Plângere contravenţională. Sentința nr. 1156/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1156/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 6434/200/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1156
ȘEDINȚA PUBLICA DIN DATA DE: 23.01.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – R. C. M. F.
GREFIER – U. R.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul O. N. cu domiciliul in sector 2, București, .. 2, ., ., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN, cu sediul în mun. București, sector 6, .. 401A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petentul O. N., lipsă fiind intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită,dosarul este la primul termen de judecata, acțiunea nu este supusă achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, prin Serviciul registratură intimata a depus adresa nr._/EX/12.11.2012, prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, atașând acesteia proba foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind.1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art.167 alin 1 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile dezlegării pricinii și întrucât nu sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, constată încheiată cercetarea judecătoreasca declară închise dezbaterile și ramane in pronuntare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plangerea contraventionala înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, din 24.02.2012, petentul O. N. a solicitat, în termen legal, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN, anularea procesului verbal de contravenție . nr._/ 31.01.2012
În motivarea plângerii, petentul a precizat ca a avut permanent rovinietă cu excepția unei scurte perioade de timp fiind o persoană cu handicap, au fost încheiate mai multe procese verbale pentru aceeași faptă
Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.
Plângerea nu a fost motivată în drept
Intimata desi legal citata nu a formulat întâmpinare in conformitate cu prevederile art. 115-119 C.proc.civ.., însă a depus la dosarul cauzei înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului-verbal . nr._/11.01.2012 ,respectiv: plansa foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.De asemenea, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În cauză instanța a administrat proba cu înscrisuri în cadrul căreia au fost atașate în copie: procesul verbal în discuție, CI petent, certificat de încadrare în grad de handicap, roviniete, chitanțe, adresa nr._/EX/12.11.2012, planșa fotografică a abaterii, certificat calificat pentru semnătura electronică și autorizație de control ale agentului constatator.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/ 31.01.2012 petentul a fost sancționat cu amenda in cuantum de 250 de lei și obligat la plata contravalorii tarifului de despagubire de 28 Euro in cuantum de 120,34 lei, intrucat la data de 21.08.2011, la orele 12,04, pe DN 2, la km 115 + 80 m, pe raza loc. Mărăcineni, a fost depistat vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentului, care circula fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța, analizand procesul-verbal in ceea ce priveste legalitatea, apreciaza ca acesta a fost legal intocmit cu respectarea conditiilor de forma prevazute de art 17 și 16 din O.G. nr. 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute.
La data incheierii procesului verbal contestat, în ceea ce privește normele legale aplicabile, conform art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/ 2002 constituia contravenție fapta de a circula fără rovinietă valabilă, cuantumul amenzii fiind prevăzut în anexa 2, conform alin. 2. A.. 3 prevedea ca obligația contravenientului de a achita, pe lângă amenda contravențională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4.
Conform art. 7 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revenea în exclusivitate utilizatorilor români.
Art. 1 alin. 1 lit. b definea noțiunea de utilizatori ca reprezentând persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite utilizatori români.
În sarcina petentului a fost reținuta săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, sancțiunea contravențională fiind aplicată în conformitate cu dispozițiile art. 8 alin. 3 al aceluiași act normativ.
Procesul-verbal poate atrage răspunderea contravențională în condițiile în care a fost legal și temenic întocmit.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentului și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate ale procesului verbal de contravenție atacat, invocate de petentă instanța le apreciază neîntemeiate pentru următoarele motive:
Din cuprinsul procesului verbal și a planșei foto depusă de intimată rezultă suficiente împrejurări de fapt pentru a se putea aprecia asupra modului de săvârșire și a gravității faptei astfel fiind respectate dispozițiile art. 16 din OG 2/2001.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentului înmatriculat sub nr._, la momentul săvârșirii contravenției, în data de 21.08.2011, ora 12,04, nu exista achiziționată o rovinietă, și din faptul că petentul nu a făcut dovada achitării rovinietei pentru acea perioadă.
Instanța nu poate reține apărarea petentului în sensul că ar fi scutită de plata rovinietei întrucât, în speță nu este incident nicunul din cazurile de excepție reglementate de art.3 alin. 1 lit. b din OG 15/2002.
Cu toate acestea, în temeiul art.34 din OG 2/2001 care constituie dreptul comun în materie contravențională coroborat cu art.38 alin.3 din același act normativ, care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă, având în vedere împrejurările comiterii faptei,precum si situatia personala a petentului incadrat in grad de handicap accentuat,potrivit certificatului de incadrare in gard de handicap numarul 4548/16.11.2011 (f.5).
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și art.7 alin.3 din OG 2/2001 conform cărora avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de sancționare a contravenției nu prevede în mod expres această sancțiune.
În ceea ce privește obligația achitării tarifului de despăgubire în cuantum de 96 euro, adică 412,61 lei, conform art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, instanța apreciază că nu se impune obligarea petentului la plata acestuia, de vreme ce petenta nu a produs nicio pagubă intimatei, în condițiile în care a achitat contravaloarea rovinietei pentru perioadele indicate.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată, urmând să o admită în parte și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei cu avertismentul și să exonereze petentul de obligația achitării tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, adică 120,34 lei. De asemenea va atrage atenția petentului ca pe viitor să respecte legislația în vigoare.
În temeiul art. 129 alin. 6 Cod proc.civ., care statuează principiul disponibilității în procesul civil, instanta va lua act de faptul că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre, definitivă potrivit art. 377 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului, potrivit dispozițiilor articolului 34 alineat 2 din O.G. nr. 2/2001
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul O. N. cu domiciliul in sector 2, București, .. 2, ., . cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN, cu sediul în mun. București, sector 6, .. 401A.
Modifica procesul verbal de contravenție . nr._/31.01.2012 incheiat de intimata in sensul ca dispune inlocuirea sanctiunii amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicata petentului cu sancțiunea „ avertisment ” .
Atrage atentia petentului asupra pericolului social al faptei savarsite si ii recomanda ca pe viitor sa respecte dispozitiile legale .
Anuleaza tariful de despăgubire în sumă de 28 Euro, adica 120,34 lei .
Definitiva .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.01.2013 .
Președinte, Grefier,
R. C. M. FragaUngureanu R.
Red.RCMF/tehn.U.R../4ex.22.02.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4873/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2453/2013. Judecătoria... → |
|---|
