Plângere contravenţională. Sentința nr. 1013/2013. Judecătoria BUZĂU

Sentința nr. 1013/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 25158/200/2011

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA B.

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr.1013

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. N.

Grefier C. O.

Pe rol fiind solutionarea plangerii contraventionale formulate de petenta . S. în insolvență cu sediul în comuna M. E., ., împotriva procesului verbal de contraventie . nr._ din data de 26.09.2011 încheiat de intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA –CESTRIN cu sediul in Bucuresti, .. 401 A, sector 6.

La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit petenta . S. în insolvență și intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA –CESTRIN.

Procedura de citare este legal îndeplinita .

S-a facut referatul cauzei de grefierul de sedinta care arata ca nu s-au depus înscrisuri noi, după care:

Procedând potrivit prevederilor art. 1591 alin.4 C.proc.civ., instanța își verifică din oficiu competența, constatând că în temeiul art. 32 alin.2 din OG nr.2/2001 Judecătoria B. este competentă atât din punct de vedere material, cât și teritorial sectorul de drum DN 2 km 115+80m, intrând în circumscripția acesteia.

In temeiul art. 167 si urm. Cod proc civila, instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile aflate la dosar, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă dezlegării pricinii.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civila, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 25.10.2011, petenta . S. în insolvență a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 26.09.2011 încheiat de C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivare, petenta a arătat că pe cale de excepție înțelege să invoce că, procesul verbal este prescris, conform art. art. 13 alin.1, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, având in vedere faptul ca procesul verbal nu a fost comunicat in termenul legal, considerând că s-a prescris dreptul de a executa sancțiunea amenzii contravenționale. În speță, data săvârșirii contravenției este 29.03.2011, iar comunicarea acestuia s-a realizat în data de 21 octombrie 2011.

De asemenea, în opinia petentei, art. 16 ai 1, teza a III a din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor stipulează că procesul verbal al contravenției va conține, în mod obligatoriu și următoarele mențiuni: ocupația și locul de muncă al contravenientului.

Conform art. 17 din OG nr. 2/2001, în situația în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

In cadrul procesului verbal lipsesc cu desăvârșire mențiunile privind ocupația și locul de muncă al contravenientului și /sau datele de identificare a persoanei care o reprezintă, deși există obligația legală imperativă ca acestea să fie menționate, ceea ce constituie un motiv temeinic de anulare a acestuia. A precizat că sancțiunea ce intervine pentru lipsa acestor mențiuni este nulitatea absolută, nulitate ce nu poate fi acoperită în niciun fel, întrucât afectează serios prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat.

În întocmirea proceselor verbale organul constatator trebuie să dea dovadă de diligență sporită, astfel încât actele întocmite să corespundă cerințelor legii și situației de fapt ce este convertită în drept. Conform art. 16 si 17 din OG nr. 2/2001, eroarea nu poate fi remediată sau alăturată prin efectuarea de către organul constatator a unor precizări ulterioare, vătămare ce poate fi înlăturată doar prin anularea actului.

De asemenea, nu se poate ști care este sancțiunea stabilită în situația în care se constată că a intervenit o cauză de nulitate.

Procesul verbal a fost semnat numai de agentul constatator, iar conform principiului de drept Testis unus testis nullus (Cu un singur martor nu există mărturie) deci nu exista o fapta contravențională.

Așa cum se poate observa din documentul depus la dosarul cauzei, procedura se putea îndeplini din birou, prin semnătura unui martor numit I. D.. Este evident că, în cel mai rău caz, dacă se îndeplinea procedura de comunicare, practica bine cunoscuta este punerea plicului în cutia poștală, o procedură care nu este prevăzută de OG nr. 2/2001 ca modalitate de îndeplinire a comunicării.

In alte state europene actul administrativ sancționator se emite în condițiile existenței unei alte probe, care să susțină corectitudinea acestuia (de exemplu: fotografii, audierea unor martori). Din acest motiv, CEDO a sancționat statul roman, arătând în decizia pronunțată în cauza A. contra României ca având în vedere originea penală a contravenției trebuie respectat principiul prezumției de nevinovăție care trebuie să primeze în fața prezumției de legalitate a procesului verbal, în lipsa unei reglementari adecvate a procedurii investigative.

În fapt, în data de 21 octombrie 2011 a primit procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 26.09.2011, întocmit de dl. D. lonuț Tosa. Sancțiunea aplicată are la baza motivul că autoturismul cu_, aparținând societății a circulat fără rovinieta valabilă, pe DN2 Km 115+80 m Maracineni, jud. B., pentru care a fost sancționată cu amendă în valoare de 250 lei, la care se adaugă tariful de despăgubire.

Contravenția este definită ca fiind "fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege". Rezulta din definiție că substanța materială a unei contravenții este fapta. Fără existența acesteia nu există nici contravenția.

În ceea ce privește elementele constitutive ale săvârșirii contravenției, în opinia petentei, lipsește unul din elementele subiective ale acesteia, adică vinovăția. Or, lipsa unuia din elementele subiective ale contravenției duce la nulitatea procesului verbal de contravenție.

În acest context se poate face vorbire despre gradul de pericol al faptei, care ar fi minor și în vădita neconcordanță cu amenda aplicata de agentul constatator.

In acest sens, potrivit art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea 1/2002 pentru aprobarea OG 2/2001, coroborat cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din aceeași ordonanță sancțiunea contravențională trebuie aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Prin urmare, pentru aceste argumente și văzând posibilitatea oferită prin art. 7 alin. 3 din 2/2001, potrivit căruia avertismentul se aplică și în lipsa unei prevederi exprese în actul de sancționare a contravenției respective, a solicitat instanței să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei cu sancțiunea avertismentului, considerând că aceasta este nu numai necesară, ci și suficientă pentru a se atrage atenția asupra gradului de pericol social al faptei săvârșite și pentru a preveni săvârșirea de noi fapte antisociale.

Potrivit art. 21 al. 3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele desăvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. La aprecierea gradului de pericol al aptei rugam instanța să țină cont de împrejurarea că acestea nu au produs urmări grave și au adus atingere minimă ordinii și valorilor sociale, ocrotite prin sancționarea contravenției.

Din aspectele enunțate mai sus, a cerut să se determine clementa in aprecierea raportului de proportionalitate intre gradul de pericol social al faptei si sancțiunea aplicata. Pentru aceste motive, având in vedere cele mai sus menționate a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din

data de 26.09.2011, iar, în n subsidiar, in cazul in care se constata ca fapta exista, înlocuirea amenzii contravenționale de 250 lei si a tarifului de despăgubire, cu avertisment

În dovedirea plângerii, petenta a depus în copii: procesul verbal de contraventie . nr._ din data de 26.09.2011.

Intimata, legal citată, nu s-a prezentat și nici nu a formulat întâmpinare, dar a comunicat planșe fotografice și certificat calificat.

Analizând mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Pe data de 29.03.2011 ora 08:27, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ a circulat pe DN2 km 115+80m fără a deține rovinietă valabilă. Din baza de date verificată de către intimată a reieșit că autoturismul este proprietatea ..

Potrivit art. 34 O.G. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost dezincriminate, chiar acceptând că, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele A. c. României, Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție ar intra în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO, acest fapt nu înseamnă că, mutatis mutandis, toate instituțiile de drept penal se aplică și în materie contravențională, ci semnifică doar că prezentului litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor articolelor 16 și 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Potrivit art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. Articolul 17 din același act normativ stipulează că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu.

Din coroborarea celor două articole anterior redate, rezultă că nu orice omisiune a elementelor enumerate de articolul 16 atrage nulitatea absolută a procesului-verbal, ci doar lipsa elementelor prevăzute de art. 17 din OG nr.2/2001.

Nu s-ar putea susține că nerespectarea altor dispoziții legale sau omisiunea inserării celorlalte mențiuni prevăzute de art. 16 alineatul 1 ar rămâne fără sancțiune, motiv pentru care încălcarea acestor prevederi legale conduce la nulitatea procesului-verbal, devenind aplicabil regimul nulităților virtuale, așa cum este conturat în dispozițiile Codului de procedură civilă, întrucât art. 47 din OG nr. 2/2001 (care completează prevederile OG nr. 15/2002, conform art. 10) prevede că dispozițiile acesteia (OG nr. 2/2001) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. În baza art. 105 alin.2 C.proc.civ., actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea sa.

În temeiul art. 19 alin.1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, iar in cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor; in acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.

Prin prisma dispozițiilor legale anterior redate, nesemnarea procesului verbal de către un martor în condițiile în care petentul refuză să semneze sau nu este de față ar conduce la nulitatea procesului verbal de contravenție în măsura în care s-ar face dovada, prin orice mijloc de probă permis de lege, că partea a suferit o vătămare.

Instanța poate să constate existența vătămării din împrejurările cauzei și din finalitatea regulii nerespectate ori poate să ceară părții care o invocă să producă dovezi.

Potrivit art. 9 alin.2 din OG nr.15/2002, începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției, alineatul 3 al aceluiași articol prevăzând că în cazurile prevăzute la alin. (2) procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Cum prezentul proces-verbal a fost încheia în condițiile anterior reglementate, acesta se poate încheia în lipsa contravenientului, fără a fi necesară semnătura vreunui martor.

Fapta este suficient descrisă, fiind posibilă încadrarea acesteia în textul legal incriminator.

În cadrul alin. (7) al aceluiași articol 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 s-a prevăzut că "în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare", precizându-se că "obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte mențiuni», sub sancțiunea nulității procesului-verbal".

În legătură cu instituirea acestei obligații, a cărei nerespectare atrage sancțiunea nulității procesului-verbal, este de observat că, în raport cu natura interesului ocrotit prin dispoziția înscrisă în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, o atare nulitate nu poate fi absolută, nesusceptibilă a fi acoperită în niciun mod, ci doar relativă. Or, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.

Astfel, prin acest text de lege se prevede că "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal", specificându-se că numai în astfel de situații "nulitatea se constată și din oficiu".

În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.

De aceea, nerespectarea de către agentul constatator a cerințelor de a aduce la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare și de a consemna distinct acele obiecțiuni, astfel cum acestea sunt înscrise în art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției., astfel cum s-a statuat prin decizia nr. XXII/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și de Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii.

Procesul-verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, ipoteză prevăzută expres de către ordonanță, situație ce face imposibilă aplicarea prevederilor art. 16 alin.7 din OG nr.2/2001.

Fiind vorba de o persoană juridică, nu sunt incidente prevederile referitoare la ocupația și locul de muncă al contravenientului.

Din moment de petenta a intrat în posesia procesului-verbal contestat și a înțeles că o privește, nu există nicio vătămare dacă au fost omise anumite date de identificare ale acesteia.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța constată că, potrivit articolului 8 alin. 1 din O.G. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, în temeiul căruia a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 250 lei, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Pentru a soluționa prezenta plângere, instanța urmează să verifice dacă situația de fapt reținută în cauză se suprapune peste tiparul legal prin care este descrisă și sancționată contravenția.

În conformitate cu prevederile art. 1 lit. b) utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

Chiar beneficiind de prezumția de nevinovăție, deoarece intimata a depus planșă fotografică, petenta ar fi trebuit să depună dovada achitării rovinietei pentru datele de 08.09.2011, respectiv 13.09.2011, ceea ce aceasta nu a făcut.

Instanța constată că rațiunea legii (ordonanței) este aceea de a fi sancționate persoanele care nu plătesc tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România. În acest sens, prin art. 1 alin. 2 se prevede obligativitatea pentru toți utilizatorii români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România. În același articol, alin. 11 din O.G. 15/2002, se prevede că rovinieta matcă și rovinieta electronică. De asemenea, articolul 7 din aceeași ordonanță are următorul enunț: „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”.

În afară de aceste fapte comise pe data de 29.03.2011, în sarcina petentei s-a reținut că a mai circulat fără a deține rovinietă valabilă și înainte și după aceste date, fiind sancționată contravențional de mai multe ori, cu ar fi la data 10.03.2011, sancționată prin procesul-verbal . nr._/09.09.2011 contestat în cadrul dosarului nr._/200/2011.

Intre data săvârșirii acestora, 29.03.2011, si data judecării prezentei cauze, 22.01.2013, OG nr. 15/2002, în temeiul căreia a fost sancționată petenta a fost modificată prin Legea nr. 144/2012. Ca urmare a acestui act normativ, fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă ( art. 8 alin.2, în variantă modificată), art. 9 alin.3 statuând că, în cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1).

De asemenea, tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează (art. II din Legea nr. 144/2012).

Potrivit art.15 alin.2 din Constituția României coroborat cu art. 12 din OG nr. 12 din OG nr. 2/2001, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ, iar dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta; in cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia.

Cum caracterizarea faptei ca și contravenție continuă, prevederea că o persoană nu poate fi sancționată decât o singură dată în 30 de zile și anularea tarifului de despăgubire sunt aspecte care se circumscriu noțiunii de regim sancționator, care este mai favorabil în noua reglementare, acest din urmă regim va fi aplicat petentului.

Fapta fiind comisă într-un interval de 30 de zile de la data la care petenta a fost surprinsă pentru prima dată circulând fără rovinietă valabilă și, reținând că sunt incidente prevederile art. 9 alin.3 din OG nr.15/2002, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 144/2012, va dispune anularea procesului verbal, în integralitate.

În temeiul considerentelor expuse, instanța urmează să admită plângerea contravențională formulată de petentă în contradictoriu cu intimata C. N..DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELELEGII

HOTARASTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petenta . cu sediul în com. M. E., . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, Sector 6, .. 401 A.

Anulează procesul-verbal . nr._ din data de 26.09.2011 încheiat de intimată, exonerează petenta de plata amenzii în cuantum de 250 lei și dispune înlăturarea tuturor măsurilor aplicate.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.01.2013.

Președinte,Grefier,

Red.NA

Tehnored.OC

4ex/31.01.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1013/2013. Judecătoria BUZĂU