentința, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 19.06.2015, apoi la 26.06.2015, la 03.07.2015 si la 17.07.2015, când a hotărât următoarele:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26.02.2014 pe rolul Judecătoriei B. sub nr._, reclamantul C. N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta N. E., revocarea contractului de donație autentificat sub nr. 2761/03.11.2011 la BNP Asociați Dr. G. D., G. D. și O.-M. D..
În motivare, reclamantul a arăta, în esență că, la data de 03.11.2011 a donat nepoatei sale imobilul proprietatea sa, compus din 434 mp teren, o casă în suprafață de 74 mp și o anexă în suprafață de 7 mp, situat în intravilanul orașului B., în considerarea faptului că starea sănătății sale era precară și avea nevoie de un ajutor, pârâta obligându-se să îi asigure: hrana, îmbrăcăminte, asistență și ajutor medical, iar la deces, să se ocupe de înmormântare. O perioadă de aproximativ un an de zile după încheierea contractului, pârâta i-a trimis, prin fiul său, pachete cu alimente la două-trei luni, i-a oferit suma de 200 lei pentru refacerea sobei, prețul lucrării fiind de 2.000 lei și 700 lei la instalarea centralei, costul total al lucrării fiind de 8.000 lei. În puținele dăți în care a venit în vizită, pârâta a stat de la orele 10.00 până la 12:30-13:00, motivând că are de prins trenul. Întrucât starea sănătății sale s-a înrăutățit, a fost internat în spital de câteva ori, iar pârâta nu l-a vizitat niciodată la spital, nici acasă după externare, nu l-a ajutat în nici un fel în acea perioadă- financiar, cu medicamente sau cu haine. În luna septembrie a anului trecut i-a transmis la telefon să o lase în pace și să-și vadă fiecare de drumul lui. La un an după încheierea contractului, atitudinea pârâtei s-a schimbat radical și, în prezent, aceasta nu îl mai ajută în nici un fel, orice discuție pe care o are la telefon cu aceasta, îi face rău.
În drept, au fost invocate disp. art. 1027, 1028 și 1029 C.civ.
În susținerea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri și a fost solicitată proba cu înscrisuri, martori și interogatoriul pârâtei.
A fost achitată taxa judiciară de timbru de 1.130,40 lei în baza art. 3 alin. 2 lit. a din OUG 80/2013 cu chitanța . nr._ din data de 20.08.2014 (f. 48), completată cu taxa judiciară de timbru de 2.585,90 lei achitată cu chitanța nr._/14.01.2015.
La data de 03.10.2014 pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 556 lei reprezentând prețul perfectării actelor de donație, cât și a tuturor cheltuielilor efectuate cu ocazia perfectării acestor acte. De asemenea, în temeiul îmbogățirii fără justă cauză și al solicitării repunerii părților în situația anterioară, a solicitat să se dispună obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 25.000 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate în perioada 03.11._ la imobil, cât și a cheltuielilor efectuate cu asigurarea hranei, a cheltuielilor de întreținere și cu ajutorul medical.
Față de acțiunea principală, pârâta-reclamantă a invocat excepția insuficientei timbrări a acțiunii.
Pe fondul cauzei, aceasta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului-pârât, întrucât și-a îndeplinit cu bună credință obligațiile asumate, a procurat și preparat hrana, s-a preocupat de sănătatea reclamantului, de medicamentele acestuia. Din toamna anului 2013 reclamantul a început să refuze ajutorul său, ceea ce a condus la imposibilitatea executării obligațiilor.
După încheierea contractului, a participat cu bani la renovarea casei, în sensul că a instalat centrala termică, a făcut reparații și modernizări, îmbunătățiri care au costat peste 10.000 lei, a achiziționat un loc de veci la cimitirul R. din B.. Din cauza faptului că reclamantul pârât nu făcea față cu cheltuielile și menajul, fiul pârâtei-reclamante s-a mutat împreună cu acesta. Săptămânal aceasta gătea pentru cei doi, fiul său făcea plata cu cele necesare traiului de zi cu zi, îi dădea reclamantului bani. Din luna iunie-iulie 2012 fiul său nu a mai locuit cu reclamantul din cauza comportamentului acestuia, însă pârâta-reclamantă susține că l-a dus pe acesta la medic, l-a vizitat la spital, a suportat cheltuielile de spitalizare și intervențiile chirurgicale.
În mod surprinzător, în luna noiembrie 2013, când a mers cu aprovizionarea la reclamant, a găsit încuietorile de la poartă și casă schimbate, a reușit să intre în casă și a convenit cu reclamantul să se mute cu acesta, însă reclamantul i-a spus să plece pentru că trebuie să vină cineva în vizită la el și nu poate rămâne. Din decembrie 2013, fiul său i-a dus mâncare, însă, la un anumit moment, a refuzat și aceste pachete.
În dovedire, a fost solicitată proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și proba cu doi martori.
Taxa judiciară de timbru pentru cererea reconvențională, în cuantum de 1.355 lei +43,92 lei a fost achitată cu chitanțele nr._/13.02.2015 respectiv nr._/13.02.2015.
La data de 17.10.2014 reclamantul-pârât a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției insuficientei timbrări, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, susține că pârâta-reclamantă i-a trimis doar de câteva ori pachete cu mâncare, nu i-a gătit, decât eventual o dată la câteva luni atunci când venea să îl vadă. Referitor la cheltuielile de îmbunătățiri la care face referire pârâta, a susținut că acestea au fost efectuate anterior încheierii contractului, lucrările de izolare au fost făcute de el, iar ca elemente de mobilier pârâta i-a oferit un pat și un șifonier pe care nu le-a folosit niciodată. Cu privire la centrala termică, a recunoscut că a fost cumpărată înainte de încheierea contractului de donație și montată ulterior, iar pârâta i-a dat 700 lei în acest sens. Fiul pârâtei nu a locuit efectiv niciodată cu el, ci a rămas peste noapte la el de cel mult 4 ori, atunci când a avut de susținut examene. Pârâta nu l-a vizitat la spital și nu a suportat cheltuielile cu operația de baypass în sumă de 1200 lei, această sumă fiind plătită de el dintr-un împrumut făcut la CAR tocmai pentru a suporta costurile intervenției, care, ulterior, nici nu a mai avut loc. Locul de veci a fost cumpărat în anul 2012 de reclamant cu bani proprii. Între el și pârâtă au apărut discuții din cauza dezinteresului total al acesteia, manifestat în anul 2013, când a fost internat în nenumărate rânduri și când, în urma convorbirilor telefonice avute cu aceasta, s-a simțit rău pentru că i-a vorbit urât și a țipat la el.
Referitor la cererea reconvențională, a solicitat să se constate că nu se precizează de unde provine suma de 25.000 lei și nu s-au depus înscrisuri doveditoare cu privire la aceasta. Precizează că, anterior încheierii contractului de donație, în anul 2005, a primit în urma unei tranzacții cu fosta soție, suma de 7000 euro, care i-a permis să facă îmbunătățiri la imobil, iar în data de 12 septembrie 2011 a vândut un teren în valoare de 3.682 lei.
Față de cererea reconvențională, a invocat excepția netimbrării.
În drept, art. 201-205 C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de 21.11.2014 instanța a respins excepția insuficientei timbrări a cererii principale și excepția netimbrării cererii reconvenționale, ca prematur formulate și a pus în vedere părților să completeze taxa judiciară de timbru.
La data de 17.11.2014 reclamantul-pârât a decedat, intervenind în proces fiica acestuia, D. A. C., în calitate de moștenitor.
Instanța a încuviințat si administrat pentru părți proba cu înscrisuri și proba testimonială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că:
Între C. N., în calitate de donator și N. E., în calitate de donatară, a fost încheiat contractul de donație cu scutire de raport autentificat sub nr. 2761 din data de 03.11.2011, prin care a fost donat imobilul format din suprafața de 434 mp teren, o casă C1 în suprafață construită desfășurată de 74 mp și o anexp C2 în suprafață construită de 7 mp, situat în intravilanul orașului B., ., județul Ilfov, cu nr. cadastral 1046/2, donatorul rezervându-și dreptul de abitație viageră. În sarcina donatarei părțile au stabilit obligația acesteia de a-i asigura întreținerea donatorului până la sfârșitul vieții, constând în hrană, îmbrăcăminte, asistență și ajutor medical, precum și suportarea cheltuielilor de înmormântare.
În drept, potrivit art. 1027 alin. 1 C.civ. dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi, pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donației.
Dacă donatarul nu a îndeplinit sarcinile pe care și le-a asumat, donația poate fi revocată, deoarece, în măsura sarcinilor stipulate, donația oneroasă este un adevărat contract sinalagmatic, în cadrul căruia, dacă una din părți nu-și execută obligația, cealaltă parte, în virtutea condiției rezolutorii tacite, care este subînțeleasă în orice contract sinalagmatic, are alegerea, fie de a sili partea ce nu și-a îndeplinit sarcina, să-și respecte obligația luată, fie să ceară rezoluțiunea contractului.
În prezenta cauză, din probele administrate la dosar, a reieșit că, deși pârâta și-a asumat sarcina de a asigura întreținerea donatorului până la sfârșitul vieții, constând în hrană, îmbrăcăminte, asistență și ajutor medical, precum și suportarea cheltuielilor de înmormântare, aceasta și-a îndeplinit numai parțial aceste obligații.
Astfel, deși prin întâmpinarea formulată pârâta a susținut că a contribuit cu bani la renovarea casei, a instalat centrala termică, a făcut reparații și modernizări, i-a trimis reclamantului pachete cu alimente, sume de bani și a suportat toate cheltuielile de spitalizare, aceste apărări nu au fost probate în cauză. Pârâta a depus la dosar chitanțe care atestă achitarea primelor de asigurare pentru locuință (f.58-59), înștiințare de plată privind impozitul pe imobil emisă pe numele acesteia (f.60), decizie de impunere impozit pe teren construcții intravilan (f.157,160), însă aceste cheltuieli nu au fost făcute în executarea sarcinii, ci în virtute calității de proprietar asupra imobilului, pe care pârâta o deținea de la data încheierii contractului de donație.
În rest, pârâta a depus la dosar factura fiscală nr._/27.12.2012 și bonul fiscal aferent în valoare de 599 lei (f.162-163 lei) reprezentând contravaloarea achiziționării mobilei de dormitor de către fiul pârâtei Z. C. C., despre care nu s-a făcut dovada că ar fi fost folosit de reclamant, bonuri fiscale în valoare de 174,08 lei privind achiziționarea de alimente în cursul anului 2012, din magazine din B., bonuri fiscale privind achiziționarea de materiale de construcții în valoare totală de 136,6 lei tot în cursul anului 2012(f.164,165), 3 facturi fiscale reprezentând contravaloarea serviciilor de televiziune și internet pe lunile octombrie, septembrie, iunie 2012 pe numele lui C. C. Z., pentru care nu se face dovada că ar fi fost achitate (f.166-168) și un mandat poștal prin care se atestă faptul că reclamantul a primit de la fiul pârâtei suma de 516,50 lei pe data de 06.09.2012 (f.169).
Aceste înscrisuri depuse la dosar de pârâtă se coroborează cu susținerile reclamantului dar și cu declarația martorului M. M., în sensul că mare parte din ajutorul acordat de pârâtă reclamantului s-a întâmplat la în perioada de după încheierea contractului de donație, respectiv în anul 2012, când fiul pârâtei a și locuit, cel puțin sporadic, împreună cu reclamantul.
În anii 2013-2014 relațiile dintre părți s-au răcit, iar pârâta nu și-a mai îndeplinit obligațiile contractuale asumate, după cum rezultă și din depozițiile martorilor T. M. care a susținut că a avut discuții cu reclamantul începând cu anul 2013 și acesta ”se plângea de singurătate, de faptul că nu avea un ajutor, că deși dăduse casa unei nepoate, nu era ajutat de aceasta, fiind vizitat foarte rar”; reclamantul îi povestea că pârâta stătea foarte puțin timp când îl vizita, îi mai aducea câte un pachet, dar în rest nu îl ajuta cu nimic. Și martorul D. E. a confirmat aceleași aspecte susținând că la nivelul anului 2013 nu a văzut pe nimeni care să îl ajute pe reclamant, iar acesta stătea atât de rău cu banii încât ajunsese să vândă bunuri din casă. De altfel, aceste aspecte sunt confirmate și de martorul propus de pârâtă, care a susținut că în anul 2013 l-a însoțit pe fiul pârâtei de numai 4 ori la domiciliul reclamantului pentru a-i duce acestuia alimente.
Deși pârâta a susținută că a suportat toate costurile de spitalizare și intervențiile chirurgicale efectuate de reclamant, aceasta nu a depus înscrisuri în dovedire, și nici nu a probat faptul că l-ar fi însoțit pe reclamant la spital pentru tratament. În acest sens, martorul D. E. a declarat că l-a însoțit pe reclamant de două ori la spital, iar în câteva rânduri chiar a leșinat în drumul de la poartă spre casă și l-a ajutatsă intre în casă. În ultima discuție pe care a avut-o cu acesta, s-a plâns că nu are bani să-și facă operație.
Faptul că pârâta nu l-a mai îngrijit pe reclamant începând cu anul 2013, astfel cum și-a asumat prin contractul de donație, rezultă și din înscrisul olograf sub semnătură privată intitulat ”Zile grele” care datează din 23.02.2013 și care are valoarea unui început de deovadă scrisă ce se coroborează cu celelalte elemente probatorii de la dosar.
Pe de altă parte, donatorul a beneficiat în toată această perioadă de resurse proprii după cum rezultă din extrasul de cont de la fila 191, contractul de împrumut la CAR din data de 23.11.2012 (f.195), contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP H. P. V. sub nr. 1669/12.09.2011 prin care a vândut un teren pentru suma de 3.682 lei(f.228), sume de bani pe care le-a folosit pentru achiziționarea de lemne de foc, un frigider, centrală termică, analize medicale, plata contravalorii taxei de atribuire loc de înmormântare și taxă de întreținere cimitir, după cum rezultă din facturile și chitanțele depuse la filele 191-234.
Pentru aceste considerente, cererea reconvențională va fi respinsă ca neîntemeiată.
Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de fiica donatorului, reclamanta D. A. C., după cum a probat cu înscrisurile de la filele 235-258 din dosar.
Raportat la materialul probator analizat, instanța apreciază că pârâta nu și-a îndeplinit sarcina asumată prin contractul de donație, cererea reclamantului fiind întemeiată în acest sens. Pentru a se putea dispune revocarea donației nu este necesar ca neexecutarea sarcinii să fie totală, ci este posibilă aplicarea acestei sancțiuni și în cazul unei neexecutări parțiale, dar, în acest caz, partea neexecutată trebuie să fi fost considerată esențială la încheierea contractului. Ori, din probele administrate la dosar a reieșit că donatara și-a executat sarcina cu preponderență în anul 2012, ulterior venind sporadic la donator în vizită și fără a-i acorda asistența și ajutorul medical de care a avut nevoie, după cum nu a suportat nici cheltuielile de înmormântare a acestuia.
Pentru admisibilitatea acțiunii în revocarea contractului de donație pentru neexecutarea sarcinii, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unui act juridic valabil încheiat între părțile contractante, neexecutarea sarcinii de către donator, imputabilitatea neexecutării sarcinii și punerea în întârziere a donatorului, condiții care sunt îndeplinite în prezenta cauză.
Prin cererea reconvențională pârâta-reclamantă a solicitat obligarea reclamantului-pârât la plata sumei de 556 lei reprezentând prețul perfectării actului de donație precum și a sumei de 25.000 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor efectuate în perioada 03.11._ la imobilul donat cât și cheltuielile efectuate cu asigurarea hranei, cheltuieli de întreținere și ajutor medical, atunci când a fost cazul.
Din actele depuse la dosar, instanța constată că pârâta nu a probat faptul că a suportat cheltuielile ocazionate de întocmirea contractului de donație, deși avea obligația de a proba cele afirmate în fața instanței, motiv pentru care cererea de obligare a reclamantului la plata sumei de 556 lei este neîntemeiată.
În ceea ce privește celelalte cheltuieli efectuate, care se circumscriu noțiunii de cheltuieli de întreținere, respectiv contravaloarea hranei, ajutorului medical, îmbunătățirile efectuate pentru refacerea sobei sau instalarea centralei, se constată că acestea trebuiau executate de pârâta-reclamantă în baza contractului cu titlu de sarcină. Fiind un contract în baza căruia o parte s-a obligat să efectueze în folosul celeilalte părți prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pe perioada vieții, acesta se circumscrie regulilor speciale de la contractul de întreținere în ceea ce privește această obligație.
Potrivit. art. 2.263 alin. 5 C.civ. în cazul în care rezoluțiunea contractului se pronunță pentru neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, debitorul în culpă nu poate obține restituirea prestațiilor de întreținere deja executate.
Deși, în general, rezoluțiunea contractului sinalagmatic pentru neexecutarea obligației presupune și restituirea prestațiilor reciproce ale părților, în cazul contractului de întreținere nu se poate face abstracție de caracterul său aleatoriu, de elementul de risc. Datorită acestui caracter, atunci când rezoluțiunea se produce din culpa dobânditorului bunului, contravaloarea întreținerii de care a beneficiat donatorul nu se restituie. Dacă o astfel de prestație ar fi supusă restituirii, s-ar nesocoti caracterul aleatoriu al contractului, donatarul rămânând astfel la discreția debitorului, care și-ar face prin aceasta un drept din propria culpă, ceea ce nu este admis. Obligarea creditorului întreținerii de a restitui bunurile primite cu titlu de întreținere, evaluate în bani, ar permite dobânditorului de rea-credință să înlăture, în ceea ce îl privește, efectele aleatorii ale contractului de întreținere și să înceteze plata întreținerii când suma captalizată a ratelor egalează sau depășește valoarea bunului transmis și ar pune pe transmițător în situația de a nu mai avea interes să obțină rezoluțiunea.
În temeiul art. 453 C.cr.civ., având în vedere că pârâta a căzut în pretenții prin pierderea procesului, va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 3,716.3 lei taxă judiciară de timbru și 1,500 lei onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite cererea formulata de reclamanta pârâta D. A. C. domiciliata in B., ., ., . în contradictoriu cu pârâta reclamanta N. E. domiciliată în com. B. A., .. 203, județ Prahova.
Dispune revocarea contractului de donație autentificat la BNP Asociați Dr. G. D., G. D. și O.-M. D. sub nr. 2761/03.11.2011.
Respinge cererea reconvențională, ca neîntemeiată.
Admite cererea privind plata cheltuielilor de judecată și obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3,716.3 lei taxă judiciară de timbru și 1,500 lei onorariu avocat.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. L. F. C. L.
red; jud FAL/ tehnored CL/4 ex/02.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4816/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4749/2015. Judecătoria... → |
|---|
